358 matches
-
din expoziția permanentă Autoportret Elvira ulei/pânză, ulei/pânză, Nud ulei/pânză, Interior din satul Valea Arinilor Corabii și bărci la Dubrovnik ulei/carton, ulei/pânză, Portretul scriitoarei Georgeta Cancicov Trandafiri în vas chinezesc ulei/pânză, ulei/pânză, Cultura pământului Păstoritul Vânătoarea și pescuitul Industria casnică țărănească Război de țesut cergi și cergă crudă Masa și roata olarului Prepeleac cu oale Ceramică din județul Bacău Strung de lemn; imagini si unelte pentru Unelte pentru prelucrarea lemnului și obiecte din lemn lucrul
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
în mod deosebit corespondențele dintre limbă și trăsăturile spirituale ale comunității de care este vorbită se găsește în faptul că semnificațiile inițiale ale cuvintelor specifice limbii sînt legate de domeniile de activitate care caracterizează viața istorică a comunității respective (agricultură, păstorit, viață militară, navigație etc.)376. Aceste aspecte nu se relevă însă în mod spontan, ci rezultă din interpretarea cuiva și, în evaluarea acestor virtuți ale cuvintelor (sau ale altor elemente ale limbii), este foarte important să se păstreze un nivel
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
supercontinentul eurasiatic. Vreme îndelungată, aceste triburi au învățat să supraviețuiască în cadrul natural ostil caracteristic Asiei Centrale. Rezistența lor s-a datorat dezvoltării, în pofida condițiilor vitrege, a unui sistem social cultural și, mai ales, economic, funcțional. Întregul lor univers gravita în jurul păstoritului care exploata eficient particularitățile geografice ale stepelor, înconjurate de zone deșertice și lanțuri muntoase. Turco mongolii au avut capacitatea de a se adapta la mediile din stepă, semiaride, dar relativ înierbate care permiteau păstoritul nomad, precum și la cele montane, afectate
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
funcțional. Întregul lor univers gravita în jurul păstoritului care exploata eficient particularitățile geografice ale stepelor, înconjurate de zone deșertice și lanțuri muntoase. Turco mongolii au avut capacitatea de a se adapta la mediile din stepă, semiaride, dar relativ înierbate care permiteau păstoritul nomad, precum și la cele montane, afectate de secetă, unde se adăposteau pășuni bogate de altitudine, propice transhumanței 108. Așadar, forțați de fragilitatea și capriciile mediului natural din centrul Eurasiei, turco mongolii și-au mânat turmele înfometate și însetate spre extremitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mediului natural din centrul Eurasiei, turco mongolii și-au mânat turmele înfometate și însetate spre extremitățile mai îmbelșugate ale masei continentale. Hoardele au căutat, găsit și ocupat locuri similare celor de baștină care să asigure continuarea propriului sistem bazat pe păstorit. Nu întâmplător, unele triburi s-au înstăpânit, în Europa, peste stepele ponto caspice sau cele panonice. Altele au preferat să ocupe, în Asia, pășunile de altitudine din Anatolia și Iran. Populațiile turcice au rezistat și chiar, în unele cazuri, au
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
zonele montane, și, în mod excepțional, în cele înmlăștinite (Albania 123 și Epir). d. Amintiri sud dunărene În absența unui cadru natural care să-i asigure un adăpost eficient, romanitatea sud dunăreană a fost nevoită să-și rezume activitățile la păstorit și comerț. În mod special, au excelat aromânii, care au probat un simț dezvoltat al afacerilor. Imposibilitatea practicării agriculturii, care reprezenta baza economică a oricărei societăți, a influențat decisiv destinul nefericit al comunităților latinofone. Elementul romanizat s-a menținut astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ofidian necesită o atenție specială. În mitologia popoarelor, șarpele și calul sunt animalele cele mai des invocate, le întâlnim pe o arie geografică extrem de extinsă și explicația constă în aceea că primele forme de civilizație economică au fost agricultura și păstoritul. Dicționarele de simboluri, ca și tratatele de antropologie insistă asupra ideii că șarpele constituie, pentru lumea profană, arhetipul familiar al inconștientului. Ceea ce îi conferă o asemenea semnificație este motricitatea lui insolită, nemaiîntâlnită la alte viețuitoare: mișcarea lui vine de undeva
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
noastră revistă, filologică de ținută și de orientare, la care colaborează prietenii săi: I. Candrea Al. Rosseti, Th. Papahagi, I. Diaconu, Alexandrina Istrătescu, șa. În 1929 era ales membru de onoare al „Societății de etnografie". În vacanța anului 1924 cerceta păstoritul, la bascii din Basses Pyrenees, la Soule. Densusianu a fost și inițiatorul primului congres al filologilor români care sa desfășurat între 13 15 aprilie 1925 și la care a prezentat comunicarea Vorbirea populară din puncte nouă de vedere. O cerere
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
volume și studii ca Graiul nostru, Texte din toate părțile locuite de români, vol. III, București, 1906 1908, Folklorul: cum trebuie înțeles (1909, București). Din istoria migrațiunilor păstorești la popoarele romanice (Buletinul Societății filologice, III București., 1907, V, p. 18-41) Păstoritul la popoarele romanice însemnătatea lui lingvistică și etnografică („Vieața nouă” VIII, 1912 ) Limanuri albe (1913) concepe volumul al II lea al Istoriei limbii române. În perioada deplinei maturități Ovid Densusianu publică cea mai importantă parte a operei sale. Dă la
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
zorile vieții (1925) Încercări dramatice Brazde de lumină (1915), Fântâna blestemată (1915), publică monografia Graiul din Tara Hațegului ( București,1915), Flori alese din cântecele poporului ( București 1920 ), Vieața păstorească în poezia noastră populară ( I, II, București, 1922 -1925 ), Studii ca : Păstoritul la bascii din Soule și Limba descântecelor apărute în revista înființată de el - “Grai și suflet”, Le seizieme siècle (Paris, 1952 și 1958 ), volumele de Literatură română contemporană, Dante și latinitatea ( București,1921 ), Sufletul latin și literatura nouă . 2.2
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
colaborare cu prietenul său I.A.Candrea Dicționarul etimologic al limbii române, dicționar ce interesează mai mult din punct de vedere științific nefiind o capodoperă lexicografică. Aparținând catedrei de Filologie romanică el cercetează și graiurile dacoromâne și dialectele și problemele păstoritului. „Filologia romanică este un corolar de cultură, mediul și ambianța universalității, a limbii noastre” În legătură cu ortografia. Densusianu are propriul său sistem. Consideră sistemul fonetic al Academiei la 1904 ca un sistem fluctuant, de aceea, recomandă când are prilejul, moderația, dar
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
noastră populară Această lucrare este o operă de estetică a liricii populare românești, rod al unei meditații profunde asupra creației folclorice . Interesul pentru creația păstorească se manifestă la Densusianu pe fondul mai larg al studierii spiritului latin al popoarelor romanice, păstoritul fiind studiat de el un timp pe o arie largă. În acest sens amintim studiile și lecțiile Din Istoria migrațiunilor păstorești la popoarele romanice, Însemnătatea lui lingvistică și etnografică, Originea păstorească a Cântării cântărilor, Păstoritul la bascii din Soule . Originea
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
spiritului latin al popoarelor romanice, păstoritul fiind studiat de el un timp pe o arie largă. În acest sens amintim studiile și lecțiile Din Istoria migrațiunilor păstorești la popoarele romanice, Însemnătatea lui lingvistică și etnografică, Originea păstorească a Cântării cântărilor, Păstoritul la bascii din Soule . Originea păstorească a poeziei noastre populare e susținută printr-o minuțioasă analiză a textelor, printr-un, comentariu savant al documentelor istorice, etnografice, juridice. Originea păstorească a folclorului nostru și rolul procesului de transhumanță în societatea feudală
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
în vol. al II lea. Ovid Densusianu susține că cele care aparțin lumii pastorale, dar că nu putem admite teza că societatea feudală din nordul Dunării era o societate numai de păstori. Iată o doină în care se arată avantajul păstoritului, pus in contrast cu plugăria : Până ce trăiau la munte / Eram voinicel de frunte, / Cântam doina prin buhaș / Cu gura plină de caș / Dar de când trăiesc la țară / Petrec o viață amară,/ Trag cu sapa pe ogor / Si mănînc mălaiul gol
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
chica-napoi, / Să-mi năimesc cioban la oi / Pân ce eu voi cătăni / Oile s-or prăpădi, / Boii -n grajd vor flămânzi, / Părinții-or îmbătrâni, " Densusianu prezintă și câteva păreri mai „răzlețe" în care se exprimă și părțile mai întunecate ale păstoritului: Oile se pasc la câmp, / Tot pe ploaie și vânt, / Fire-ai maică, blestemată, / De ce nu m-ai făcut fată, / Să-ți aduc apă cu vadra, / Si-ai mai făcut un fecior, / Să dau țărilor ocol, Din munte și până-n
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Fire-ai maică, blestemată, / De ce nu m-ai făcut fată, / Să-ți aduc apă cu vadra, / Si-ai mai făcut un fecior, / Să dau țărilor ocol, Din munte și până-n baltă, / Să trec mică,viața toată " Toate aceste greutăți ale păstoritului „Poezia noastră populară, când înfățișează viața noastră păstorească, păstrează nota naturală și sinceră, nu ca poezia a acelora care ne dau pastorale cu atâtea artificialități și prezentă pe ciobani numai ca la sărbătoare, trăind cea mai frumoasă vieață.” Ovid Densusianu
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Si ciobani frumoși" sau fragmentul despre trecerile ciobanilor spre Dunăre: 37 „De la Craiova la vale / Busuioc rogu răsare : / Cine mi 1-a semănat / Ciobanii când au plecat / Si cine mi 1-a sădit ? / Ciobanii cînd au venit” sau, urme alo păstoritului pendulatoriu, de la munte la mare: „Vara le vara / în vârful munților / Iama le ierna/ În prundul mării " Din creațiile populare din care am exemplificat, Densusianu trage concluzia că : „Din asemenea mărturii, răzlețe se vede că în poezia noastră populară a
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
explice în mare parte circulația unor motive populare " continuând : Drumurile migrațiunilor păstorești au fost și drumuri de răspândirea cântecelor populare de altfel și a altor teme folclorice În această lucrare, sunt importante analizele de natură estetică deoarece ,atunci când afirmă că păstoritul a fost principala ocupație a românilor exagerează, documentele istorice atestând că păstoritul a fost practicat în strânsă legătură eu plugăritul și nu reușește să ne convingă, nici atunci când afirmă că plugăritul a adus la poezii mediocre. Examinând tumultul primăverii oglindit
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
au fost și drumuri de răspândirea cântecelor populare de altfel și a altor teme folclorice În această lucrare, sunt importante analizele de natură estetică deoarece ,atunci când afirmă că păstoritul a fost principala ocupație a românilor exagerează, documentele istorice atestând că păstoritul a fost practicat în strânsă legătură eu plugăritul și nu reușește să ne convingă, nici atunci când afirmă că plugăritul a adus la poezii mediocre. Examinând tumultul primăverii oglindit în cântecele ciobănești codrul înfrunzit, cântecul cucului asemuit cu un voinic, dorul
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
să o socotim ca expresiunea cea mai înaltă a sufletului celor de la țară, creațiunea noastră clasică în gen Nu-l mulțumește variantele Mioriței găsite de ele. Obiectivul urmărit de Densusianu constă în demonstrarea faptului că balada oglindește un incident de păstorit pendulatoriu petrecut aievea pe drumurile pastorale, în speță pe drumurile dintre Transilvania către Moldova Argumentele pe care le aduce Densusianu sunt de natură logică : a) ungurenii aveau turme mai bogate trecând de la răsărit și miazăzi de Carpați, ar fi stârnit
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
de Carpați, ar fi stârnit invidia, de aici au pornit incidente și așa s-a născut balada ; b) balada Miorița este foarte răspândită în Moldova scenă a incidentului și în Transilvania, de unde se trăgea victima. Este adevărat câ poate împrejurările păstoritului pendulatoriu au fost prielnice unor tensiuni care s-au generat între oameni, ca acelea din Miorița, dar variantele ei nu confirmă această implicare. Chiar Densusianu constată că „Direct prin urmare nu se vorbește în Miorița de emigrațiuni păstorești care să
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
dușmănit în Miorița era un ardelean și aduce următoarele argumente : așa cum e cunoscut din numeroase izvoare mai vechi ori mai nouă, la transhumanța spre câmpiile Moldovei ori Țării Românești luau parte mulți ciobani din Ardeal în vremile de înflorire a păstoritului acolo, erau cunoscuți prin turmele lor din Ardeal, pot fi priviți ca ungureni ", autorul invocând numărul important de strigături satirice, mai cu seamă din Muntenia îndreptate împotriva ungurenilor", precum și absența din Transilvania a unor strigături ostile ciobanilor de dincolo de munți
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
lor din Ardeal, pot fi priviți ca ungureni ", autorul invocând numărul important de strigături satirice, mai cu seamă din Muntenia îndreptate împotriva ungurenilor", precum și absența din Transilvania a unor strigături ostile ciobanilor de dincolo de munți, ceea ce ar confirma că transhumanța (păstoritul pendulatoriu) se făcea numai dinspre Transilvania către sud și est. Recunoaște că în cele 43 de variante nu a descoperit nici o indicație cu privire la această ipoteză, dar insistă să demonstreze că și în variantele lui Alecsandri, G.Dem. Teodorescu, ciobanul victimă
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
totdeauna neroditoare". Revenind cu observațiile directe asupra zonei cercetate, considera că, în afară de "partea Dornei" și de "șesurile mici" din preajma localităților Hangu, Pângărați și Vadul de-a lungul Bistriței, al căror sol era propice practicării agriculturii (ca îndeletnicire complementară celor specifice, păstoritul și creșterea vitelor), întregul șes al Bistriței, cu văile lăturalnice de la Chirilă 17 până la Piatra, era foarte potrivit împăduririlor. Asemenea operațiune putea asigura largi perspective pentru valorificarea superioară a acelor suprafețe, atât prin comercializarea lemnului, prin mijlocirea drumului natural ce
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
unde au rămas izolați În munți cu turmele lor. După ce au coborât pe albia Mureșului și pe șesul Ditrăului, Gheorgheni, Remetea, Lăzarea și În localitățile Învecinate, au Început să facă și aici puțină agricultură, ocupația lor de bază fiind totuși păstoritul. Dar de aici sunt goniți treptat de unguri Începând cu secolul XI și XII, când se Încheie procesul de etnogeneză, odată cu asimilarea slavilor. Numele românești, multe din aceste localități, dovedesc aceasta. Istoricii maghiari, cum am arătat În paginile anterioare, recunosc
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]