474 matches
-
care a ”împrumutat” în bună parte modul de a acționa în diferite situații. A continuat direcția de cercetare inițiată de profesorul Șt. Procopiu asupra păturilor subțiri feromagnetice, conducând colectivul de cercetare din care mai făceau parte profesorii: Ilie Bursuc, Constantin Păpușoi, Paula Apostol, Aurica Mândreci, Violeta Georgescu. Între anii 1976-1972, la filiala Academiei RSR din Iași, domnia sa a condus secția de Fizica metalelor. Aceasta împreună cu cea de Magnetism a format nucleul de bază al Centrului de Fizică Tehnică din Iași. Este
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
bune. Acum, la despărțirea de această lume, să-l însoțim cu gândul cel bun și cu respectul nostru. Sunt sigur că țărâna îi va fi ușoară. Dumnezeul să-l odihnească în pace ! 16.10.2004 2.2.2. Profesorul Constantin PĂPUȘOI Îndurerată familie, Întristată adunare Facultatea de Fizică trece prin momente grele, momente triste. Una dintre cele mai reprezentative personalități ale ei - profesorul Constantin Păpușoi - pleacă astăzi pe ultimul drum pământean. Trupul lui pleacă, dar spiritul lui rămâne printre noi, rămâne
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
fi ușoară. Dumnezeul să-l odihnească în pace ! 16.10.2004 2.2.2. Profesorul Constantin PĂPUȘOI Îndurerată familie, Întristată adunare Facultatea de Fizică trece prin momente grele, momente triste. Una dintre cele mai reprezentative personalități ale ei - profesorul Constantin Păpușoi - pleacă astăzi pe ultimul drum pământean. Trupul lui pleacă, dar spiritul lui rămâne printre noi, rămâne cu noi. Zeci de generații de studenți, dintre care mulți sunt cadre didactice ale Facultății noastre, îi vor păstra spiritul în sufletul și în
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
și respectat în domeniul în care lucra - magnetism - urmaș, continuator al unei personalități marcante a fizicii românești - profesorul Ștefan Procopiu. Cele mai sincere condoleanțe familiei îndoliate ! O asigurăm pe doamna profesoară Paula Apostol, pe fostul nostru student, actualul coleg Cristi Păpușoi, de întregul nostru sprijin moral, de toată stima noastră. Vom fi mereu alături de ei. Fie ca amintirea celui care a fost profesorul Păpușoi să dăinuie în mintea și în inima noastră ! Ne vom aduce aminte întotdeauna cu admirație și respect
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
condoleanțe familiei îndoliate ! O asigurăm pe doamna profesoară Paula Apostol, pe fostul nostru student, actualul coleg Cristi Păpușoi, de întregul nostru sprijin moral, de toată stima noastră. Vom fi mereu alături de ei. Fie ca amintirea celui care a fost profesorul Păpușoi să dăinuie în mintea și în inima noastră ! Ne vom aduce aminte întotdeauna cu admirație și respect de profesorul Păpușoi. Ohihnească-se în pace ! Iași, 30 iunie 2005 2.2.3. Profesorul Dumitru GROSU Întristată asistență, Conducem astăzi pe ultimul drum
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
nostru sprijin moral, de toată stima noastră. Vom fi mereu alături de ei. Fie ca amintirea celui care a fost profesorul Păpușoi să dăinuie în mintea și în inima noastră ! Ne vom aduce aminte întotdeauna cu admirație și respect de profesorul Păpușoi. Ohihnească-se în pace ! Iași, 30 iunie 2005 2.2.3. Profesorul Dumitru GROSU Întristată asistență, Conducem astăzi pe ultimul drum pământean pe cel care a fost profesorul Dumitru Grosu. Este un moment, din păcate ultimul, când, în prezența sa, putem
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
deci afectate de aceasta. Și astfel, bostanul profită de negentropia produsă de porumb dar Îi oferă și stimulentul pentru a-și Îndeplini menirea negentropică, esențială Într’o lume mereu mai entropică, adică degradată. De aceea găsim cu ușurință bostani printre păpușoi, nicidecum printre surate dicotiledonate, precum fasolea să spunem; de altfel, conform aceleiași Înrădăcinate culturi mixte, fasolea e o altă plantă cultivată pe lângă porumb. Și atunci, coexistența bostan-porumb care ne-a surprins de la Început Încetează a mai fi o singularitate, devenind
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
eufemismele - dragoste. Dar nu ca noi, odată pe an, de puteți să vă acordați astfel calendarul, ci oricând. Ce concluzie să trag, din succinta prezentare a portretului vostru „robot“? Doar un cuvânt: risipa. Folosirea esenței, ocolind restul, precum boabele de păpușoi, abandonând planta - În cazul cel mai bun - vacii, e o risipă. Folosirea chiar a acestei esențe, ca și a celor amintite deja, dar În mai mare măsură decât aveți nevoie pentru acoperirea nevoilor energetice, altminteri satisfăcute de Însăși producătorul ei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Desigur, și de aici rezultă energie, n’are importanță În folosul cui. Despre ceva similar, dar manifestat mai mult decât vizibil În biologic și, prin reverberare, În agricol, doresc să vă vorbesc: e vorba de hibrizi, să le spunem de păpușoi. O astfel de polarizare este constituită de felurite varietăți ale aceleiași specii. Dar, de aceeași specie aparținând, ele se pot Încrucișa. Rezultă nu doar un hibrid, dar și, În respectul unei legi genetice, se manifestă zisul fenomen de heterozis: hibridul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
al apei. Care vânturi ori nu bat dintr’acolo, ori adună pe cerul nostru prea mulți nori. Se Întâmpla asta și odinioară, dar apa - prea multă - era reținută de pădure; nu se grăbea ca acum, prin țara lui Papură-vodă, smulgând păpușoii și culcând grâul abia pârguit, direct În râurile care dau peste maluri, nedovedind s-o care Îndărăt În Ocean. Deh! bietele râuri au fost “croite” pe vremea pădurii... Aha! Tăind pădurea, am dat apă la moară circuitului larg al apei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
adusă din râu, ia de asemenea ce-i trebuie, cu apă cu tot, lăsând restul sărurilor de prisos În sol, mai mult, nelalocul lor, adică la suprafață, acolo unde a găsit-o. Și e o treabă sinucigașă, căci astfel planta, păpușoiul de pildă, e nevoită În cele din urmă să cedeze locul altora, hotărâte de Natură ca proprii mediului devenit salin. Venite Întâi ca buruieni, ele devin mai apoi „de ale casei“, unicele care pot rezista. Iar omul va fi silit
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
roșind ouă la echinocțiul de primăvară și spărgând nuci la acela de toamnă. Respectând astfel un ritm natural, vechi de când lumea - mea. Dar l’am și agresat, prin noile plante de cultură astfel Încât, odată cu via sunt obligat să culeg și păpușoiul, plantă de pripas, „grâu turcesc“, și odată cu secerișul trebuie să prășesc același venetic păpușoi. Culmea e că asta mi-a intrat În sânge precum, În doar un secol, venetica mușcată În folclor... Asta se cheamă entropizare, omogenizare, ceva care roade
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
astfel un ritm natural, vechi de când lumea - mea. Dar l’am și agresat, prin noile plante de cultură astfel Încât, odată cu via sunt obligat să culeg și păpușoiul, plantă de pripas, „grâu turcesc“, și odată cu secerișul trebuie să prășesc același venetic păpușoi. Culmea e că asta mi-a intrat În sânge precum, În doar un secol, venetica mușcată În folclor... Asta se cheamă entropizare, omogenizare, ceva care roade vechea distincție dintre popoare sau comunități, adică diversitatea, negentropia. Revin la firul povestirii, spunând
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de procente din locuitorii a sute de sate n-au, de pe acum, absolut nicio provizie de iarnă"2340. Astfel, "în județul Constanța (...) locuitorii sunt amenințați de foamete"2341. În aceste condiții, "românii [din Dobrogea, n.n.] n-au nicio rezervă de păpușoi"2342. Totodată, "oltenii așezați de curând pe marginile graniței spre Bulgaria, nefăcând deloc porumb anul trecut, sunt acum în lipsă (...) de ale mâncării, ceea ce i-a făcut să dea năvală la lucrările portului și tunelului. Câți nu încap se întorc
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
monumente, instituții și mai ales tradiții impunătoare, nu se compara cu cel al târgului pierdut între colinele de la capătul liniei ferate. Fălticinenii înșiși spun că, dacă vrei să străbați târgul, pleci dintr-o margine și după cinci minute intri în păpușoi. Cu livezi, mici parcuri și localnici ceremonioși, mari amatori de taclale, orășelul are însă farmecul său. Până la război târgul cunoscuse o viață culturală intensă: aici au apărut nu mai puțin de optzeci și opt de periodice diferite, între care, timp
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de curaj și, pe de altă parte, lașitatea de care dă dovadă evreul : Ei [= tâlharii] când se repezeau, Perciunii ni se sbârceau, Iar noi când ne repezeam, Nasurile ni le turteam. Voinicoși eram și noi, Dar ei dau ca’n păpușoi, Ei dau cu praf [de pușcă] și cu plumb, Noi cu colbul de pe drum, Ei da’n noi cu nesce druci, Noi fugeam făr’ de papuci <endnote id="(2, p. 39)"/>. Subiectul acestei snoave a fost preluat tot de V.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
directorul școlii, la familia Predescu, care mau și botezat. Cu noi mai erau bunicii din partea mamei, Ștefania și Ioan Pițul. În acel an, la bătălia de la Mărășești, tata a fost rănit. L-au găsit localnici inimoși într-un lan de păpușoi, unde reușise să se târască. Avea șoldul dislocat. La spitalul de campanie unde a fost dus a fost doar pansat, fără alte intervenții la picior. Osul s-a prins, dar piciorul s-a scurtat și așa a ajuns tata să
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
Căpistere Să nu lași căpisterea cu răsuri* pe ea, că roade Iuda, furca* pămîntului. Căprioară Cînd primăvara căprioarele sălbatice intră în sate e a bine. Cărăbuș Dacă într-o primăvară se arată mulți cărăbuși, apoi se crede că va rodi păpușoiul - și viceversa. Cărbune Cînd îți cere cineva cărbune, să nu-i ții tu să aprindă, că-ți cad dinții. Cînd iei un tăciune pentru foc de la un vecin, trebuie să lași un cărbune ca sămn. Căruță De la căruță să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să lași mămăligă pe lingură. Cîți cocoloși sînt în mămăliga de-ntîi, atîția cumnați ai să ai. Nu-i bine să dai mămăligă caldă la cîni, că turbă. Să nu tai mămăliga cu ața de jos în sus, că se scumpește păpușoiul. Cînd mămăliga se taie-n două pe masă, te călătorești. Cînd pe mămăliga ce vei face vor fi dungi, crăpături, e semn că ai să faci drum mare sau mic, după cum vor fi și dungile pe mămăligă. Cînd crapă mămăliga
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iar bogații, un cap de berbec. Mai nou, se aruncă bani. Există locuri unde la temelia casei se îngroapă trestia cu care a fost măsurată umbra unui om. Se crede că omul acela va muri în patruzeci de zile. (Gh.F.C.) Păpușoi Primăvara, dacă se vor vedea zburînd pe lîngă casă mulți cărăbuși e semn de mană în popușoi. Dacă primăvara este multă floare de jîr*, toamna va fi bună recoltă de popușoi. Dacă la arat găsești sub brazde mulți viermi și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de jîr*, toamna va fi bună recoltă de popușoi. Dacă la arat găsești sub brazde mulți viermi și rîme e semn că popușoii vor crește frumoși. Dacă cărăbușul are picioare foarte păroase, apoi se crede că este bine a sămăna păpușoi, în care va fi belșug; dacă însă picioarele lui nu-s păroase, că nu vor rodi păpușoii. Cînd plouă în timpul aratului păpușoilor e semn sigur că în acel an n-are să fie mană în pă pușoi. Iar dacă e secetă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și rîme e semn că popușoii vor crește frumoși. Dacă cărăbușul are picioare foarte păroase, apoi se crede că este bine a sămăna păpușoi, în care va fi belșug; dacă însă picioarele lui nu-s păroase, că nu vor rodi păpușoii. Cînd plouă în timpul aratului păpușoilor e semn sigur că în acel an n-are să fie mană în pă pușoi. Iar dacă e secetă la arat e semn că în acel an au să fie păpușoi cu îmbelșugare. Marțea Ciorilor. La
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
popușoii vor crește frumoși. Dacă cărăbușul are picioare foarte păroase, apoi se crede că este bine a sămăna păpușoi, în care va fi belșug; dacă însă picioarele lui nu-s păroase, că nu vor rodi păpușoii. Cînd plouă în timpul aratului păpușoilor e semn sigur că în acel an n-are să fie mană în pă pușoi. Iar dacă e secetă la arat e semn că în acel an au să fie păpușoi cu îmbelșugare. Marțea Ciorilor. La 17 februar, în Sîn Toader
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
păroase, că nu vor rodi păpușoii. Cînd plouă în timpul aratului păpușoilor e semn sigur că în acel an n-are să fie mană în pă pușoi. Iar dacă e secetă la arat e semn că în acel an au să fie păpușoi cu îmbelșugare. Marțea Ciorilor. La 17 februar, în Sîn Toader, ca să nu scoată ciorile porumbul, te scoli de dimineață, marți, să iei furca în brîu, să torci un fir cu ochii închiși. îl înnozi cu mînile la spate, tot cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
coșului. îl lași pînă se pune porumbul. Atunci îl iei de la coș și îl pui la coarnele plugului (cînd o începe întîi); după ce isprăvești, îl arunci acolo, într-un loc. în ziua de ajunul Bobotezei, să pui grăunțe multe de păpușoi sub salteaua sau lăicerul patului unde va sta popa, dacă voiești să-ți crească paserile mulți pui. Se crede că cum va fi timpul în ziua de Patruzeci de Sfinți, așa va fi el prin patruzeci de zile. Dacă pămîntul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]