KorAP: Find »[drukola/base=pătare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...12 >

293 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

cu Dithane M 75 WG-0,2 %; Dithane M 45-0,2 %; Vondozeb-0,2 %; Vondozeb 0,2 % (t.p. 14 z.); Bravo 500 SC-0,25 %; Shavit F 72 Wp-0,2%(2 kg/ha). 8.4.14. Alte boli ale bostănoaselor: a bacterioze pătarea frunzelor și putregaiul moale al fructelor de castraveți; b boli produse de ciuperci putregaiul negru al cucurbitaceelor: putregaiul tulpinilor de cucurbitacee; pătarea albă a frunzelor de cucurbitacee; pătarea și bășicarea frunzelor; cercosporioza (pătarea brună a frunzelor); putrezirea tulpinii și fructelor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
25 %; Shavit F 72 Wp-0,2%(2 kg/ha). 8.4.14. Alte boli ale bostănoaselor: a bacterioze pătarea frunzelor și putregaiul moale al fructelor de castraveți; b boli produse de ciuperci putregaiul negru al cucurbitaceelor: putregaiul tulpinilor de cucurbitacee; pătarea albă a frunzelor de cucurbitacee; pătarea și bășicarea frunzelor; cercosporioza (pătarea brună a frunzelor); putrezirea tulpinii și fructelor de bostănoase; putregaiul cenușiu al tulpinilor și fructelor de castraveți (Botrytis). În vederea combaterii acestor boli sunt avizate produsele: Mancozeb 800-1,6 kg

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
2 kg/ha). 8.4.14. Alte boli ale bostănoaselor: a bacterioze pătarea frunzelor și putregaiul moale al fructelor de castraveți; b boli produse de ciuperci putregaiul negru al cucurbitaceelor: putregaiul tulpinilor de cucurbitacee; pătarea albă a frunzelor de cucurbitacee; pătarea și bășicarea frunzelor; cercosporioza (pătarea brună a frunzelor); putrezirea tulpinii și fructelor de bostănoase; putregaiul cenușiu al tulpinilor și fructelor de castraveți (Botrytis). În vederea combaterii acestor boli sunt avizate produsele: Mancozeb 800-1,6 kg/ha, Sumilex 50 W-0,1 % (în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
14. Alte boli ale bostănoaselor: a bacterioze pătarea frunzelor și putregaiul moale al fructelor de castraveți; b boli produse de ciuperci putregaiul negru al cucurbitaceelor: putregaiul tulpinilor de cucurbitacee; pătarea albă a frunzelor de cucurbitacee; pătarea și bășicarea frunzelor; cercosporioza (pătarea brună a frunzelor); putrezirea tulpinii și fructelor de bostănoase; putregaiul cenușiu al tulpinilor și fructelor de castraveți (Botrytis). În vederea combaterii acestor boli sunt avizate produsele: Mancozeb 800-1,6 kg/ha, Sumilex 50 W-0,1 % (în solar) cu timp de pauză

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
de frunze vechi, arăcirea plantelor și combaterea dăunătorilor din sol ce pot produce răniri ale rădăcinilor. La alcătuirea asolamentelor legumicole trebuie să se țină cont ca să nu urmeze unele din culturile ce pot fi atacate de bacterie. 8.5.5 Pătarea bacteriană a frunzelor de ridichi Xanthomonas campestris pv. raphani. Această bacterioză este semnalată pe mai multe plante din fam. Cruciferae, producând pagube însemnate în anii cu precipitații mari. Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă pete de decolorare ce ajung până la alb

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
săm. În spațiile protejate, la primele simptome sesizate, se execută o stropire cu Folpan 50 WP-0,2 %, având grijă ca să se asigure 4-5 l soluție/m2. 8.5.12. Alte boli ale cruciferelor: Putregaiul coletului și căderea răsadului; putregaiul radicular; pătarea inelară a frunzelor; boala cu scleroți (putregaiul alb); antracnoza cruciferelor; antracnoza guliei; pătarea foliară a cruciferelor; cercosporioza hreanului; putregaiul cenușiu; fuzarioza; putregaiul negru al ridichilor; alternarioza cruciferelor; pătarea colțuroasă a frunzelor de hrean. 8.6. Boli la ceapă, usturoi și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Folpan 50 WP-0,2 %, având grijă ca să se asigure 4-5 l soluție/m2. 8.5.12. Alte boli ale cruciferelor: Putregaiul coletului și căderea răsadului; putregaiul radicular; pătarea inelară a frunzelor; boala cu scleroți (putregaiul alb); antracnoza cruciferelor; antracnoza guliei; pătarea foliară a cruciferelor; cercosporioza hreanului; putregaiul cenușiu; fuzarioza; putregaiul negru al ridichilor; alternarioza cruciferelor; pătarea colțuroasă a frunzelor de hrean. 8.6. Boli la ceapă, usturoi și praz Viroze 8.6.1. Îngălbenirea și piticirea cepei Onion yellow dwarf virus

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
12. Alte boli ale cruciferelor: Putregaiul coletului și căderea răsadului; putregaiul radicular; pătarea inelară a frunzelor; boala cu scleroți (putregaiul alb); antracnoza cruciferelor; antracnoza guliei; pătarea foliară a cruciferelor; cercosporioza hreanului; putregaiul cenușiu; fuzarioza; putregaiul negru al ridichilor; alternarioza cruciferelor; pătarea colțuroasă a frunzelor de hrean. 8.6. Boli la ceapă, usturoi și praz Viroze 8.6.1. Îngălbenirea și piticirea cepei Onion yellow dwarf virus Boală cunoscută sub numele de strierea galbenă sau nanismul cepei, a fost descrisă în SUA

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
un timp de pauză de 90 zile. Soiurile și hibrizii de morcov avizați în ultimii ani, Nantes 3, Bantry F-1, Futuro, manifestă toleranță ridicată față de Sclerotinia, iar soiul Rotund de păstârnac este mijlociu de rezistent față de ciupercă. 8.7.5. Pătarea albă a frunzelor de pătrunjel Septoria petroselini Pătarea albă sau septorioza frunzelor este frecvent întâlnită în toate culturile de pătrunjel, dar produce pagube mai mari la pătrunjelul pentru rădăcini și în culturile semincere. Simptome. Pe frunze apar pete circulare sau

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și hibrizii de morcov avizați în ultimii ani, Nantes 3, Bantry F-1, Futuro, manifestă toleranță ridicată față de Sclerotinia, iar soiul Rotund de păstârnac este mijlociu de rezistent față de ciupercă. 8.7.5. Pătarea albă a frunzelor de pătrunjel Septoria petroselini Pătarea albă sau septorioza frunzelor este frecvent întâlnită în toate culturile de pătrunjel, dar produce pagube mai mari la pătrunjelul pentru rădăcini și în culturile semincere. Simptome. Pe frunze apar pete circulare sau colțuroase, de 1-4 mm în diametru, gălbui-cenușii, înconjurate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
atacului. În culturile semincere se recomandă tratamente cu fungicide ca: Dithane M 45-0,2 %; Polyram Combi-0,2 %; Bavistin DF 0,05 %; Benlate 50 WP-0,1 %; Captadin 50 PU-0,2 %; Folpan 50 WP-0,2 %; Merpan 50 WP0,2 %. 8.7.6. Pătarea albă a frunzelor de țelină Septoria apiicola Pătarea albă sau septorioza țelinei este cunoscută în toată Europa, iar în România a fost descrisă de Tr. Săvulescu în 1928. Este o boală gravă ce poate distruge în totalitate frunzișul și poate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
fungicide ca: Dithane M 45-0,2 %; Polyram Combi-0,2 %; Bavistin DF 0,05 %; Benlate 50 WP-0,1 %; Captadin 50 PU-0,2 %; Folpan 50 WP-0,2 %; Merpan 50 WP0,2 %. 8.7.6. Pătarea albă a frunzelor de țelină Septoria apiicola Pătarea albă sau septorioza țelinei este cunoscută în toată Europa, iar în România a fost descrisă de Tr. Săvulescu în 1928. Este o boală gravă ce poate distruge în totalitate frunzișul și poate reduce considerabil producția de rădăcini și de sămânță

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
răsad se vor face tratamente preventive cu zeamă bordoleză 0,5-1 % sau Dithane M 45-0,2 %. În câmp, după apariția atacului, se vor face tratamente repetate la interval de 7 zile cu Brestan 60 WP-0,1-0,2%. 8.7.7. Pătarea albă sau septorioza leușteanului Septoria levistici Boala este cunoscută în toate țările cultivatoare, iar în România a fost semnalată în 1930 de Tr. Săvulescu și C. Sandu-Ville. Simptome. Pe frunze, indiferent de vârstă lor, apar pete circulare de decolorare, de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
infestat și nu poate fi folosit în grădina de legume. La înființarea culturii semincere, se vor folosi numai butași sănătoși, păstrați în depozite dezinfectate respectând toate condițiile expuse la Sclerotinia . 8.7.11. Alte boli ale legumelor rădăcinoase Mana umbeliferelor; pătarea închisă a frunzelor de pătrunjel și mărar; putregaiul negru al rădăcinilor de morcov; septorioza morcovului; putrezirea coletului și rădăcinilor de țelină; rugina țelinei; fomoza mărarului; pătarea brună a frunzelor de păstârnac Boli fiziologice: Înnegrirea inimii țelinei; crăparea cozilor frunzelor (aceste

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
condițiile expuse la Sclerotinia . 8.7.11. Alte boli ale legumelor rădăcinoase Mana umbeliferelor; pătarea închisă a frunzelor de pătrunjel și mărar; putregaiul negru al rădăcinilor de morcov; septorioza morcovului; putrezirea coletului și rădăcinilor de țelină; rugina țelinei; fomoza mărarului; pătarea brună a frunzelor de păstârnac Boli fiziologice: Înnegrirea inimii țelinei; crăparea cozilor frunzelor (aceste boli apar dacă planta nu este bine hrănită sau udată). Boli de depozit: Înnegrirea rădăcinilor-Aspergillus niger; mucegaiul verde al rădăcinilor-Penicillium spp; mucegaiul lânos-Rhizopus spp.; putregaiul uscat-Fusarium

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
bine hrănită sau udată). Boli de depozit: Înnegrirea rădăcinilor-Aspergillus niger; mucegaiul verde al rădăcinilor-Penicillium spp; mucegaiul lânos-Rhizopus spp.; putregaiul uscat-Fusarium spp.; tifoza Typhula sp.; putregaiul cenușiu-Botrytis cinerea. 8.8. Bolile spanacului Viroze 8.8.1. Virusul mozaicului castraveților la spanac (pătarea galbenă a spanacului) Cucumber mosaic virus in spinach H.S. Smidt et col., 1981, face precizarea că mozaicul castraveților poate afecta culturile de spanac "cu caracter general". Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă inițial pete gălbui de decolorare, de formă neregulată, în dreptul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Prevenire și combatere. Menținerea solului culturii la umidiate normală, previne instalarea atacului. Rotația culturii de cel puțin trei ani, folosirea de sămânță sănătoasă, dezinfectată și fertilizarea rațională previn atacul. 8.8.6. Alte boli ale spanacului: Putrezirea plăntuțelor; albumeala spanacului; pătarea brună a frunzelor; pătarea cenușie a frunzelor; pătarea neagră; cercosporioza. 8.9. Bolile la salată și andive Viroze 8.9.1. Mozaicul salatei Lettuce mosaic virus Boala este cunoscută din 1921 în S.U.A., însă acum se găsește în toată Europa

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
solului culturii la umidiate normală, previne instalarea atacului. Rotația culturii de cel puțin trei ani, folosirea de sămânță sănătoasă, dezinfectată și fertilizarea rațională previn atacul. 8.8.6. Alte boli ale spanacului: Putrezirea plăntuțelor; albumeala spanacului; pătarea brună a frunzelor; pătarea cenușie a frunzelor; pătarea neagră; cercosporioza. 8.9. Bolile la salată și andive Viroze 8.9.1. Mozaicul salatei Lettuce mosaic virus Boala este cunoscută din 1921 în S.U.A., însă acum se găsește în toată Europa în culturile de salată

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
normală, previne instalarea atacului. Rotația culturii de cel puțin trei ani, folosirea de sămânță sănătoasă, dezinfectată și fertilizarea rațională previn atacul. 8.8.6. Alte boli ale spanacului: Putrezirea plăntuțelor; albumeala spanacului; pătarea brună a frunzelor; pătarea cenușie a frunzelor; pătarea neagră; cercosporioza. 8.9. Bolile la salată și andive Viroze 8.9.1. Mozaicul salatei Lettuce mosaic virus Boala este cunoscută din 1921 în S.U.A., însă acum se găsește în toată Europa în culturile de salată din seră și câmp

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
andivelor: Căderea plantulelor în răsadnițe și câmp; putregaiul cenușiu și putregai alb sau boala cu scleroți (pentru prevenire-Ronilan50DF-7,5kg/ha); cercosporioza salatei (tratamente cu Bavistin DF-0,3 kg/ha.), rizoctonioza, rugina . 8.10. Bolile ciupercilor comestibile Bacterioze 8.10.1. Pătarea brună bacteriană Pseudomonas tolaasii Boala este cunoscută în toate ciupercările, fiind citată și de la noi de E. Docea și col., 1961. Simptome. Pe ciupercile aflate în diferite stadii de vegetație, apar zone brune, apoi brune-roșiatice sau brune-cafenii, de diferite forme

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
slabă germinare. Prevenire și combatere. Controlul fitosanitar în pepiniere câmpul II, când simptomele sunt foarte vizibile, eliminarea pomilor virotici și tratarea prin termoterapie la 37șC timp de 3-4 săptămâni a puieților, asigură sănătatea plantațiilor nou înființate. 9.1.2.Virusul pătării clorotice a mărului Apple chlorotic leaf spot virus cunoscut și ca Pear ring pattern mosaic virus după simptomele de pe frunzele de păr. Boala a fost observată și descrisă prima dată în Bulgaria de către Christoff, în anul 1938. În țara noastră

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Cercetările întreprinse în țara noastră arată că, din punct de vedere al infectării cu virusuri latente, pe primul loc se situează mărul, urmat de păr, cireș și prun. Transmitere-răspândire. În România, mărul s-a găsit infectat cu următoarele virusuri latente: pătarea clorotică a mărului (Chlorotic leaf spotCLS), epinastia lui Spy 227 (Spy 227 epinasty E), declinul lui Spy 227 (Spy 227 decline SD), rugozitatea scoarței (Scaly bark SB) și piticirea (Scaly dwarf PD); la Malus platycarpa, strierea lemnului (Stem pitting SP

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
C-0,1 % (2 kg/ha t.p. 14 z.); Systhane C PU-0,1 % (2 kg/ha); Systhane MZ-0,2 % (4 kg/ha t.p.21 z.); Gr.M: Kasumin 2 WP-0,15 %; Kasumin L-0,15 %. 9.1.12. Pătarea cafenie a frunzelor, fructelor și rapănul merilorVenturia inaequalis Prima descriere a bolii a fost făcută de către botanistul suedez E.M. Fries. În prezent ciuperca este răspândită în toate țările unde se cultivă mărul. La noi datorită pierderilor mari de recoltă, atât

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și rapănul merilorVenturia inaequalis Prima descriere a bolii a fost făcută de către botanistul suedez E.M. Fries. În prezent ciuperca este răspândită în toate țările unde se cultivă mărul. La noi datorită pierderilor mari de recoltă, atât cantitative cât și calitative, pătarea cafenie și rapănul merilor este considerată ca una dintre cele mai periculoase boli. Simptome. Ciuperca atacă toate organele aeriene ale pomului ca, frunze, flori, ramuri și fructe. Pe frunzele tinere, în special pe partea inferioară a frunzei apar pete mici

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
WP-0,2 % în 1000 l apă; Gr.M: Kasumin 2 WP0,15 %; Kasumin L-0,15 %; Orius 25 WE0,4 l/ha (0,04 %). ATENTIE nu se fac 2 stropiri la rând cu produse din aceeași grupă. 9.1.13. Pătarea cafenie a frunzelor, fructelor rapănul perilorVenturia pirina Boala a fost studiată de către Ed. Prilleux în 1879 în Franța. Atacul acestei ciuperci la soiurile de păr este păgubitor în anii cu precipitații bogate, boala fiind răspândită în toate țările cultivatoare de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]