34,057 matches
-
om de presă, pe care, de altfel, tot ei l-au creat), Băsescu (auzi vorba, că doar la OTV ar mai avea acces opoziția), Radu F. Alexandru (că orice liberal, el urăște cenzură și îi iubește victimele), Eugen Nicolaescu (dar părerea lui chiar nu merită comentată). În tot balamucul, a trecut aproape neluat în seamă un detaliu important. Și anume o propoziție din finalul Comunicatului CNA care solicită tuturor posturilor t.v. să acorde opoziției 33% din timpul de emisie și
De la 20% la 33% by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14783_a_16108]
-
Că, obsedat metodic de glorie, isi regiza propriile aniversări, cerîndu-le editorilor să facă rost de articole omagiale; că frecvență, și din rațiuni folclorice, prostituatele; că ruga un prieten cu condeiul mai ductil să-i scrie articolele, celebrul romancier fiind - după părerea lui Umbral - un jurnalist mediocru etc. Cît despre titlul cărții, încărcătură să ofensatoare se diluează considerabil dacă sintagma este înțeleasă în context, dincolo de decupajul publicitar. Formula "cadavru de lux" nu este aplicată doar lui Cela, ci tuturor participanților la o
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
în mare, teologiei moderne. Faptul că filosoful danez a fost un melancolic, în per-manenta lupta cu spaimele sale, care i-au determinat și modul excentric de viață, precum și legătura ciudată, obsesiva cu părăsita logodnică Regine (teoreticienii contemporani sunt însă de părere că el a fost părăsit tânără "normală", viitoare soție a lui Schlegel) a determinat intertextualismul românului. Faima kierkegaardiana de mare diarist a contribuit și ea la alegerea acestei paralele (Tubby își redactează o bună parte a povestirii sub formă de
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
în capitala Franței, și 1955, tot așa, pentru capitala Spaniei, apoi anii 1956 și 1957, cu aceleași însemnări ale intelectualului pasionat, politicește ancorat în prezentul imediat trăit de el, atent la reputația științifică pe care și-o râvnește, autor de păreri, plăsmuiri ale ochiului corectat de rațiune, spirit pozitiv, capabil de elegante speculații, fără a le fi fost răpite nici severitatea, nici pedanteria. Spuneam mai sus că lectura "jurnalului" conduce la selectarea câtorva teme mari, asupra cărora, insistând, încerc să le
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
sau un R. Kretzulescu care sub pseudonimul Rodolphe de Vézelay, publicase la sfârșitul secolului al XIX-lea, la Paris, cărți cu observații politice asupra Spaniei și Portugaliei. "Încă un român rătăcit prin apus și pierzându-și averea" observă, nu fără părere de rău, Busuioceanu, așa cum remarcase amar citind cartea lui Albert Wolf, mai sus-amintită, că ar conține pagini "foarte triste despre Valahia în 1869. Franțuzul a coborât pe Dunăre până la Rusciuk și a văzut țara din vapor cu ochelari foarte afumați
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
ne mai întreabă dacă suntem de acord? A pus Bush ochii pe inocentele fetițe din Carpați, binișor perfecționate la Stambul? Sau la mijloc e vorba de binecunoscuta perplexitate ontologică a trogloditului cu pix, care trebuie, musai, să-și dea cu părerea, că doar de aia are rubrică la ziar? Atâta logică (sau măcar memorie) ar trebui să aibă acești strategi de ziua a șaptea încât să știe că tipul de război preferat acum de americani este cel... din avion! Administrația americană
11 Septembrie. Instrucțiuni de întrebuințare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14812_a_16137]
-
cavaleresc ce ne este specific n-o să provocăm la duel un reprezentant al sexului slab". Mă rog! Ce va face totuși? Mă va provoca pe mine la duel, "ca autor moral al acestui atac, din moment ce nu v-ați disociat de părerile recenzentei". De ce s-o fi făcut? Are dl Matei Albastru logica sa: antologia criticată de "recenzentă" a fost "nominalizată la Premiile U. S. R./ 2001, de un juriu al cărui președinte ați fost". Iată-mă, așadar, prin faptul prezenței în juriul
Drept la replică? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14827_a_16152]
-
păstrează savoarea locală, momentele dispun de o fluență scenică atent condusă, dispun de o culminație construită prin acumulări succesive. În mod salutar, evoluția coregrafică este eliberată de pantomimă, relația dintre personaje definindu-se în baza limbajului coregrafic specific. Este, după părerea mea, o posibilă interpretare a unei partituri muzicale atât de puternic legată de tradiția balcanică a locului. Sunt păstrate personajele indicate de compozitor; mă refer la evoluția pitoresc stilizată a mișcărilor dansului academic în cazul episodicului rol Chiva, admirabil susținut
Clasicism muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14830_a_16155]
-
pentru literatură politică în 1954, sub redacția lui M. Rozental P. Iudin. Se atrage atenția după pagina de titlu că... "reflectă hotărârile Congresului al XIX-lea al PCUS" (?!). În plus s-a ținut seama "și de observațiile critice și de părerile... primite din partea cititorilor" după publicarea primelor ediții. Printre inepții antologice și obsesii ce se apropie de patologic ajungem la articolul: "Cibernetică - pseudoștiință reacționară care a apărut în SUA după cel de-al doilea război mondial...". Acest item a mai fost
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
apă vie// Trec prin dormitoare/ strigat din sicrie de o floare/ Cu buciumul umbrei dogoritoare/ chemat la spînzurătoare/ Am traversat prin vise/ încăperile promise/ Pînă la pod/ am ajuns la nod/ Pereții cîntau Ave/ Lemnul își adîncea gropile-epave/ ceața întărea părerile/ lumina își trimitea galerele/ Treceau prin somnul meu/ cu lopeți de săpat, aplaudînd mereu// Privirea-mi spăla inorogi/ Măști la care să te rogi/ erau arse/ fumuri toarse" (Existență în somn prin miriști orbitoare). O "filosofie" a decrepitudinii universale ne
Un optzecist întîrziat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14821_a_16146]
-
interior și descoperi Reconstituirea; autorul anunțase în prefață că toate filmele sînt catalogate de la 0 la cinci stele; "Reconstituirea" are trei stele. Față de "veto-ul" de la premieră, s-ar zice că e un progres! Își mai schimbă oamenii gusturile și părerile! Da' năravul ba! Pentru că, ce aflăm despre "Reconstituirea" din "ghidul rapid"? Aflăm că: "Singura idee clară care mai străbate filmul e acea definiție "darwinistă" a omului: "maimuță + buletin de identitate"; sintagmă continuată obsesiv în opera pintiliană, prin constatarea "Subomului" din
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
cască între dorința de a avea un loc de muncă și disprețul față de singurii capabili să creeze locuri de muncă: investitorii mici și mijlocii. în fine, veți fi uluiți să observați că toate aceste sondaje nu sunt interesate să afle părerea cetățeanului. Ele au drept scop manipularea lor. Induse meșteșugit, ideile care l-au determinat astăzi pe Adrian Năstase să iasă în prim-plan și să le dea o aparență de realism ("chiar sondajele cer ca dl. Iliescu să mai candideze
Șiștarul cu lapte al dictaturii sau Ceaușescu al XI-lea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14840_a_16165]
-
intră în categoria, destul de rară, a scriitorilor inteligenți și care reușesc să spună lucruri foarte interesante despre literatura lor și despre literatură în general. De cîte ori i-am comentat cărțile, n-am rezistat ispitei de a cita copios din părerile autorului. De altfel, Părul Berenicei este chiar jurnalul scrierii (între 1961 și 1964) a lui Matei Iliescu iar Meteorologia lecturii, un eseu tîrziu și destul de dificil, o a doua oglindă în care romanul său de debut se reflectă, cu �bibliografia
Jurnalul ca machetă a existenței by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14863_a_16188]
-
fața nevăzută a lucrurilor". În acest scop, poetul regizează veritabile demonstrații de virtuozitate "funambulescă", dialogurile aparent lipsite de sens - alunecînd adesea, ca la suprarealiști, în zona umorului absurd - se desfășoară halucinant, imprevizibil, ca în poemul intitulat Valiza de mînă, după părerea mea unul dintre cele mai izbutite din volum: "Eram numai noi/ și soarele roșu/ ca un pește cu nasturi așezat în fotoliu.// am întrebat-o: n-ai vrea/ să ai falus/ și un tată cu un singur ochi?// mi-a
Dincolo de mode... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14844_a_16169]
-
Ioana Pârvulescu Vă propun următorul experiment: lansați, într-un cerc de prieteni, o părere sau o idee nouă, cu adevărat nouă, nu dintre acelea care plutesc în aerul timpului. Cu cît e mai șocantă ideea, cu atît mai rapid vă va reuși experiența. Nuanțele trebuie mai degrabă evitate, nu pot decît să compromită rezultatul
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
semnatarul. Cei care confundă critica literară - una dintre cele mai frumoase și mai grele meserii din cîte s-au inventat - cu o lejeră bîrfă de cafenea uită că non idem est si duo dicunt idem și că, dacă repeți o părere a cuiva care stîrnește hohote aprobatoare la o bere între amici, te poți face de rîs în afara cercului cu pricina. Jurămîntul tiparului are condiții mai dure decît cel de martor la tribunal. într-o scrisoare din 1928 adresată lui Lovinescu
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
ca pe un dictator. El este obligat, însă, să-și respecte cuvîntul pentru că numai așa poate impune o lege. O altă nuanță adusă de Radu Penciulescu o primește pe Ismena. Trebuie reabilitat și acest personaj care alege viața, este de părere el. Cu toate compromisurile ei. Îi admirăm de regulă pe cei care optează pentru moarte. A alege viața însă nu se dovedește mereu foarte simplu. Am învățat enorm asistînd la orele lui Radu Penciulescu, unul dintre cei mai mari pedagogi
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
Cronicar Răstălmăcind, răstălmăcind Dl Coriolan Talcioc (cin' să fie? cin' să fie?) consacră o pagină întreagă din numărul din 1-14 august al publicației clujene Piața literară editorialului României literare din nr. 25 Dl. Borbely față cu reacțiunea. Părerea dlui Talcioc este că autorul editorialului l-a răstălmăcit pe dl Borbély. Și, încă, pe un ton "furios", "cu degetul catedratic ridicat a mînie și admonestare". Că dl Borbély merită oareșicare admonestare, asta rămîne între noi, doar că autorul editorialului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
Chiar dl Talcioc amintește de dl Adrian Marino, reputatul antifoiletonist din deceniile de comunism, care recomanda, în locul recenziei, dicționare de idei literare. Frumos, nimic de zis, doar că una e una și alta, alta. Ca dovadă de retardare, e menționată părerea defavorabilă a Lumniței Marcu despre lucrările dlui Marino. Luminița Marcu, Daniel Cristea-Enache și alți tineri foiletoniști n-ar face decît să reproducă, pe un alt palier, palierul (oroare!) Manolescu - Iorgulescu - Ștefănescu. Ca să vezi unde îl duce suspiciunea pe dl Talcioc
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
al d-sale. Ei, dar ficțiunea nu poate constitui un atac împotriva cuiva. Și cum să sari, așa, cînd e vorba de o proză? Mare e piața literară. Ca și grădina Domnului. * În Ziua literară, poeta Angela Marinescu e de părere că revista noastră ar fi "un grup". Se înțelege, închis. Cum poeta a fost publicată de noi, iar directorul R.l. i-a prefațat o antologie personală, o minimă logică o obliga pe Angela Marinescu să-și declare apartenența la grupul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
dramatic al totalitarismului în istoria Europei este prezent în conștiința publică aici printr-o intensă mediatizare a ororilor Holocaustului, dar și ale Gulagului, ambele, la nivel moral, expresii absolute ale răului. Totuși în ceea ce privește elucidarea trecutului comunist, chiar și Occidentul, după părerea mea - atît cît îmi este dat să observ - păstrează încă o oarecare distanță "igienică", "sanitară" față de ceea ce s-a întîmplat dincolo de Cortina de Fier. Se vorbește prea puțin despre ororile comise în numele dictaturii roșii. Au fost diferite încercări de a
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
ororile comise în numele dictaturii roșii. Au fost diferite încercări de a explica acest lucru. Și François Furet, și apoi autorii Cărții negre a comunismului au încercat să explice fenomenul, recurgînd printre altele la argumentul valorilor universaliste ale comunismului. Care este părerea d-voastră, pentru că spuneați că într-adevăr nu poți să trăiești o mie de ani purtînd permanent povara amintirii a ceea ce s-a întîmplat, dar nici nu ai voie să uiți. Cu atît mai vigilent trebuie să fii atunci cînd
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
devenit victime definitive și nevindecabile ale comunismului sau, mai bine zis, ale dictaturii de orice fel ar fi ea "brună" sau "roșie" - eu nu fac deosebire între ele. O victimă rămîne o victimă și din acest punct de vedere împărtășesc părerea lui Stephan Courtois, care a scris foarte clar cum trebuie văzute lucrurile. Iertare nu înseamnă uitare. Dacă uităm vom deveni implicit vinovați în fața viitorului; nu uit pentru că nu vreau să se repete ceea ce s-a întîmplat. Cred că e un
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
Sartori aduce în discuție, la modul "ciupitativ", condiția videoputerii. Teza sa, sumbră, dar deloc neîntemeiată, este aceea că, anume, "comunismul nu a reușit să fabrice un om nou, dar video-puterea îl fabrică chiar în momentul acesta". Acest proces, e de părere Sartori, corespunde, în termeni nu doar kuhn-ieni, unei "schimbări de paradigmă" ("bănuite" spre a fi cât mai exacți) pentru dimensiunea simbolică a scenei publice: "suntem pe cale să ieșim din lumea lucrurilor citite pentru a intra în lumea lucrurilor văzute". în
Spectacolul (de la A Cincea Roată) trebuie să continue! by Cristian Pătrășconiu () [Corola-journal/Journalistic/14860_a_16185]
-
atrage atenția, dacă tot veni vorba, că sînt popi care fac în biserică și nu numai prozelitism politic. Și pentru cine credeți, pentru PRM, partid extremist nu numai după regulile lumești, ci și după rigori mai înalte. E vorba, după părerea mea, de popii cu epoleți care, o dată și o dată, vor trebui dați în vileag - unii ca informatori, iar alții ca ofițeri acoperiți ai fostei Securități. Nu se poate ca oameni care l-au trădat și pe Dumnezeu și pe aproapele
Cuvioși dilematici și popi cu epoleți by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14888_a_16213]