730 matches
-
absolvirea nu este departe, e posibil ca tatăl ei să nu mai fie în viață. Într-o zi a primit un email de la decan, care i-a spus ideea lui. Am înțeles că tatăl tău nu este bine deloc. O păsărică mi-a șoptit că ar trebui să ținem o ceremonie de absolvire privată la tine acasă. O să îți dăm o diplomă simbolică și ți-o vom prezenta în fața familiei”, i-a spus profesorul. Ceremonia a avut loc, luni, la locuința
Gestul emoționant care a făcut un muribund să zâmbească by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62262_a_63587]
-
avea să mai pună nici o picătură de vin pe limbă în următoarele șapte luni și jumătate. Ne-am culcat capul pe burta Monikăi, mai întâi eu, apoi Ellen. Am ascultat, apoi am schimbat câteva cuvinte în șoaptă. I-am sărutat păsărica. Păsărica ei frumoasă de fată. - Da, a spus Ellen. Avea o păsărică frumoasă de fată. Se deschide ușa. E Bo. - Nu pot să dorm, zice el. - Vrei un pahar de vin?, întreabă Ellen. („Ce repede trece timpul!, îmi spun. Bo
Karel G. van Loon - Fructul pasiunii by Andrei Anastasescu () [Corola-journal/Journalistic/6265_a_7590]
-
să mai pună nici o picătură de vin pe limbă în următoarele șapte luni și jumătate. Ne-am culcat capul pe burta Monikăi, mai întâi eu, apoi Ellen. Am ascultat, apoi am schimbat câteva cuvinte în șoaptă. I-am sărutat păsărica. Păsărica ei frumoasă de fată. - Da, a spus Ellen. Avea o păsărică frumoasă de fată. Se deschide ușa. E Bo. - Nu pot să dorm, zice el. - Vrei un pahar de vin?, întreabă Ellen. („Ce repede trece timpul!, îmi spun. Bo a
Karel G. van Loon - Fructul pasiunii by Andrei Anastasescu () [Corola-journal/Journalistic/6265_a_7590]
-
șapte luni și jumătate. Ne-am culcat capul pe burta Monikăi, mai întâi eu, apoi Ellen. Am ascultat, apoi am schimbat câteva cuvinte în șoaptă. I-am sărutat păsărica. Păsărica ei frumoasă de fată. - Da, a spus Ellen. Avea o păsărică frumoasă de fată. Se deschide ușa. E Bo. - Nu pot să dorm, zice el. - Vrei un pahar de vin?, întreabă Ellen. („Ce repede trece timpul!, îmi spun. Bo a început să bea vin!") - Yep, zice Bo. Are pe el un
Karel G. van Loon - Fructul pasiunii by Andrei Anastasescu () [Corola-journal/Journalistic/6265_a_7590]
-
apropieri, mai inspirat ar fi să vorbim despre un anume bacovianism. Nu, de bună seamă, cel cunoscut îndeobște, din Plumb sau Lacustră, ci acela idiomatic defect, care se instaurează abia la maturitate și care se manifestă în câteun „Și-o păsărică în grădina brumată/ În liniștea rece, a iarnă-a făcut” (Belșug) sau „Te voi aștepta într-o zi sau într-o noapte oarecare/ Pentru ca să văd dacă mai pot să am o preocupare” (Vae soli...). Același efort al emisiei verbale, același
Doi insurgenți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3782_a_5107]
-
Când relele'l frământă, - și poftele'l robesc! (în ultimul vers cele două apostrofuri sunt medii, și este posibil să avem indicația că în vecinătatea lui l/r conjuncția nu se sudează). Iată câteva versuri populare publicate în "Convorbiri literare": Păsărica cântă 'n earbă, Trece badea nu mă'ntreabă (C. L., 15 sept. 1881, p. 227) Sprincenele-i umblă'n vânt Ochii-i mă bagă 'n pământ (C. L., aug. 1881, p. 198; primul apostrof este mediu). Aceasta este realitatea textului
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
Dumnezeu ai cunoscut-o? - La scoala, la Kiev! Am făcut acolo, liceul, apoi facultatea... Ani de zile, împreuna. Cand crăpau pietrele de frig, ne înghesuiam sub același așternut. Mă lua în brațe, îmi bagă mâna la sânișori sau... - Sau la păsărica, între picioare... - De unde știi? Ți-a spus ea? - Nu, mă gândeam și eu unde aș fi pus-o eu... - De ce să nu fiu sinceră, îmi plăcea. Adormeam ca puiul sub cloșca! Când am crescut mare, n-am mai lăsat-o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
vecină mea să dea drumul din apartament cățelului pentru a-și face nevoile pe hol?? care parfumuri de femei miros cel mai bine? în spatele unei femei puternice sărut amoros modele de unghi roși porecle pentru iubit cum să îmi alint păsărica vreau să produc pufuleți cum pot să îmi dau seama cum îmi stă cu părul scurt eu peste ciorapi îmi iau și chiloți cum se face saramura de cărășei vreau să caut nevasta cum se schimbă o baterie de ghiuveta
Eu peste ciorapi îmi iau și chiloți by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18919_a_20244]
-
Simona Tache Căutări pe Gugăl cu care s-a mai ajuns pe blogul roz: bunicuța nimfomana moni defilează în păsărica goală la tv modele de unghii cu iepuraș cum dăm gata o femeie bărbatu în bucătărie modă chiloți uretra la femei adu caii simioane detoxifierea colonului taxe pentru cimitirul de câini vreau să aflu când era tunsa și bătută cît
Bunicuţe nimfomane şi taxe pentru cimitirul de câini by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19007_a_20332]
-
sunt decât un om, Printre semeni, mult prea mic, Pe pământul ăsta mare, O fărâmă din nimic... Iar când viața mă va face, Peste vreme praf de tină, Un olar o să mă facă, Pentru alții ...ocarină... Voi fi trup de păsărică, Sunet vesel de vioară, Voi fi clopot ce va bate Trist, prelung la ceas de seară... Și voi fi o adiere, Poate-un înger, poate-un vis, Poate-un vers pe o hârtie, Nerostit, poate nescris... Referință Bibliografică: DORINȚE / Gabriela
DORINȚE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382438_a_383767]
-
un sfătos de vrăbioi... Spune, frate vrăbioi, Că vestit ești printre noi, Tu spui lucrurile drept Și esti cel mai înțelept: Când o să apară iară Mult dorita primăvară? Am fost ieri până-n zăvoi, Trist am venit înapoi. Nici urmă de păsărică, Nicio mică floricică, N-am zărit neam de albină, Nici miros fin de sulfină. Peste tot omăt pufos, Așezat în straturi, gros. Piuit-am, am strigat, Nimeni nu m-a ascultat. Am trimis în vânt chemare, N-am aflat în
SĂ VINĂ PRIMĂVARA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383156_a_384485]
-
a masat și a luat oala între picioare. Neghiniță s-a așezat pe buza oalei. În timp ce preoteasa mulgea vaca, el holba ochii între picioarele preotesei, care stătea ghemuită pe scăunel. A început să chicotească și să strige: “Coană preoteasă, uite păsărica! S-a uitat preoteasa în salcâmii de alături...nicio păsărică. A continuat să mulgă, dar Neghiniță iar: ”coană preoteasă, uite păsărica!” Vă închipuiți hohotele de râs ale copiilor, care au trezit-o din reveria gândurilor sale pe coana preoteasă de la
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
a așezat pe buza oalei. În timp ce preoteasa mulgea vaca, el holba ochii între picioarele preotesei, care stătea ghemuită pe scăunel. A început să chicotească și să strige: “Coană preoteasă, uite păsărica! S-a uitat preoteasa în salcâmii de alături...nicio păsărică. A continuat să mulgă, dar Neghiniță iar: ”coană preoteasă, uite păsărica!” Vă închipuiți hohotele de râs ale copiilor, care au trezit-o din reveria gândurilor sale pe coana preoteasă de la catedră. - De ce râdeți, copii, așa de tare? Ce le povestești
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
ochii între picioarele preotesei, care stătea ghemuită pe scăunel. A început să chicotească și să strige: “Coană preoteasă, uite păsărica! S-a uitat preoteasa în salcâmii de alături...nicio păsărică. A continuat să mulgă, dar Neghiniță iar: ”coană preoteasă, uite păsărica!” Vă închipuiți hohotele de râs ale copiilor, care au trezit-o din reveria gândurilor sale pe coana preoteasă de la catedră. - De ce râdeți, copii, așa de tare? Ce le povestești, Dică? Hai, spune să râd și eu! Inconștientul de Dică! În loc să
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
le povestești, Dică? Hai, spune să râd și eu! Inconștientul de Dică! În loc să-l alunge de acolo pe nemernicul de Neghiniță, a continuat cu șotiile pușlamalei și mai aruncă în atenția coanei preotese de la catedră, încă o arătare incendiară: “Uite păsărica!” Iar copiii... să se tăvălească de atâta râs. Atunci, coana preoteasă, stupefiată, roșie ca focul, gâtuită de indignare, a șuierat cu vocea sugrumată: - Marș, la loc! Blegul de Dică, a miorlăit ca un pisoi: - Da’ ce, coană preoteasă, așa e
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
cu jivinele astea obraznice, care ți s-au urcat în cap!” A început să-l croiască pe nefericitul Dică, pe spinare, pe brațe, pe cap, iar el țipa ca disperatul: - Nu da! Nu mai da! Eu am spus doar “uite păsărica! Dac-ai ști cum a zis nea Mitică... - Cum a spus? A întrebat coana preoteasă, fără să gândească. Tot fără să gândească, nătărăul Dică i-a satisfăcut curiozitatea, spre ghinionul lui, pentru că, în supărarea ei, a început să-l lovească
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
simțeam că pierduserăm zâmbetele celeste care ne învăluiseră în toate zilele. Creierașele noastre nu pricepeau ce trebuia făcut ca să recăpătăm acele zâmbete protectoare. Dimpotrivă. În acea liniște nefirească, n-are ce face zvăpăiatul de Ionel și gângurește, schimonosindu-se: ” Uite păsărica!” Vorbe care au stârnit hohote devastatoare. Probabil că ne-am eliberat din acea încordare nefirească. Am crezut că și coana preoteasă va izbucni în hohote de râs, că se va elibera și ea de acea furie ciudată. Gravă eroare. A
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
țigară mînjită de ruj care arde singură În scrumieră. — MÎine o să vuiască tot orașul. Asta și vreau! Că nu te simți bine, dacă nu-ți cari brelanul după tine. Craii tăi nesărați. Ce-oi fi găsit la haimanalele astea? — Publicitatea, păsărico. BÎrfa, intrigile! Un artist care nu scandalizează nu e artist. Ai sta mai mult de o zi lîngă o cîrtiță ca ăsta care doarme pe el și visează o lume morală? Ipocrizie de impotent! Adică, ce te-a adus pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Hatty? a întrebat Johnny ciupind-o de nas. Nu e adorabilă? Dă-mi un pupic. —Nici pe mine nu m-ar deranja un pupic, a spus unul dintre băieți. —Ia-ți gându’, Simon, a spus Johnny peste umăr. Găsește-ți păsărica ta. încearcă la Sophie. Ea e mereu dornică de distracție. A indicat o fată care purta acea bentiță omniprezentă, o haină galbenă de stofă, o cămașă albastră cu dungi și jeanși. Gulerul cămășii era ridicat în sus și susținut cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
să întrebăm pe cine ar deschide Locuiește aici Cutare Cutărescu, dacă ar fi el ar spune Da, domnule, eu sunt, dacă ar fi soția, cel mai probabil ar spune Îl chem pe soțul meu, în felul aceasta am prinde imediat păsărica fără să trebuiască să ne învârtim atâta. Șeful ridică pumnul strâns, ca și cum avea să dea o lovitură puternică în masă, dar în ultimul moment își înfrână violența gestului, își lăsă încet brațul jos și spuse cu un glas care părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
scris versuri de iubire pentru vreo șaizeci de frumuseți, În afară de ea, continuă pe tonul ei sfruntat, după care Îl arătă cu degetul. Cei ca voi ar face mai bine să nu-și mai ia nevastă, dacă nu reușesc să Închidă păsărica În colivie, adăugă ea, retrăgându-se iute din fața priorului, care făcuse un pas amenințător către dânsa. Între timp, de după perdea Își făcu apariția Pietra, care intră urmată de o fată cu privirea Înfricoșată, albă de parcă n-ar fi părăsit niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cu picioarele la mijloc și capetele la marginea gropii, stăteau noaptea cum sunt razele soarelui. Fata aia de pe bolovan era nedormită, neică, asta vreau să spun, dormea la poale de munte și, din poziția în care stătea, i se vedea păsărica, să mă scuzi tu, nimic vulgar, că m-am uitat și eu, era ca-ntr-un tablou din albumele părintelui, un tablou ce s-ar chema Somnul, eu așa i-aș zice. Ba nu, neică, te mint, că fata aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
bale, în țipete, ieșise din album și căzuse pe pământul ud, în ape și noroi. Mi-am luat băiatul acasă repede, să nu răcească în ploaie, dar el nu și nu, că să luăm fata la noi, are altfel de păsărică, am văzut-o eu, n-avem unde, maică, cu mine în cameră, cum cu tine?, păi, te omoară tată-său... Era curios, vezi? — Văzuse și el o păsărică, de-i zise așa, era topit. — Era mai frumoasă ca un tablou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
nu și nu, că să luăm fata la noi, are altfel de păsărică, am văzut-o eu, n-avem unde, maică, cu mine în cameră, cum cu tine?, păi, te omoară tată-său... Era curios, vezi? — Văzuse și el o păsărică, de-i zise așa, era topit. — Era mai frumoasă ca un tablou, nene. Aoleu, tu auziși cum recită ăla de la difuzor? Începuse, într-adevăr, să recite cineva, era o poezie din Coșbuc, recita un tânăr cu o voce frumoasă, masculină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
un singur picior, atunci însă alergau femeile după mine, vrăjite de uniformă. De uniforma cea arătoasă. Îmi aduc aminte cum ne afundam cizmele până la gleznă în sânge prin satele poloneze. Împinge șoldul mai în față, vită, unde‑ț ascunzi iar păsărica? Ah, iat‑o. Mama fredonează un cântec melancolic de Koschat, în care este vorba despre o bancă de mesteacăn. Se gândea la un lan și la o plimbare la iarbă verde, lucruri pe care doar anevoie le poți impune unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]