281 matches
-
Vondozeb-8 kg/t săm.; Vondozeb 75 DG-8 kg/t săm.; Tiradin 70 PUS-8 kg/t săm.; Tachigaren 70 WP-6 kg/t săm.; Vitavax 200 PUS-3 kg/t săm.; Validacin 3 S-3 l/t săm. 3.2.11. Cercosporioza sau pătarea roșie a frunzelorCercospora beticola Cercosporioza este considerată una dintre cele mai grave boli ale sfeclei, datorită faptului că evoluează foarte repede și distruge rapid frunzișul plantelor. Ciuperca este cunoscută încă din 1876, când a semnalat-o Saccardo, iar la noi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ha; Tango Super 1 l/ha; Gr.M: Kasumin 2 L-2 kg/ha; Kasumin 2 WP-2 kg/ha. 3.2.12. Alte boli produse de ciuperci la sfeclă Alternarioza produce pete negre de 0,5-1 cm, cu zonalități concentrice. Pătarea frunzelor Ramularia beticola Fautr. et Lamb., produce pete asemănătoare cu cele de Cercospora dar, sporii au 1-2 celule; Mucegaiul violet al rădăcinilor; Boala cu scleroți la rădăcinile sfeclei; Rugina. Hibrizii monogermi omologati în 2001 au rezistențe diferite la atacul ciupercilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de hibrizi foarte productivi, totuși până la această dată nu se cunosc soiuri sau hibrizi rezistenți la această boală și numai aplicarea unei tehnologii corecte și respectarea recomandărilor date poate limita pagubele produse de ciuperca(vezi tab 3). 4.1.3. Pătarea brună și frângerea tulpinilor de floarea soareluiDiaporthe helianthi. Această boală este una dintre cele mai recent apărute la culturile de floarea soarelui. A fost semnalată în 1980 în Voevodina Iugoslavia, de unde s-a extins și a apărut în Ungaria, România
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vegetație aplicate la avertizare cu produse: Sumilex 50 FL-2 l/t săm.; Sumilex 50 PU-1 kg/t săm.; Alert-0,6 l/ha/trat.; Alto Combi 420 0,5 l/ha/trat., Calidan SC-2 l/ha., Dacfolin-1l/ha. 4.1.7. Pătarea frunzelor de floarea soarelui Septoria helianthi În zonele cultivatoare de floarea soarelui din N-V Europei boala este cunoscută încă din secolul trecut, când a fost semnalată și la noi (1853) de către Fuss. În ultimii 30-40 de ani datorită extinderii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
umezite. Prevenire și combatere. Măsurile recomandate de tehnologia de luptă integrată (tratarea semințelor, asolament, tratamente în vegetație, arderea resturilor vegetale) sunt eficiente și împotriva acestei ciuperci. Tratamentele în cursul vegetației nu se justifică economic pentru această ciupercă. 4.1.8. Pătarea neagră a florii soarelui Phoma oleracea var. helianthi Această boală a fost semnalată în 1964 în America (Frezzi și Mc. Donald), în Europa apare în Iugoslavia (M. Acimovic, 1965), iar în România Mariana Târcomnicu și col. o semnalează în anul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vor fi purtați de apă la alte plante. Prevenire și combatere. Se recomandă evitarea amplasării inului pe sole cu umiditatea solului peste 30-40 % și folosirea de sămânță sănătoasă și tratată cu: Vitavax 200 FF-200 ml/100 kg. 5.1.6. Pătarea brună a inului Phoma linicola Boala este destul de răspândită în Europa și America de Nord, iar în Belgia este considerată cea mai gravă boală a inului. În România a fost depistată în 1941 în jud. Ilfov și în 1957 în jud. Teleorman
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
deosebită la importul de semințe, care nu vor fi distribuite în teritoriu fără avizul Laboratorului Central de Carantină, chiar dacă în acte se specifică rezistența soiului la “Pasmo”. 5.1.8. Antracnoza inului Colletotrichum lini Boala cunoscută și sub numele de pătarea marmorată a tulpinilor de in, este cunoscută în numeroase țări din Europa, putând produce pagube de 20-30 % la producția inului de fibre sau la cel de ulei. În România este semnalată mai rar. Simptome. Boala este prezentă pe frunze, tulpini
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Șumuleu, prezintă o bună rezistență față de această ciupercă. Mucegaiul cenușiu Botrytis cinerea; Plante parazite: cuscuta Cuscuta epilinum; lupoaia Orobanche ramosa L. 5.2. Bolile cânepei Viroze 5.2.1. Mozaicul cânepei Cannabis mosaic virus Viroza cunoscută și sub numele de pătarea în dungi, a fost semnalată în 1941 în Germania de către Röder și apoi în 1950 în Cehoslovacia. La noi Tr. Săvulescu o menționează la Orăștie în 1939, pentru ca apoi să apară pe cânepa cultivată în zone mai secetoase sau chiar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu produse ce combat mana, deși sunt foarte bune, nu se justifică economic și vor fi făcute numai în loturile semincere sau de ameliorare. 5.2.3. Putregaiul alb al cânepiiSclerotinia sclerotiorum (vezi bolile de la floarea soarelui). 5.2.4. Pătarea albă a frunzelor de cânepă Septoria cannabis Septorioza cânepii este foarte frecvent întâlnită în toate țările cultivatoare de cânepă. Observată încă din 1943 de Tr. Săvulescu și col., boala este răspândită în toate zonele țării producând însă pagube mici, 1-3
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cuprice (Gr. A de substanțe) sau a ditiocarbamaților (Gr. C) este foarte bună dar, se practică doar pe suprafețe mici în câmpurile experimentale. 5.2.5. Alte boli produse de ciuperci și plante parazite ale cânepii. putregaiul cenușiu Botrytis infestans; pătarea brună a frunzelor Dydimella arcuata; arsura frunzelor de cânepă Mycosphaerella cannabis; pătarea cenușie a tulpinilor Dendrophoma marconii; înnegrirea tulpinilor Cladosporium herbarum; veștejirea cânepii Fusarium sp. Cuscuta și lupoaia Soiul Diana omologat în 2001 este rezistent la lupoaie. CAP. VI. BOLILE
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
bună dar, se practică doar pe suprafețe mici în câmpurile experimentale. 5.2.5. Alte boli produse de ciuperci și plante parazite ale cânepii. putregaiul cenușiu Botrytis infestans; pătarea brună a frunzelor Dydimella arcuata; arsura frunzelor de cânepă Mycosphaerella cannabis; pătarea cenușie a tulpinilor Dendrophoma marconii; înnegrirea tulpinilor Cladosporium herbarum; veștejirea cânepii Fusarium sp. Cuscuta și lupoaia Soiul Diana omologat în 2001 este rezistent la lupoaie. CAP. VI. BOLILE TUTUNULUI ȘI HAMEIULUI 6.1. Bolile tutunului Viroze 6.1.1. Pătarea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pătarea cenușie a tulpinilor Dendrophoma marconii; înnegrirea tulpinilor Cladosporium herbarum; veștejirea cânepii Fusarium sp. Cuscuta și lupoaia Soiul Diana omologat în 2001 este rezistent la lupoaie. CAP. VI. BOLILE TUTUNULUI ȘI HAMEIULUI 6.1. Bolile tutunului Viroze 6.1.1. Pătarea inelară a tutunului Tobacco ringspot virus Virusul studiat încă din 1927, produce boli grave la tutun, cartof, soia, castraveți, piersic, vița de vie, mușcate, lalele și alte plante. Boala este răspândită în toată America, Australia, Anglia, Franța și Germania, în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
albicioase. Frunzele atacate au suprafața redusă, gofrată, deformată. În anii următori, aceste plante dau un număr mare de lăstari, dar aceștia sunt scurți, strâmbi și se rup ușor (fig. 89). Virusul afectează și trifoiul alb, pe care dă mozaic sau pătare galbenă. La fasole, virusul produce decolorări, pete galbene-portocalii pe spațiile dintre nervuri, rămânând totuși o zonă verde dea lungul nervurilor, simptome ce dispar când temperatura aerului este ridicată. La soia, virusul produce o cloroză a nervurilor, pete galbene și uneori
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ce vor da infecții primare. Prevenire și combatere. Se recomandă amplasarea culturilor noi la distanță față de culturile mai vechi și în cazul apariției făinării la un nivel ce depășește P.E.D., se va cosi lanul înainte de maturitatea tehnologică. 7.1.5. Pătarea brună a frunzelor de lucernăPseudopeziza medicaginis Pătarea brună este cea mai răspândită boală a lucernei, producând pagube mari în anii ploioși. Este cunoscută și la noi în țară din 1960, însă Tr. Săvulescu consideră că are un efect parazitar slab
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
combatere. Se recomandă amplasarea culturilor noi la distanță față de culturile mai vechi și în cazul apariției făinării la un nivel ce depășește P.E.D., se va cosi lanul înainte de maturitatea tehnologică. 7.1.5. Pătarea brună a frunzelor de lucernăPseudopeziza medicaginis Pătarea brună este cea mai răspândită boală a lucernei, producând pagube mari în anii ploioși. Este cunoscută și la noi în țară din 1960, însă Tr. Săvulescu consideră că are un efect parazitar slab. În ultimele decenii paralel cu extinderea culturilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sporii de pe frunze, care sunt duși de vânt și apa de ploaie. Prevenire și combatere. Se recomandă ca loturile de trifoi să fie cosite prematur în cazul apariției manei, pentru a nu se ajunge la defolierea plantelor. 7.2.3. Pătarea neagră și căderea frunzelor de trifoi Dothidella trifolii Această boală este destul de răspândită în Europa, iar la noi în unii ani poate produce pagube însemnate. Simptome. Pe frunze și cozile lor, apar pete neregulate, rotunjite, gălbui sau brunii la început
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de fructificații de rezistență (cleistotecii). Prevenire și combatare Se recomandă cosirea înainte de formarea fructificațiilor de rezistență. Cea mai eficace metodă este însă, folosirea de soiuri de trifoi rezistente la făinare, așa cum este soiul Sătmărean omologat în 2001. 7.2.5. Pătarea brună a frunzelor de trifoi Pseudopeziza trifolii Boala este deosebit de des întâlnită și păgubitoare în toate țările cultivatoare, dacă se întrunesc condiții favorabil dezvoltării ciupercii. Simptome. În faza de înflorire a trifoiului, pe frunze, se instalează atacul sub forma unor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la rândul lor parazitate. Vetrele de cuscută se vor erbicida cu Pivot 100 LC CE 1 l/ha., Roundup-0,75 l/ha , la 3 zile după prima coasă. CAPITOLUL VIII. BOLILE LEGUMELOR 8.1. Bolile tomatelor Viroze 8.1.1. Pătarea inelară neagră a tomatelor - Tomato black ring virus Virusul descris în 1946 de K.M. Smith în America este astăzi cunoscut în țările europene, fiind găsit și în România în 1984, pe sfecla pentru zahăr și pe tomate, în seră. Simptome
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Pe fructe, apar pete brune, inelare. După o primă etapă de atac, plantele încep să se refacă dar frunzișul prezintă pete de decolorare și are tendința de a se deforma. Transmitere-răspândire. Virusul are un cerc larg de plante gazdă producând pătări inelare la tomate, sfeclă, fasole, salată, zmeur, căpșun, îngălbenirea nervurilor țelinei, boala "buchet" la cartof, piticirea lăstarilor la piersic și mozaicul salcâmului.Virusul atacă specii de la peste 55 genuri de plante. În natură, transmiterea virusului este asigurată de nematozi. Transmiterea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din cultură. Dezinfectarea cu Dazomet 90 PP-600 kg/ha sau Basamid G-500 kg/ha, asigură distrugerea nematozilor și a altor ciuperci de sol. Se va recolta sămânța numai de la plantele perfect sănătoase, observate în tot cursul anului. 8.1.2. Pătarea inelară a tomatelor - Tomato ringspot virus Boala a fost semnalată în 1936 în America de Nord dar, acum este răspândită în toată lumea întrucât atacă diferite specii de pomi, viță de vie și plante ornamentale, care se înmulțesc pe cale vegetativă și astfel este
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
înainte de plantare. Prevenirea infecțiilor secundare se face prin tratamente cu: Dithane 75 WG-0,2 % (t.p. 14 z.); Dithane M 45-0,2 % (t.p. 14 z.); Vondozeb-0,2 %; Vondozeb 75 DG 0,2 %; Vondozeb 75 DG-0,2 %. 8.1.9. Pătarea bacteriană a tomatelor Xanthomonas campestris pv. vesicatoria Bacterioza a fost descrisă în 1914 în sudul Africii dar acum este cunoscută în toate zonele ce au climat umed și cald. Tr. Săvulescu și col. au semnalat această bacterioză în 1932, avertizând
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
seră, trebuie să se respecte măsurile de izolare spațială a culturilor plantelor din cercul de gazde a patogenului, precum și rotația culturilor în vederea micșorării numărului de bacterii pe gramul de sol. Hibridul Unirea este rezistent față de această bacterioză. 8.1.10. Pătarea bacteriană punctiformă Pseudomonas syringae pv. tomato Bacterioza a fost descrisă în 1933 simultan de către doi cercetători din China și S.U.A. În ultimii 30 de ani, boala s-a extins în toate țările cultivatoare de tomate, la noi fiind semnalată în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
saci de polietilenă, pentru a nu se răspândi fragmentele de miceliu. În seră și solarii, se vor planta tomatele numai în soluri dezinfectate termic și se va asigura o aerație corespunzătoare a plantelor prin desfrunzirea părții bazale. 8.1.19. Pătarea albă a frunzelor de tomate Septoria lycopersici Boala aceasta a fost semnalată în 1884 în Argentina, apoi în 1886 în America de Nord și Australia, iar din anul 1901 este cunoscută în Europa unde, actualmente este răspândită în toate culturile de câmp
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
SC-0,08 %(0,8 l/ha); Gr.L: Calidan SC-0,15 % (tomate-solar); Konker-0,125 % (tomate câmp); Labilite 70 WP-0,2 % (t.p. 28 z.); Gr.N: Trichodex 25 WP-2 kg/ha. Atenție: alegeți produse din diferite grupe! 8.1.23. Pătarea cafenie a frunzelor de tomate Fulvia fulva Boala de origine americană, este cunoscută azi în toate țările cultivatoare de tomate unde, în condiții favorabile, poate produce pierderi de producție de 1525 %. În România a fost semnalată în 1935 și de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
z.); Bavistin FL-0,05 % (t.p. 21 z.); Carbendazin 500 SC-0,05 %; Derosal 50 SC0,05 %; Derosal 50 WP-0,05 % (t.p. 14 z.); Benlate 50 WP 0,05 %; Topsin 70 PU-0,1 % (t.p. 14 z.); Topsin Fig. 107. Pătarea brună a frunzelor de tomate Alternaria: a-atac pe planta matură; b-atac pe răsad (C.M. Messiaen et col., 1991). M 70 WP-0,1 % (t.p. 14 z.), Carbetim 0,05 %(0,5 l/ha); Gr.F: Bravo 500 SC 1
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]