355 matches
-
atât mai mare este dezordinea din jur. Poți face o seră În care să crești legume de vară iarna, dar, făcând asta, creezi o vulnerabilitate la vreme și posibilitatea unui eșec acolo unde nu existase așa ceva. Controlul ce permite unei pătlăgele să supraviețuiască În ianuarie pune mai multe probleme decât ordinea naturală ce permite unui stejar sau a unui pițigoi să treacă cu bine peste această lună” Wendell Berry, The Unsettling of America Majoritatea elementelor programelor de dezvoltare statală au fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Care îi confirmă aceleași fapte, că amantul cu pricina e un golan cu cazier pentru codoșlâc și trafic cu bunuri furate. Îi arată nefericitului de soț chiar și o poză, ca să vadă și el cum arată ipochimenul. Nas ca o pătlăgea, perciuni lungi. Știi genul. Ei bine, nenorocitul înnebunește. Și acum descoperă că în întreaga suburbie în care locuiește, el e singurul care habar n-avea de asta. Căci cei doi fuseseră văzuți în mașină, pe care o parcau prin toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
colacii pe care Îi Împărțea pentru sufletele morților ei. Nevinovatele tomate ale celor două negustorese erau, și ele, pline de păcate: pământul pe care crescuseră fusese Îngrășat cu scârnă de om și, pentru a părea cât mai coapte și apetisante, pătlăgelele - de fapt niște gogonele verzi ca iarba după ploaie - fuseseră boite cu vopsea roșie, meșteșugit aplicată cu o mașinărie - construită de Titel Meșteru - care spulbera otrăvitoarea chimicală În vapori fini, după ce se sufla cu putere pe o țevișoară de plastic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cetățeni ai Republicii Democratice Vandana, zidari, sudori, cofetari și chiar hamali, care au ajuns să adune averi considerabile. Până și oamenii bisericii au izbutit asemenea performanțe, fiind descris și cazul cucernicului călugăr Inochentie: acesta a cultivat cu sârg și iubire pătlăgele marca "Inima milostivă", care a devenit, alături de tradiționala boia iute, un brand al patriei sale. (Cum mănăstirea se afla chiar la Brandul Mare, se și spunea cu mândrie "Brandul nostru de la Brand".) Cucernicul Inochentie donează 12,38% din câștig locașului
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
cataclism, francezii, chinezii, rușii și polonezii. Aceștia știu să mănânce. Ceilalți se îndoapă. Englezii cu carne crudă worcester sauce, nemții cu cea mai fadă carne din lume, fiartă și afumată, italienii cu paste făinoase și cu zeama lor universală de pătlăgele roșii, iar restul omenirii, pe măsură ce au crezut, dragă doamne! că se civilizează s-au păcătoșit înlocuindu-și mâncărurile lor cinstite, cu un fel de bucătărie diplomatică, anonimă și fără patrie, de care ți i jale, când nu ți -i greață
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Dacnusa sibirica Tol., Diglyohus isaea Walk. și Opiuspallipes Wesm. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 60 specii de plante gazdă, ce aparțin la circa 14 familii botanice. La legume atacă preferențial tomatele și pătlăgelele vinete și într-un procent mai redus castraveții și ardeii. Larvele se dezvoltă între cele două epiderme ale frunzelor, ducând o viață minieră. Ele rod galerii sinuoase, sinuoase, uneori ramificate, de circa 1 mm grosime, uniforme pe toată lungimea lor
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
4 G în doză de 3,0 - 6,0 kg/ha sau Optimol 4 G în doză de 15 kg/ha. Tramentul se face seara, prin aplicarea produsului pe sol, fără încorporare. PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR SOLANACEE: TOMATE, ARDEI ȘI PĂTLĂGELE VINETE Tomatele, ardeii și pătlăgelele vinete pot fi atacate de numeroși dăunători din grupe sistemice. Perju T. (2004) prezintă o schemă a principalilor dăunători ai tomatelor în funcție de organele atacate (figura 19). Georgescu T. (2006) a precizat că tomatele pot fi
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
3,0 - 6,0 kg/ha sau Optimol 4 G în doză de 15 kg/ha. Tramentul se face seara, prin aplicarea produsului pe sol, fără încorporare. PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR SOLANACEE: TOMATE, ARDEI ȘI PĂTLĂGELE VINETE Tomatele, ardeii și pătlăgelele vinete pot fi atacate de numeroși dăunători din grupe sistemice. Perju T. (2004) prezintă o schemă a principalilor dăunători ai tomatelor în funcție de organele atacate (figura 19). Georgescu T. (2006) a precizat că tomatele pot fi atacate de dăunătorii ce sunt
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
densitatea maximă a păduchilor se înregistrează în mai - iunie și august septembrie. Acest afid este vector al unor boli virotice de la cartof la tomate. Plante atacate și mod de dăunare. Produce pagube în câmp, sere și solarii, atacând tomatele și pătlăgelele vinete. Păduchii formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor și dispersate pe tulpini, lăstari, inflorescențe și flori. Adulții înțeapă și sug sucul celular. Când atacul apare imediat după plantarea răsadurilor, plantele se ofilesc și se usucă. La atacuri mai
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 100 specii de plante cultivate și spontane ce aparțin la diferite familii botanice. La legume, acarianul roșu comun este întâlnit în câmp, solarii și sere. Atacă în special pătlăgelele vinete, tomatele, ardeiul, dovleceii, pepenii verzi și galbeni, bamele, bobul etc. Adulții și larvele colonizează partea inferioară a frunzelor, înțepând și sugând sucul celular, astfel că țesuturile se degradează. Pe frunzele atacate apar la început puncte de culoare albă vizibile
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, care atacă peste 50 specii de plante gazdă, din diferite familii botanice. Produc pagube atât în câmp, cât și în spații protejate. Cele mai mari daune se înregistrează la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, ceapă, cartof, tutun, plante ornamentale (garoafe, mușcate, crizanteme, frezii, ciclamen etc.). Adulții și larvele se localizează pe partea inferioară a frunzelor, dar și pe lăstar și flori, înțepând și sugând sucul celular. Pe organele atacate apar pete de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
copulația începe încă din vară, înainte de intrarea în hibernare și se continuă la apariția lor în primăvară. Ouăle sunt depuse în grupe (62 - 95 la ouă) pe partea inferioară a frunzelor de cartof sau alte solanacee cultivate și spontane: tomate, pătlăgele vinete, măselariță sau pe diferite buruieni din culturile de cartof sau chiar pe sol, în jurul plantelor de cartof etc. O femelă poate să depună până la 2000 ouă, iar după unii autori, până la 3000 (3096 ouă după Wegorex, 1957). Incubația durează
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și se transformă în pupe, iar primii adulți din această generație(G II) încep să apară din prima decadă a lunii august. Acești adulți se pot întâlni până toamna târziu (octombrie - noiembrie) pe diferite plante solanacee și mai ales pe pătlăgele vinete, iar odată cu răcirea timpului se retrag în sol pentru hibernare. Însă nu toți adulții părăsesc căsuțele pupale, o parte din ei rămân în sol în aceleași locuri până în primăvara următoare. Răspândirea acestui dăunător se face atât prin migrare directă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Flugge și mai ales ciuperca Beauveria brassiana Vuill. (la larve, pupe și adulți). Plante atacate și mod de dăunare Gândacul din Colorado este un dăunător specific plantelor din familia Solanaceae, atacând specii spontane și cultivate :ciumăfaia, zârna, măselarița, mătrăguna, tomatele, pătlăgelele vinete etc., producând pagubele cele mai mari la cartof. Adulții rod frunzele sub formă de perforații neregulate. În unii ani, adulții care apar în vară, când nu mai găsesc plante verzi pentru hrană, atacă tuberculii de cartof, mai ales cei
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Adulții rod frunzele sub formă de perforații neregulate. În unii ani, adulții care apar în vară, când nu mai găsesc plante verzi pentru hrană, atacă tuberculii de cartof, mai ales cei care se găsesc la suprafața solului sau fructele de pătlăgele vinete. Larvele din primele vârste perforează frunzele sub formă de orificii mici, iar pe măsură ce înaintează în vârstă rod frunzele în întregime, uneori și lăstarii. La atacuri puternice din plante rămân numai resturi de tulpini. Pagubele produse de gândacul din Colorado
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
orificii mici, iar pe măsură ce înaintează în vârstă rod frunzele în întregime, uneori și lăstarii. La atacuri puternice din plante rămân numai resturi de tulpini. Pagubele produse de gândacul din Colorado pot atinge valori de la 100 % la cartof, până la 80 % la pătlăgele vinete și de 20 % la tomate. Dacă nu se aplică măsuri de protecție fitosanitară, culturile de cartof și pătlăgele vinete pot fi compromise (fig. 26 e). Limitele critice de densitate a adulților și larvelor pe plantă sunt prezentate în tabelul
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
rămân numai resturi de tulpini. Pagubele produse de gândacul din Colorado pot atinge valori de la 100 % la cartof, până la 80 % la pătlăgele vinete și de 20 % la tomate. Dacă nu se aplică măsuri de protecție fitosanitară, culturile de cartof și pătlăgele vinete pot fi compromise (fig. 26 e). Limitele critice de densitate a adulților și larvelor pe plantă sunt prezentate în tabelul nr. 2.2. Măsuri de prevenire de combatere. Se aplică un complex de măsuri agrotehnice, chimice și biologice. A
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
o aplicarea unor cantități de soluție corespunzătoare, în raport cu dezvoltarea masei vegetative a plantelor, pentru a se asigura acoperirea uniformă a tufelor de cartof; o interzicerea folosirii pesticidelor cu remanență de lungă durată, în perioada de fructificare și recoltare (pentru tomate, pătlăgele vinete); o tratamentele se fac la apariția larvelor de vârsta I-a sau a II-a, pentru ambele generații. S-a stabilit că larvele de vârsta a II-a sunt de 8 - 25 ori mai sensibile la pesticide în comparație cu larvele
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Macrocentrus collaris Spin., Chelonus annulipes Wesm., Chelomus oculaator Nees., Microplitis rufiventris Wesm. Plante atacate și mod de dăunare. Omida fructelor este un dăunător polifag ce atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane: porumbul, soia, bumbacul, ricinul, tomatele, ardeiul, pătlăgelele vinete, fasolea, mazărea, năutul, bobul, bamele, măselarița etc. În primele vârste omizile rod epiderma și parenchimul frunzelor, producând perforații ovale. La atac puternic, plantele pot fi parțial defoliate. Începând din vârsta a III-a, larvele pătrund în fructe, unde rod
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
comercială (fig. 27 c,d,e). Pagubele produse de larvele Helicoverpa armigera Hbn. pot ajunge până la 80 % la fasole și tomate, 25 - 30 % la ardeiul gras, 10 - 15 % la ardeiul gogoșar, 8 - 10 % la năut și bob, 3- 5 % la pătlăgele vinete, castraveți și dovlecei. Pragul economic de dăunare este de 15 - 20 de ouă/100 plante pentru prima generație și 30 - 35 de ouă/100 plante pentru generația a doua (Perju T. și colab., 1983). Măsuri de prevenire și combatere
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Trochogramma evanescens Westw. La larve și pupe sunt speciile Ophion bilineatus Say., Amblyteles comes Cress., Apanteles xylinus Say., Phorocera claripennis Macq., Winthemia quadripustulata F. Plante atacate și mod de dăunare. Larvele și polifage ce atacă tomatele, castraveți, varză, ridichi, ceapă, pătlăgele vinete, ardei, mazărea, morcovul etc. Cele mai mai pagube sunt produse de larvele mature, care în sol rod țesuturile tulpinilor din zona coletului, din care cauză plantele se vestejesc și se usucă. PED = 1 - 2 larve/m2. Măsuri de prevenire
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Frankliniothrips tenuicornis, Frankliniothrips vespiformis, Frankliniothrips myrmicaeformis și Chrysopa carnea Steph. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce produce pagube în sere, solarii, răsadnițe și apartamente. În România a fost semnalat în sere pe culturi legumicole (tomate, pătlăgele vinete, ardei, castraveți, dovlecei etc.), plante citrice (lămâi, portocal), plante floricole (Azalea, Begonia, Cineraria, Asparagus, Cyclamen, Chrysanthemus, Freesia, Ficus, Fucsia, Gladiolus, Gerbera, Hydrangea, Phoenis, Primula etc.). Adulții și larvele atacă frunzele, lăstarii și florile, înțepând și sugând seva din țesuturi
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și ouăle sunt sensibile la temperaturi scăzute. Plante atacate și mod de dăunare. Dăunător polifag ce atacă peste 500 specii de plante din 50 familii botanice, din flora spontană și plante cultivate. La legume a fost identificat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, pepeni, salată, iar la plante floricole: gerbera, crizanteme, begonii, garoafe, dalii, ciclamen, cineraria, mușcate, violete de Parma etc. Adulții și larvele înțeapă și sug sucul celular din frunzele și florile atacate. În urma atacului apar simptome caracteristice: necrozarea frunzelor
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
80 % și o luminozitate de 3 - 4 mii de lucși. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase specii de plante, ce aparțin la familii diferite. La legume, atacul a fost semnalat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, fasole, iar la flori la begonia, crizanteme, gerbera, crăițe, cârciumărese, ciclamen, dalia, mușcate, petunii etc. Adulții și larvele se localizează pe partea inferioară a frunzelor, pe lăstari, boboci florali și flori, înțepând și sugând sucul celular. Sunt atacate
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
marginile îndoite spre partea inferioară, cu tendință de brunificare și suberificate. Atacul pe bobocii florali se manifestă prin brunificarea, suberificarea și uscarea acestora. Fructele de ardei atacate rămân mici, au suprafața suberificată și sunt de calitate inferioară. La fructele de pătlăgele vinete, atacul se manifestă La atacuri puternice, culturile atacate sunt compromise și trebuie desființate. Măsuri de prevenire și combatere - Respectarea măsurilor de carantină fitosanitară prin interzicerea plantării răsadurilor infestate. - Eliminarea plantelor atacate și distrugerea lor prin ardere. - Cultivarea de soiuri
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]