204,872 matches
-
îmi lipsea spiritul latin. Oamenii de aici, minunați de altfel prin felul lor politicos de a-ți respecta „spațiul privat”, foarte disciplinați în lucru, foarte harnici, încercând să nu te deranjeze cu nimic, mi se păreau, și încă mi se par, prea „pătrățoși”, reci. Normal, sunt anglo-saxoni, în majoritate. Mi se părea că „nimeni” nu se mai uită la mine. În lift bărbații își îndreptau privirile spre pardoseală nu spre tine... Nu mai auzeam „Ce frumoasă rochie aveți, domnișoară”... etc. De
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496371579.html [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
felul lor politicos de a-ți respecta „spațiul privat”, foarte disciplinați în lucru, foarte harnici, încercând să nu te deranjeze cu nimic, mi se păreau, și încă mi se par, prea „pătrățoși”, reci. Normal, sunt anglo-saxoni, în majoritate. Mi se părea că „nimeni” nu se mai uită la mine. În lift bărbații își îndreptau privirile spre pardoseală nu spre tine... Nu mai auzeam „Ce frumoasă rochie aveți, domnișoară”... etc. De teama acuzației de „harassment sexual”. Eram o romantică cu cauza pierdută
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496371579.html [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
Până într-o zi, când imaginea mi s-a prăbușit brusc, când l-am văzut pe omul de servici dând cu spray cu miros de trandafiri ca să curețe oglinda. Impactul cultural pentru cineva ca mine a fost uriaș. Mi se părea că nu înțeleg nimic din ce văd în jurul meu. Și singura salvare erau Nic și dorința mea de a studia. Pe campusul de la UCLA tineretul era venit din mai toate părțile lumii, mulți indieni, iranieni, chinezi, japonezi. Oamenii de aici
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496371579.html [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
studia. Pe campusul de la UCLA tineretul era venit din mai toate părțile lumii, mulți indieni, iranieni, chinezi, japonezi. Oamenii de aici te primesc fără prejudecăți. Tu, ca străin, devii foarte repede unul dintre ei. Doar că preocupările lor mi se păreau diferite de ale mele: sportul, mașinile, câștigarea de bani, investițiile în stockuri. Eu am început să investesc doar la bătrânețe când a trebuit să fac decizii pentru fonduri de pensie... Cu siguranță americanii și europeni de origine latină suntem foarte
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496371579.html [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
stă perete în perete cu noi. Nu ne vedem cu săptămânile, dar ne like-uim în fiece seară. Are un umor nebun! - Vrei să spui că morocănosul de la 13 are umor? Am intrat și eu de câteva ori, dar mi se pare timp pierdut. Numai pițipoance, care își postează figurile și-și dau tot timpul cu mâna prin păr. Care de care mai inteligentă! Altele se dau rău de tot în stambă. Foarte multe romanțioase. Cu vise nemărturisite ... postează imagini ce spun
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+14 !): FACEBOOK de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_nou_sergiu_gabureac_1365970267.html [Corola-blog/BlogPost/359758_a_361087]
-
dar nicăieri vreo picătură de apă. Înaintează mereu, uneori agonizând, cu gândul că moartea este aproape. Toată hrana se sfârșise de mult, doar săculețul de pânză îi ardea pielea din dreptul inimii. Căldura îi fulgera creștetul și lui i se părea c‑o să plouă, înaintea ochilor i se făceau pânze de păianjen pe care se țeseau oaze răcoroase și se târa spre ele pe nisipul mișcător ca pe un val de mare. Dar dacă mănâncă doar o firimitură din pâinea cea
ALTFEL DE IUBIRE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Altfel_de_iubire_stefan_popa_1390379541.html [Corola-blog/BlogPost/347545_a_348874]
-
Modernitatea poeziilor este rezultatul unei stări de melancolie a fericirii bazându-se pe “amintire”, poezia din acest volum se autodefinește deci ca rod al memoriei, căci tot ce se închipuie chiar a fost, dar și ca joc al copilăriei, ce pare nevinovat: „ Prohodul ploilor de toamnă, / din pieptul cerului legat / cu abur și cu mere coapte,/ răzmoaie ulița din sat. „( Prohodul ploilor ). Poeta, talent autentic, prinde rădăcini și atunci când gândurile aleargă zarea pentru a surprinde inefabila clipă și atunci cresc în
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1445093735.html [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
finală. Într-un interviu la scurtă vreme după acea finală țin minte că explicam că am fost mândru să văd steagul României în finală și o bună parte din mine încă simte asta. Uitandu-mă înapoi la experiență acum, îmi pare doar rău că nu am putut dedica mai mult timp antrenării generației mai tinere pentru a replica performanța - sau chiar pentru a o depăși - de atunci încoace. Unde te vezi peste doi ani pe plan profesional? De câțiva ani buni
Aceste idei nocive pe care le folosim din frica de a vorbi în public by https://republica.ro/interviu-cu-radu-cotarcea-vicecampion-mondial-la-dezbateri-aceste-idei-nocive-pe-care-le-folosim-din-frica [Corola-blog/BlogPost/338700_a_340029]
-
nu din biroul din Budapesta, ci de pe o plajă din Thailanda sau Malaezia. Cum poate fi depășită fobia de a vorbi în public? „Imaginează-ți audiența goală", „respiră adânc 30 de secunde înainte de discurs”, „găsești o persoană în public care pare să fie de acord cu tine și concentrează-ți privirea strict pe acea persoană" sunt doar câteva dintre ideile nocive pe care le-am auzit în diverse instanțe oferite ca sfaturi să treci peste frica de scenă. Mă refer la
Aceste idei nocive pe care le folosim din frica de a vorbi în public by https://republica.ro/interviu-cu-radu-cotarcea-vicecampion-mondial-la-dezbateri-aceste-idei-nocive-pe-care-le-folosim-din-frica [Corola-blog/BlogPost/338700_a_340029]
-
De multe gânduri m-aș scăpa, Și aș merge mai departe. Dar iată timpul este scurt, Nu pot nimic să definesc, Cu toate că încerc demult, Sau prea multe îndrăznesc? Ori de câte ori mi-apari în cale, Mă faci să simt o trepidație ușoară, Pari liniștită, dar gândurile tale, Furtunoase-s ca ploile de primăvară! Un principiu l-am deosebit, La tine și nici nu te gândești, Ceea ce aș fi putut găsi, Oricât vei încerca să ghicești! 1964 Referință Bibliografică: NU CĂUTA ... Mihai Leonte : Confluențe
NU CĂUTA ... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nu_cauta_mihai_leonte_1343133384.html [Corola-blog/BlogPost/355113_a_356442]
-
de schimbări evolutive petrecute de-alungul secolelor în domeniul formelor de comunicare.Trecerea de la comunicarea orală la cea scrisă,cea de la scris la tipar și apoi cea de la tipar la comunicarea prin radio,televiziune și apoi internetul s-ar putea să pară a fi evoluții destul de neutre. În acest context internetul are o influență asupra mișcării literare mondiale ca suport electronic influențând stilul lucrărilor care vor devenii mai concis și alert,inclusiv esteticul.Va apare o interferență a culturilor care se va
INTERNETUL, SUPORTUL SPIRITULUI UMAN-INTERVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Internetul_suportul_spiritului_uman_interviu_al_florin_tene_1326289831.html [Corola-blog/BlogPost/361920_a_363249]
-
arată că unii mai norocoși scapă de alergii după o vârstă, alții le poartă cu ei toată viața. Zâmbesc... Din spate, apare un domn, care flutură drapelul României. Poarta ie populară. Mulți - din admirație - încep să-i facă poze. „Îmi pare tare rău că am ajuns aici. România nu are politicieni demni să o conducă. Nu vedeți ca am ajuns să ne strigam toate drepturile în stradă? E păcat. Mă uit la copiii ăștia de aici - mulți dintre ei nu vor
Din Cambridge, am strâns în brațe toată România! Noi le vorbim românește, copiii ne răspund în engleză, dar dacă îi întrebi ce naționalitate au, spun răspicat că-s români by https://republica.ro/din-cambridge-am-strans-in-brate-toata-romania-noi-le-vorbim-romaneste-copiii-ne-raspund-in-engleza-dar [Corola-blog/BlogPost/338151_a_339480]
-
o minune a tehnicii contemporane. - Omul a venit în viață și în istorie pentru iubire și pentru a face cât mai mult bine în existența sa, dar ce se întâmplă pe Terra de multe ori arată exact contrariul... - Păcat! Se pare că societatea nu a evoluat prea mult dacă latinescul ”Homo homini lupus” încă ne reprezintă, în egală măsură, ca indivizi și ca mase. Ne schilodește sufletul ura. Și ne îmbolnăvește. Ne erau de ajuns cancerul si calamitățile naturale! Dar nu
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
le-am început dar nu am mai avut forța să le termin, iar acum deja nu mai sunt în timpul lor; mai există și cele nici măcar începute, pe care le port cu mine ca pe un jind permanent. - Cum vi se par oamenii întâlniți în călătoriile dvs. mai autentici mai mercantili sau cum altfel față de cei din țară? - Nu știu ce să spun. Nu se dezvăluie străinilor. Dar cred că oamenii sunt pretutindeni aceiași: cu interese, cu sensibilități, cu pasiuni, cu răutăți. Complexitatea structurii
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
naționale (linii de forță de tip etno-religios ale construcției identitare, asumate existențial) și interesele naționale (care se redefinesc în funcție de mișcările geopolitice ale principalilor actori internaționali). Menținerea acestui echilibru este cu atât mai dificilă cu cât caracteristicile definitorii ale acestor elemente par a fi total diferite; valorile naționale dispun de o anumită stabilitate, în timpul în care le dă posibilitatea să fie considerate drept temelie a durabilității, pe când interesele naționale sunt supuse istoriei, sunt dependente de evenimentele trecătoare ale scenei internaționale, de aceea
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
multiculturală, postmodernă și democratică, intrând în era unei lumi complexe și pluraliste în care religia poate fi un instrument în plus în realizarea coeziunii sociale, atât de necesare în sprijinirea eforturilor de integrare euroatlantică. Alăturarea elementului religios de integrarea euro-alantică pare surprinzătoare, putând exista impresia că nu pot interacționa, în realitate au o bază comună extrem de solidă. Comunitatea euroatlantică este fundamentată pe valori ce se referă la democrație și la statul de drept, definind totodată drepturile omului și libertățile fundamentale așa cum
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iv_a.html [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
un mormăit la adresa șoferilor inconștienți și a celor care le-au pus permisul de conducere în mână. A oprit, bineînțeles fără să hotărâm împreună, în fața unei grădini cu gard de trandafiri înfloriți și mobilier din fier forjat vopsit în alb. Părea un colț de rai. Mesele așezate sub umbrare într-un fel de separeuri te ademeneau parcă să stai la o șuetă. Bătea un vânt ușor care scutura florile copacilor purtându-le în aer ca pe o ninsoare. Eric, fără să
VANESSA BERI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_vanessa_magdalena_bratescu_1394193080.html [Corola-blog/BlogPost/375120_a_376449]
-
-se în cioburi nefolositoare și să vă angajați la poliție? - E un compliment? - Nu, e o propunere. Aveți talent și fler de detectiv. Am putea colabora. M-am uitat lung la Eric Lord încercând să ghicesc dacă glumea sau nu. Părea serios. Redevenise chiar destul de distant și trufaș. - În ceea ce mă privește, o fac pentru că bănuiesc unde aveți de gând să vă duceți în zilele următoare și e preferabil ca această vizită să nu o faceți singură, chiar dacă aveți o gardă
VANESSA BERI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_vanessa_magdalena_bratescu_1394193080.html [Corola-blog/BlogPost/375120_a_376449]
-
-n geam Mi se crapă dimineața, Toamna printre riduri cată Să-mi arate iarăși viața! Chiar de plouă cu regrete Printre rânduri și în mine, Uneori prin visul ăsta Mă ridic și-mi este bine... Vă mirați prea mult îmi pare Că sunt om și mă mai doare... Cratima dintre cuvinte Ce o simt că e fierbinte... 22.10.2016 foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Cratima / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2130, Anul VI, 30 octombrie
CRATIMA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1477806216.html [Corola-blog/BlogPost/364041_a_365370]
-
bancă și face câțiva pași.) Cântecul apei era așa de viu. Mi-am văzut în el întreaga-mi viață, iar viața mi-a fost sfâșiată de vulturi. Trebuie să o iau de la capăt, dar nu mai am putere. Cântecul ploii părea prohodul a tot ceea ce am fost și mai sunt. (Se plimbă.) Da. Mirosul! Mirosul acela de după ploaie. Cântecul a încetat și aerul era atât de curat. Ploaia a curățit totul. Dar viața mea? Se oprește o clipă.) E încă plină
ÎMPĂCARE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1488117005.html [Corola-blog/BlogPost/384870_a_386199]
-
ivește necesitatea regândirii incertitudinii ce alcătuiește „spusa”-mesaj pe domeniul punerii sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa în “presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
dumiresc, ușa s-a deschis, Paul Anghel a dat cu ochii de mine și m-a invitat în birou. M-a prezentat oaspetelui, apoi mi-a făcut semn discret să-l scap de musafirul neanunțat... Domnule Țuțea, a zis, îmi pare tare rău ca nu putem sta de vorbă acum, dar mergeți cu prietenul meu (nu eram prieteni) și mâncați o ciorba caldă undeva, că e vremea frumoasă... Petre Țuțea și ciorba era o apropiere care m-a șocat, pe vremea
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
industrie petrolieră națională, încă n-o vânduse Dinu Patriciu cazahilor, sau ce-or fi). Care era stilul lui Petre Țuțea? Direct, clar, scurt și cuprinzător, ca un ordin de front. Pornea într-o direcție și ajungea în alta. Prima propoziție părea un mare adevăr, iar următoarea o aberație. Sau invers. Abia după vreo zece fraze începeau să se lege și să pricepi cam care ar fi concluzia. Între timp, el schimbase unghiul de vedere și intrai în ceață, deși totul păruse
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
părea un mare adevăr, iar următoarea o aberație. Sau invers. Abia după vreo zece fraze începeau să se lege și să pricepi cam care ar fi concluzia. Între timp, el schimbase unghiul de vedere și intrai în ceață, deși totul păruse de o logică impecabilă. Din pricina asta, dar și din alte pricini, mulți o luau razna când povesteau despre ce vorbiseră ei cu Țuțea (o prostie, cu Țuțea nu se vorbea, vorbea el, tu doar trebuia să asculți, dacă voiai să
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
pe toți afară! - Șefu’, nu de la noi este! Aici nu s-a schimbat nimic față de ce știți. Din altă parte, trebuie că vine! Lucian cade pe gânduri. O crede pe Florina, pentru că și ea Știe despre ce vorbește. Dar el pare că nu mai știe nimic. Îi face Florinei semn să iasă. În urma ei, încuie ușa biroului, pe dinăuntru. Își toarnă un pahar de whisky și dă să taie un trabuc. Își ia seama la timp: simte, brusc, cum că lucrurile
POLUL VRĂJITOARELOR de LIA BEJAN în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lia_bejan_1476357649.html [Corola-blog/BlogPost/374117_a_375446]