268 matches
-
pământ rășinos, de formația cea mai veche, houille coal, fasrig-harzige-steinkohle; acest adevărat și curat cărbune de pământ, de o calitate mult mai bună decât toate mai sus arătate, se găsește în apropierea satului Largu și râul Bistrița, din sus de părăul Vârlanului, pe moșia Hangul. Grosimea și întinderea straturilor acestui cărbune de pământ nu s-au cercetat încă până amu, nici s-au descoperit. Acești cărbuni de pământ, nicicum mai slabi decât acei englizești, sînt deplin însușiți pentru vapoarele pe Dunărea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sarea Ocnei ca cuiburi în bucăți cristalizate și în câtime mică. 19-le. Piatră acră, schiste alunifere, alaun slate, bituminöser alaunschifer, se găsesc stânci păturoase atât din gios de monastirea Bisericani, cum și în valea Tarcăului, din sus de gura părăului Bolohanioșu, în ținutul Neamțul. Această piatră de la Bisericani se potrivește pentru producerea petrei acre și a vitriolului; însă acea de la Tarcău pentru producerea unei petre acre foarte curată și bune. Deci, fiind că însemnătoarea câtime de piatră acră trebuincioasă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ar putea bine întrebuința spre producerea faianselor, care acum se aduc din Germania și Anglia. 22-le. Iaspis, quarz jaspe, iasper bandjaspis, este o compoziție de feroxid, silițium și argilă verde și formează straturi groase de vr-un stânjen în râpa părăului Petrele Roșă, muntele Rarăul, moșia Broșteni. Acest iaspis, de o frumuseță însămnată în masa sa, cea mai mare parte roșu-nchis, cu dungi sau vine roș-deschise, galbene și verzi, s-ar putea întrebuința bine la multe obiecte de arte și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
muntele Rarăul. 25-le. Marmoră, marbre salin ou calcaire-primitif, primitive or granular limestone, trüm-mermarmor; această marmoră se găsește în feliurite varietăți și anume rosea, roșu-nchis, alb cu vine roșe și cenușiu și formează stânci colosale pe muntele Rarăul, lângă părăul Tonci și a Năruiturei. 26-le. Albit vel orthose, felspar, feldspath, care samănă cu marmora cea mai curată, dar mai vârtoasă și albă ca omătul, formează în lungime de câteva sute stânjini stânci nalte de vro 50 stânjini și anume
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a secolului al XIX-lea și păstrate prin îndepărtarea arboretelor în fiecare an. Mai întâi, defrișarea s-a făcut de-a lungul apelor principale, Moldova și Moldovița, apoi de-a lungul afluenților principali ai acestora, pe Doabra, Sălătruc, Tocila, Belțag, Părăul Floarei și pe Pârâul lui Pușcă. În felul acesta au fost create mai întâi poieni, adăugate celor naturale, în care s-au făcut mai întâi odăi, bordeie, târle, ca locuințe sezoniere, după care, prin adăugarea altor gospodării, s-a făcut
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
, Laurențiu (6.V.1943, Buzău - 16.XI.2000, Părău, j. Brașov), critic literar. Este fiul Elisabetei (n. Capeti) și al lui Petru Ulici, șef de gară. După absolvirea, în 1960, a Liceului „I. L. Caragiale” din Ploiești, urmează facultățile de Limba și Literatura Română și de Filosofie la Universitatea din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290327_a_291656]
-
Kasa Verde, la Vio, Oana, Ochi de Tigru, Medieval, maria, Montien Events & Society resort, Pasul Clăbucetului, Pârâul Ursului, Panorama Muntelui, Speranța, Steluța, Regina, Rustik, Rândunica, Vatra Olăresei, Iris, White Horse, Zytto, Numărul 107; - cabane: Maria; - complexe turistice: Harmonie, Panoramic Holiday. PĂRĂUL RECE. - Vile: Corina, Monica; - Pensiuni: Dor de Munte, La Rotunde. RECEA. - m. arh. - bisercă nefortificată; - loc cu posibilități de pescuit; RÎȘNOV. - cetate dacică pe care Ptolemeu a numit-o Cumidava; - castru roman; - cetatea țărănească RÎșnov, sec.XIV, parțial restaurată; - m.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
vorbă să găsesc vreo urmă de etimologie care să mă scoată din Încurcătură. Dintre alte lucrări consultate de mine de abia În Dicționarul Istoric al Localităților din Transilvania de Coriolan Suciu, apărut În anul 1956, am dat de localitatea Gălăuțaș - Părău, autorul Încercând să argumenteze etimologia cuvântului Gălăuțaș. Autorul propune drept etimon maghiarul galokás patok. Bine-bine, mi-am zis, dar maghiarii nu s-au statornicit aici decât la Începutul secolului al XX-lea, odată cu Începerea primelor exploatări forestiere. Primul gater este
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
limpezi și repezi se puteau pescui lostrițe până În urmă cu aproape un secol, debitul lor fiind pe atunci mult mai mare. Bunicul meu Îmi povestea cum pe la sfârșitul secolului al XIX lea Împreună cu alți copii de seama lui pescuiau În Părăul Gălăuțașului astfel de pești sprinteni cu pete roșii pe spinare, făcând răstoace și folosind crengi de brad. Cine o fi dat acestui pârâu numele de Pârâul Lostriței sau Pârâul cu lostrițe? Secuii din Remetea și Ditrău nu călcaseră pe aici
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Gălăuțașului. Numele generic al apei curgătoare pârâu, se știe, e de origine dacică, el având corespondent și În albaneză. Dacă totuși pentru Gălăuțaș acceptăm etimologia maghiară, menționăm că denumirea a putut substitui una mult mai veche conținând și cuvântul pârâu (părău) care numaidecât ne trimite la substantivul traco-dacic. Secuii, odată stabiliți În Ardeal, s-au priceput de minune la secuizarea sau chiar la Înlocuirea unor toponime și antroponime. De fapt În toponimia minoră din România avem multe necunoscute. Dacă toponimia majoră
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Violeta Pătrunjel, datează din anul 1768. În 1816 sălașul Gălăuțaș - Galotzas aparținea comunei Toplița. Denumirile suferă mici modificări, dar toate sunt maghiarizate: 1768 Gálocas, 1816 Găloțaș. Având acum șapte cătune, Îndepărtate mai mult sau mai puțin de centru: Dealul Armanului, Părăul Gălăuțașului, Nuțeni, Plopiș, Preluca, Zăpode și Toleșeni, comuna este străjuită de Munții Giurgeului și Gurghiului și se Învecinează cu localitatea Sărmaș la est, la nord-vest cu orașul Toplița, iar la sud-vest cu Subcetate, denumită cândva Varviz, nume maghiar provenind de la
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
răsăreau deja fire albe. Era Încălțat cu cizme bürgher și În loc de suman purta un căput din stofă, cusut de un croitor priceput. O căciulă brumărie de astrahan Înclinată pe o parte Îi dădea un aer de haiduc. Când mergea pe Părăul Gălăuțașului femeile ieșeau În filigore și Îl salutau cu respect. Bună ziua, domnule Învățător! Ziua bună, dragelor! așa le spunea. Doar iarna, când era frig, dormea În Gălăuțaș. Toamna și primăvara bătea drumul pe jos până la Varviz. La sărbătoarea de sfârșit
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
celor patru mari dascăli Karl Marx, Friedrich Engels, Lenin și Stalin - cel despre care ni se tot spunea că este tătucul nostru iubit. Dar să nu trecem de la capitolul Învățământ fără a aminti de școala care a funcționat aici pe Părău, În timpul ocupației hortiste și după război până prin anul 1949, dacă țin eu bine minte. În timpul ocupației maghiare era aici un Învățător, Bela, care foarte rar dădea pe la școală. De altfel pentru instruirea vlăstarelor români nu se depunea prea mult zel
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
era tot timpul vesel acest Învățător, Ion Moglan. În anul 1948 a venit reforma. După anul 1948 a fost adusă de pe Secu o clădire din lemn, care a fost cândva casă de vânătoare, și montată pe locul actualei școli de pe Părău, iar Învățător a venit Ioan Petraș, fost preot greco-catolic, care a preferat să fie Învățător decât să slujească În rit ortodox. Orele de religie se făceau cu preotul greco catolic Ioan Pop care era foarte exigent, dar care a sădit
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sufletele elevilor credința În Dumnezeu. După câțiva ani, s-a construit aici pe Dâmb, În locul clădirii din lemn (care a ținut loc de școală mulți ani) o altă clădire mai spațioasă pentru Învățăceii din aceste cătune mărginașe: o parte din Părăul Gălăuțașului, Preluca și Zăpode. Țin minte că după Ion Petraș a urmat Învățătorul Conțiu, iar cei care i-au urmat după el nu-i mai știu. O vreme a funcționat la centru și o școală cu limba de predare maghiară
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Nașterii Maicii Domnului. Imaginați-vă cum de pe dealurile și văile din preajma Moglăneștilor curgeau În șiruri țărani din Preluca și Zăpode, de pe Dealul Armanului, Filpea ori de pe dealurile Sărmașului, de pe Valea Topliței și Subcetate, din Hodoșa și Călnaci, Îndreptându-se spre Părăul Doamnei unde se afla Mănăstirea din Moglănești. Și aceasta Încă cu trei veacuri În urmă. Ei, țăranii, credincioși din tată-n fiu, veneau aici la rugă și când mănăstirea era a ortodocșilor și când era a greco-catolicilor. Cei care Îi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
era a unuia Ilisan, ajuns aici probabil tot din Sărmaș, fiind rudă mai Îndepărtată cu Ilisan Mihai din Preluca. Ultima casă era a familiei Copoț căruia i-au rămas trei descendenți: Alexandru, Niculiță și Vasile. Proveniența lui este probabil de pe Părăul Luncanilor. Numele de Copoț se mai Întâlnește În Subcetate și În satele ungurești din amonte. Cred că provenea dintr-o poreclă, probabil clopotar, pronunțat stâlcit. Familia Cotfăsenilor este una dintre cele mai numeroase, ea provenind din Subcetate unde este atestată
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mai fi supărat căci așa ne-a rânduit Dumnezeu soarta. Acum eu mă duc, mă iartă! Lui Pop Dumitru, care fusese prin anii ’50 primar, i se spunea Mitru a lui Gomboț, poreclă moștenită de la tatăl său care provenea de pe Părăul Gălăuțașului, probabil din cauza staturii sale nu prea Înaltă și a mersului aplecat. Porecla a fost moștenită și de nepoți. Tot Pop era și Dumitru de la Biserică fiind căsătorit cu o fată a Anei Mici ce se numea Cotfas Ana. Acest
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fost pădure seculară. Pârâul Gotcii sau al lui Gotcă, toponim păstrat de la slavi (gotcu = cocoș sălbatic), este o dovadă că acolo erau cândva codri. Să ne amintim totuși ce familii erau aici. În dealul pe care-l urci de la Gura Părăului Gălăuțașului Întâlneai doar câteva case. Coasta era abruptă și se urca greu cu gălețile pline cu apă luată de la un izvor din apropierea căii ferate. Totuși aici pe coama dealului locuiau câteva familii: despre Vodă Valer se spunea că era al
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Numele de familie era Runcan. Urmau apoi ai lui Bardă care erau nouă frați. Numele tatălui lor era Morar Petru. Mitru Anei din Deal, pare-mi se tot Morar, locuia tot acolo pe dunga dealului. S-a mutat apoi pe Părăul Gălăuțașului. Dealul următor, acela fiind de fapt Dealul Armanului, locuiau mai Întâi Băcenii, oameni Înstăriți cărora le ziceau aișlui Porțelan. Curioasă poreclă! Cel mai vechi era acolo Baciu Teodor sau Toderan. Cei doi feciori ai lui erau Petru și Vasile
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
socialismului. Avea acest Prușan o mare ură pe cei Înstăriți. În timpul când acesta a fost primar au fost arestați noaptea de securitate: Ionuț al Mariei lui Ilie din Preluca, Neculai al Nastasiei, tot de acolo și Neculai al Rusului de pe Părăul Gălăuțașului. Dar despre aceștia vom vorbi mai Încolo. Alte două gospodării aparțineau familiilor : Ciubucă Ion (Nuțu Ciocârlanului) și un altul tot Ciubucă, poreclit Boleanu. Se pare că Înaintașii lor veriseră aici tot de pe Filpea. Părăul Gălăuțașului Acest cătun este cel
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și Neculai al Rusului de pe Părăul Gălăuțașului. Dar despre aceștia vom vorbi mai Încolo. Alte două gospodării aparțineau familiilor : Ciubucă Ion (Nuțu Ciocârlanului) și un altul tot Ciubucă, poreclit Boleanu. Se pare că Înaintașii lor veriseră aici tot de pe Filpea. Părăul Gălăuțașului Acest cătun este cel mai populat din comună și are importanță istorică fiindcă se pare că a dat numele acestei așezări, după cum arătam În primul capitol al acestei cărți. De pe la jumătatea secolului trecut populația lui a Început să crească
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
știu. Știu Însă că a venit aici prin căsătorie, nevasta lui trăgându-se din familia Luncanilor, care i-a murit de timpuriu lăsându-l văduv cu câteva fete și un băiat. Cu băiatul, Vasilică, am fost coleg la Școala de pe Părău și la centru. Venind aici, probabil de prin Bilbor, nu a avut noroc de o viață de familie de durată acest Neculai al Rusului. Fiind o familie Înstărită de condiție mijlocie, la porunca primarului de atunci, un Prușan de pe Dealul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
măritau fecioare. Să mi se ierte această intervenție În datini și cutume fiindcă datoria mea este să spun adevărurile și nu de a le comenta, mai ales din perspectiva prezentului. Să vedem acum cine mai locuia pe celălalt braț al Părăului Gălăuțașului. Cel din fundul părăului se numea Ion Groza, care a venit aici de la câmpie și era poreclit Perjer, poreclă derivată din cuvântul perje (prune din care se face acea palincă de șaptezeci de grade pe care când o bei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ierte această intervenție În datini și cutume fiindcă datoria mea este să spun adevărurile și nu de a le comenta, mai ales din perspectiva prezentului. Să vedem acum cine mai locuia pe celălalt braț al Părăului Gălăuțașului. Cel din fundul părăului se numea Ion Groza, care a venit aici de la câmpie și era poreclit Perjer, poreclă derivată din cuvântul perje (prune din care se face acea palincă de șaptezeci de grade pe care când o bei Îți sare pălăria de pe cap
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]