185 matches
-
galben (Galeobdolon luteum). Familia Primulacee. Țâța vacii (Primula carpathica, Primula elatior, Primula officinalis), Stingătoare (Primula minima), Căciula cucului (Soldanella montana), Preducea (Soldanella pusilla, Soldanella hungarica), Dreață, Buruiană de dor (Soldanella alpina, Lysimachia nummularia), Gușa găinii roșie (Cyclamen europaeum). Familia Plantaginacee. Pătlagină, Crăcel de domn (Plantago lanceolata, Plantago gentianoides, plantago media). Familia Amarantacee. Știr (Amarantus blitum). Familia Chenopodiacee. Fierul plugului (Blitum glaucum), Buruiană de bubă rea (Chenopodium hybridum), Frunză de tăietură (Chenopodium album, Chenopodium bonus henricus), Tămâiță (Chenopodium botrys), Lobodă de câmp
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
De Buzău 1010 1975 1999 L NALBA MARE - Althaea officinalis L. De Teleorman 1010 1980 1999 L NEGRILICA - Nigella sativa L. De Brăila 1010 1975 1999 L OBLIGEANA - Acorus calamus L. De Bega 1010 1980 1999 L Ursula 1081 2003 PĂTLAGINA ÎNGUSTĂ - Plantago lanceolata L. De Cluj 1010 1975 1999 L ROINIȚA - Melissa officinalis L. De Dobrotești 1010 1973 1999 L SASCHIU - Vinca minor L. Azur 1010 1996 b SĂPUNARIȚA - Saponaria officinalis L. De Alexandria 1010 1975 1999 L SCHINDUF - Trigonella
ANEXĂ din 1 iulie 2003 al soiurilor de plante de cultura din România pentru anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
numai pe timp frumos și uscat. În general, momentul optim se consideră a fi perioada de dinainte și pe durata înfloririi plantei. Se urmărește recoltarea frunzelor ajunse la maturitate, întregi, neatacate de boli și dăunători și în vegetație; de exemplu: pătlagină, podbal, păpădie, mentă etc. ● Iarba (herba) se recoltează în special în perioada de înflorire. De la speciile anuale se colectează toată partea aeriană, iar de la cele perene iarba va fi tăiată deasupra părții lignificate. De exemplu: sunătoare, sulfină, sovârv, rostopască, coada-șoricelului
ORDIN nr. 170 din 11 iulie 2011 privind aprobarea Ghidului de bună practică pentru cultivarea şi recoltarea plantelor medicinale şi aromatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233982_a_235311]
-
numai pe timp frumos și uscat. În general, momentul optim se consideră a fi perioada de dinainte și pe durata înfloririi plantei. Se urmărește recoltarea frunzelor ajunse la maturitate, întregi, neatacate de boli și dăunători și în vegetație; de exemplu: pătlagină, podbal, păpădie, mentă etc. ● Iarba (herba) se recoltează în special în perioada de înflorire. De la speciile anuale se colectează toată partea aeriană, iar de la cele perene iarba va fi tăiată deasupra părții lignificate. De exemplu: sunătoare, sulfină, sovârv, rostopască, coada-șoricelului
GHID din 11 iulie 2011 de bună practică pentru cultivarea şi recoltarea plantelor medicinale şi aromatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233983_a_235312]
-
despre habitatul Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, cod 6430 păiuș-Festuca valesiaca, bărboasă - Botriochloa ischaemum, pir - Elymus repens. Pe lângă aceste specii, mai sunt: pelinița - Artemisia austriaca, sică - Limonium gmelinii, Cerastium dubium, pătlagina îngustă - Plantago lanceolata, șopârlița - Veronica teucrium. Suprafața habitatului este de aproximativ 36,43 ha, cu un număr de specii reprezentativ în fitocenoze. Habitatul Pajiști aluviale ale văilor râurilor din Cnidion dubii, cod 6440 Sunt pajiști aluviale cu regim natural de
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
Acizi sulfonici, C14-18 -sec-alcani, săruri de sodiu 85711-70-2 288-474-7 Săruri cuaternare de amoniu, C12-18 -alchil(hidroxietil)-dimetil, cloruri 85736-63-6 289-151-3 Compuși ai imidazolului, 4,5-dihidro-1-metil-2-alchil fără grăsimi-3-(2-amidoetil cu grăsimi), sulfați de metil 86088-85-9 289-219-2 Alchene, C8-10 α- 86290-80-4 290-178-8 Pătlagină, Plantago ovata, extract. Extracte și derivații lor modificați fizic cum sunt tincturi, prafuri, esențe, uleiuri esențiale, oleorășini, terpene, fracții fără terpene, distilate, reziduuri etc. obținute din Plantago ovata, Plantaginaceae. 90082-86-3 290-580-3 Acid 1,2-benzendicarboxilic, di-C16-18 - alchil esteri 90193-76-3 290-597-6 Acid
jrc2261as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87414_a_88201]
-
notele explicative din SA privind poziția 2208, alineatul (3) punctul 16]. 2. Produs lichid condiționat pentru vânzarea cu amănuntul în sticlă cu un volum de 30 ml, cu o tărie alcoolică de 68 % vol., care conține următoarele elemente: - frunze de pătlagină îngustă (Plantago lanceolata), flori de cimbru (Thymus vulgaris) și de helichrysum (Helichrysum italicum) 2,1 g; - extract uscat de propolis 84 mg; - extract liofilizat de grindelia (Grindelia robusta) 45 mg; - ulei esențial de eucalipt (Eucalyptus globulus) 10,5 mg; - ulei
32006R1114-ro () [Corola-website/Law/295396_a_296725]
-
de silvostepă. Pădurile sunt puține, iar arborii predominanți sunt cei de esență moale, cum ar fi sălciile din luncă sau plopii albi. Printre plantele sălbatice ale zonei se numără păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâm, soc, castan sălbatic, răchită, etc. Există și vegetație cultivată cum ar fi: plantațiile de viță de vie și grădinile de zarzavat. Fauna din această zonă este adaptată condițiilor de vegetație
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
și de silvostepa. Pădurile sunt puține, iar arborii predominanți sunt cei de esență moale, cum ar fi salciile din lunca sau plopii albi. Dintre plantele sălbatice ale zonei, amintim: păpădia, pirul, pelinul, măzărichea, coada șoricelului, mușețelul, toporașii, vioreaua, volbura, urzica, pătlagina, etc.. Mai pot fi întâlniți frasinii, exemplare de stejar, salcâmul, șocul, castanii sălbatici, rachița, etc.. Există și vegetație cultivata cum ar fi: plantațiile de viță-de-vie și grădinile de zarzavat. Fauna din această zonă este adaptată condițiilor de vegetație existența. Abundă
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
leagă spre nord de Lețcani (unde se termină în DN28). În comuna Dumești se află sărăturile de la Valea Ilenei, arie protejată de tip floristic, unde sunt ocrotite specii de plante halofile și higrofile rare: hreanul sălbatic, garoafa, mătrița, rogozul și pătlagina. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,92%). Pentru 2,93% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Dumești, Iași () [Corola-website/Science/301275_a_302604]
-
a fiului ei, Lev Gumiliov, punându-le eticheta de „dușmani ai poporului”. După Revoluția Socialistă din Octombrie, Anna Ahmatova și-a luat o slujbă de bibliotecară la Institutul agronomic din Petrograd. Editura Petropolis îi publică două volume de versuri: Подорожник (Pătlagina), ilustrat de Mstislav Dobujinski, în 1921 și Anno Domini МСМХХI în anul următor. Acesta din urmă cuprinde și o poezie despre moartea lui Nikolai Gumiliov. În ambele volume încep să apară tonul de solemnitate dureroasă și intonația profetică care se
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
mai cunoscute sunt: lupul, vulpea, iepurele, veverița, ariciul și căprioara. În zone mai izolate există și mistreți. La marginea bălților, terenurilor mlăștinoase se observă o vegetație formată din stuf (Phragmites communis), papură (Typho sp.), rogoz (Caret sp.), pipirig (Scirpus lacustris), pătlagina (Alisma sp.), nufărul (Nymphaea sp.). Fauna cuprinde lăcustele (Tettigonia viridissima), greierii (Bradyporus montandoni). Reprezentantul de seamă al batracienilor este broasca râioasă (Bufo viridis). Pe câmpuri, fânețe putem obseva: urzica (Urtica dioica), brusturi (Arctium lappo), loboda (Chenopodium sp.), pelinul (Arthemisia absinthium
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
sub aceleași aspecte că și la lunca.<br> Vegetația ierboasa este alcătuită din: pir, costrei, loboda, știr, limbarița, stânjenel, coada vulpii și alte multe ierburi. <br> În zona de lunca unde este umiditate mai mare se întâlnesc trestia, paura, rogozul, pătlagina,etc. Pe suprafața zonei de lunca de la Sud la Nord vegetația ierboasa ( trestia, papura, rogozul) cuprinde circa 35 - 40 Ha. Această vegetație pe timpul rece și primăvară de vreme fiind uscată prezintă un mare pericol de izbucnire a incendiilor cu vegetație
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
viță de vie hibridă, pentru consumul propriu. Pe vremuri, în medicina populară, se foloseau mult așa numitele leacuri băbești, bazate în mare parte pe plantele din flora spontană. Aici se mai întâlnesc și acum sulfina, mușețelul, coada șoricelului, menta, nalba, pătlagina, pelinul și pelinița, tufele de măceș, porumbar, păducel, soc și corn, rugii de mure, iar prin curți mai sunt tei, ale căror flori se folosesc pentru infuzii. Dintre plantele de apă trestiile se foloseau la acoperit șoproane și cotețe, papura
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Directivă C.E." 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Printre speciile de plantele semnalate în arealul Măgurii Priei se află: laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), pătlagina ("Plantago major"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), pătlagina ("Plantago major"), sulfina ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale"), rogoz ("Carex acutiformis"), firuța
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
care cuprinde 90 de genuri cu cca 1700 de specii de plante erbacee, rareori arbustive, răspândite pe tot globul. Flora României conține 19 specii ce aparțin la două genuri: "Plantago" și "Littorella". Unele specii sunt plante medicinale ca "Plantago major" (pătlagină mare), "Plantago lanceolata" (pătlagină cu frunze înguste). În prezent mai multe genuri care erau incluse clasic în familia "Scrophulariaceae" sunt transferate în familia "Plantaginaceae". le sunt plante ierbacee scunde, rareori arbustive semifrutescente, entomofile sau anemofile. Au tulpini scapiforme (excepție face
Plantaginacee () [Corola-website/Science/303428_a_304757]
-
genuri cu cca 1700 de specii de plante erbacee, rareori arbustive, răspândite pe tot globul. Flora României conține 19 specii ce aparțin la două genuri: "Plantago" și "Littorella". Unele specii sunt plante medicinale ca "Plantago major" (pătlagină mare), "Plantago lanceolata" (pătlagină cu frunze înguste). În prezent mai multe genuri care erau incluse clasic în familia "Scrophulariaceae" sunt transferate în familia "Plantaginaceae". le sunt plante ierbacee scunde, rareori arbustive semifrutescente, entomofile sau anemofile. Au tulpini scapiforme (excepție face "Plantago indica", cu tulpina
Plantaginacee () [Corola-website/Science/303428_a_304757]
-
vegetal bogat în specii cu caracter pontic. Aici se află peste 570 de specii de plante antofite , dintre care adevărate rarități floristice pentru România, cum ar fi amăreala siberiana (Polygala sibirica), bărbușoara, clopoțeii, măcrișul de stepa (Rumex tuberosus), migdalul pitic, pătlagina, stânjenei de stepa, stânjenelul, steluța cu flori albastre, varză tătărască etc. În anul 2005 a fost identificată aici pentru prima data in România specia de ciupercă Agaricus fissuratus De asemenea, aici se găsesc și unele rarități faunistice , ca rădașca (Lucanus
Fânețele seculare Valea lui David () [Corola-website/Science/316661_a_317990]
-
pufuliță ("Epilobium tetragonum"), pipiriguț ("Eleocharis palustris"), sânziană (Galium humifusum), ciumăreauă ("Galega officinalis"), stânjenel-de-baltă ("Iris pseudacorus"), sică ("Limonium gmelinii"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), nufăr alb ca neaua ("Nymphaea candida"), piper de baltă ("Polygonum hydropiper"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), știr târâtor ("Amaranthus blitoides"), pătlagină ("Plantago lanceolata"), pelin ("Artemisia santonicum"), firuță ("Poa angustifolia"), mei ("Panicum miliaceum"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), broscăriță ("Potamogeton natans"), boghiță ("Rorippa sylvestris"), papură-cu-frunză-îngustă ("Typha angustifolia"), papură-cu-frunză-lată ("Typha latifolia"), iarbă grasă ("Portulaca oleracea"), iarbă-bărboasă ("Echinochloa crus-galli") sau păiuș ("Festuca pseudovina"). Accesul în parc
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
întâlnește și o vegetație intrazonală determinată de factori edafici specifici, reprezentată prin vegetația nisipurilor, vegetația de luncă, vegetația de mlaștină și vegetația de pe terasă. Vegetația nisipurilor Între Calafat și Piscu Vechi întâlnim o vegetație specifică formată din: troscot (Polygonum arenarium), pătlagina (Plantago indica), cinci degete (Potentil arenaria), toporași (Violo odorata). Pe aceste, nisipuri s-a întâlnit stejarul brumăriu. Pe nisipurile mobile și prin culturile de porumb și bostănoase se găsesc fitocenoze de Molugo cerviana, iar prin plantațiile de salcâm sunt fitocenoze
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
prezența mai multor plante (unele foarte rare și protejate prin lege) cu specii de: lalea pestrița ("Fritillaria meleagris"), garofița ("Dianthus guttatus"), ghiocei ("Galanthus elwesii"), ghiocei de baltă ("Leucojum aestivum"), brei ovat ("Mercurialis ovata"), trânji ("Neottia nidus-avis"), usturoi sălbatic ("Allium guttatum"), pătlagina ("Plantago schwarzenbergiana"), stupinița ("Platanthera bifolia") sau joldeală ("Serratula wolffii") La baza desemnării sitului se află un lepidopter (fluture) din specia "Erannis ankeraria"; specie faunistica listata în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]
-
multe specii floristice rare; printre care: iarbă neagră ("Calluna vulgaris"), pătrunjel de câmp ("Paucedanum oreoselinum"), drob ("Cytisus albuș") și lemnul bobului ("Cytisus nigricans"), care vegetează alături de laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), pătlagina ("Plantago major"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus officinalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), vinarița ("Asperula
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
Pătlagina este o plantă erbacee cu frunze ovale lungi de 6-10 cm și late de 3-5 cm. În limbajul popular, o întâlnim sub multe denumiri, de exemplu: iarbă grasă, iarbă mare, iarba bubei sau mama pădurii. Ea a fost folosită din
Pătlagina, beneficii. Combate ULCERUL GASTRIC și GRIPA, vindecă NODULII MAMARI () [Corola-website/Journalistic/105135_a_106427]
-
În limbajul popular, o întâlnim sub multe denumiri, de exemplu: iarbă grasă, iarbă mare, iarba bubei sau mama pădurii. Ea a fost folosită din timpuri ancestrale fiind menționată pentru prima dată într-un ''Ierbar'' de la sfârșitul secolului 4, care pomenea pătlagina ca remediu împotriva mușcăturilor de șarpe. Apoi în secolul 10, în manuscrisul anglo-saxon ''Lacnuga'', este notată în ''Poțiunea de nouă plante'' împotriva infecțiilor și a otravei. Pătlagina crește în zone cu relief diferit însă la noi se găsește peste tot
Pătlagina, beneficii. Combate ULCERUL GASTRIC și GRIPA, vindecă NODULII MAMARI () [Corola-website/Journalistic/105135_a_106427]