311 matches
-
agresorul acționează invizibil și, ca efect, vizibil, insesizabil și letal. Personajul denumit Femeia cu lună este o lunatică, fapt ce nu-l recunoaște pe motiv că Boala de lună se produce în fazele lunii. Pe data de 8, în primul pătrar, pe 15, când este lună plină, pe 223 în al doilea pătrar, și pe 30 când este lună nouă. Pentru a scăpa de obsesia lunetismului ea, adică Femeia cu lună, își găsește scăparea aruncându-se în apele lucide ale visului
FEMEIA CU LUNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359585_a_360914]
-
Femeia cu lună este o lunatică, fapt ce nu-l recunoaște pe motiv că Boala de lună se produce în fazele lunii. Pe data de 8, în primul pătrar, pe 15, când este lună plină, pe 223 în al doilea pătrar, și pe 30 când este lună nouă. Pentru a scăpa de obsesia lunetismului ea, adică Femeia cu lună, își găsește scăparea aruncându-se în apele lucide ale visului. Autorul desfășoară acțiunea pe mai multe planuri, în adâncimea subconștientului, prin ruperea
FEMEIA CU LUNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359585_a_360914]
-
titulari, calificați sau necalificați. Acestea au instruit și educat un potențial școlar deloc de neglijat - peste 300 de elevi, care au beneficiat, datorită regimului de încadrare al obiectivului în planul general de strategie a dezvoltării economice a României din ultimul pătrar al secolului al XX-lea, de numeroase înlesniri materiale și alimentare, pe fundalul crizei economice și de sistem accentuate în care se zbăteau celelalte categorii de salariați. Amintim aici acele cadre didactice ce au constituit osatura funcționării optime a acestei
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340764_a_342093]
-
de suflet” cum îi place să spună (Dorință). Conștientă de faptul că trebuie să dăruie totul fără murmur, pentru că așteptările sunt mari, micuța Poetă își face un autoportret, cum altfel decât, sub auspiciile Poeziei: „m-am născut / din țăndări de pătrar / aruncate în lut / cu dor / cresc între margini de cer / uitată sub o frunză / jucându-mă / cu zorii și amurgul / adorm / sub geana pământului / încă al meu!” (Autobiografică). E surprinzător, câtă maturitate poetică se află în aceste simple rânduri, în vreme ce
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
cununa iernii, ce-o împletisem pe un mal, când scriam a ta putere cu o pană a lui Stendhal; când te scuturam de riduri și-n petale-ți adunam arta de a nu te scriburi și un veac, ca un pătrar. Crinule cărunt, ca niciodată, vestejind în înfloriri de fulgi, măgulit, în tronul de poeme, stai, în iarna carismatică, s-o guști. În trecere eternă printr-un scrin, stai, ca un arhaic amfibrah răpus- Vino, crinule, într-un amurg pustiu, să
POEMELE IERNII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378564_a_379893]
-
urmă, Stejarii falnici în priviri că- ntotdeauna, Mă lasă - n zbor, pan- zarea mi se curma. O să mai plouă, șuiera a jale, Vântul smăltuit se face un hoinar, Tremura lumină verde- n lumânare, Eu mă rog să plouă măcar un pătrar. Să plouă primăverile, si toamnele să plouă, Verile adoarmă- n vreascuri sfinte, Ce trimisu- le- a Iisus în era nouă, Raiul colindându- l în șoapte miruite. O să plouă, simt o libertate, Harul ploii lesne mă absoarbe, Ca pe - o frunză
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381364_a_382693]
-
FI... Autor: Agafia Drăgan Publicat în: Ediția nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Dacă aș mai fi cea de ieri aș împărți cu tine nuditatea iubirii aș contura ispita cu păsările focului discretă cum e luna la pătrar să luminez așternutul cu gust de piersică și sare până când dimineața firul și-l toarce tras din coama nopților pârguite de plăceri Dacă aș mai fie cea de ieri ți-aș respira lâncezeala înrourată de patimi și șoapte până când din
DACĂ AŞ MAI FI... de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374325_a_375654]
-
a criticului, limpezi, concluzive corect, având calitatea de a fixa în timp și spațiu literar operele studiate. Se regăsesc între articolele însumate și autori ai altor serii istorice literare: Eugen Budău, (Bacăul Literar), Cornel Galben, Marin Cosmescu-Delasabar, Constantin Călin, Gheorghe Pătrar, Măndica Mardare, efortul criticului Codrescu adăugându-se întru oglinda realistă și reală a vieții culturale băcăuane. Nu au fost uitate nici revistele culturale băcăuane, Ateneu, Plumb, 13Plus, Viața Băcăuană, Vitraliu, nici scena culturală publică, avansată de cei “peste nouăzeci de
“PERSONALITĂȚILE TIMPULUI ȘI CONTEMPORANII NOȘTRI”- GRIGORE CODRESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373814_a_375143]
-
stabilise detaliile; el avea obligația să ne facă cunoștință cu prietena Giuliei, pe urmă era treaba noastră să ne ... XXIV. PRIVATIZAREA, de Aurel Avram Stănescu, publicat în Ediția nr. 278 din 05 octombrie 2011. Luna ascunsă parțial intrase în ultimul pătrar; unul din colțuri se agățase ciudat și părea gata, gata să cadă peste umbrele caselor. Un nor zdrențuit se învârtea în jurul ei necontenit ... nu făcea zgomot, nu lăsa urme vizibile în cotlonul acela de cer întunecat și sfâșia satelitul după
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
patronului care se pregătise cu bunătăți de tot felul. Trei dintre ei întârziaseră și căutau grăbiți numărul casei; erau fără mașini deci aveau intenții clare ... să petreacă împreună cu prietenii pe care ... Citește mai mult Luna ascunsă parțial intrase în ultimul pătrar; unul din colțuri se agățase ciudat și părea gata, gata să cadă peste umbrele caselor. Un nor zdrențuit se învârtea în jurul ei necontenit ... nu făcea zgomot, nu lăsa urme vizibile în cotlonul acela de cer întunecat și sfâșia satelitul după
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
ALENE PE FILE-NGĂLBENITE Cuvinte curg alene pe file-ngălbenite E iarnă și e viscol, ne dor tăceri mocnite Și-n vadul clipei curge o lacrimă, iar dorul Se prinde-n trena nopții trezind din nou fiorul ... Pe cerul ca de gheață pătrar de lună-ntoarce Cununile de stele săgeți tâșnind din arce Cu razele-amețite ce sparg luciri de lacuri Și dame ce valsează cu umbrele în fracuri. Iubiri pierdute-n cupa mătăsii ce fosnește Păcate troienite-n uitarea ce-nrobește Și pustiite
POEME ÎN OGLINDĂ (III) POEME DE DRAGOBETE de ION VANGHELE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346833_a_348162]
-
viceversa) știm că e o “deprindere” oltenească (în glumă, vorbind), dar iată că, în politica “internațională”, româno-română, se practică asta cu extindere la tot neamul. Vasăzică nu se poate altfel decât pe această cale lungă, ce ar putea dura un pătrar de veac, după o declarație a președintelui Băsescu, acordată “României libere” cu un an în urmă. La conferița de presă, imediată ședinței de la Iași, un ziarist i-a întrebat pe cei doi premieri ce răspuns dau manifestanților de afară (o
“NU SUNT CITITOR ÎN STELE” – O CONSTANTĂ A RE-UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348358_a_349687]
-
-i...? O clipă cât o clipă pusă amanet, Prețul sub preț al morții și al vieții... Când moare un poet, un clopot cade, Când o poetă moare, cade-altarul Și gineceul lumii ca un vad e, Al morții fără moarte în pătrarul De doliu și de plumb în vechi balade. Cu pașii-n urma pașilor de apă Spre peștera cu îngeri triști de ceară, Ți se afundă talpa-n talpa-ți șhioapă, Când plânge-o harpă ce te-ngână-n seară Și
EMINESCU NU A ÎNCETAT SĂ MOARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379624_a_380953]
-
Iubire > CÂRPE DIEM Autor: Agafia Dragan Publicat în: Ediția nr. 2044 din 05 august 2016 Toate Articolele Autorului Sfioasa înserarea tumultu-și ascute, Se pare că și cerul aromele-și deschide Când noaptea dintre stele fațadele-și desprinde Și luna la pătrar răsare pe tăcute. În suflet se învrăjbesc atâtea trecuturi; E ceasu-n care gândul se înalță-n mistere Și-un dor hoinar în trup de vânt s-aprinde și cere Să-ntoarne izvorul spre alte începuturi. În fapt de înserarea iubirea să
CARPE DIEM de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379176_a_380505]
-
că această amenințare e copilăroasă, căci fondul religionar care cheltuiește mii cu școala, n-ar refuza sutele pentru încălzire și iluminare, dar numai și numai pentru a dovedi ce de rând le e onorabila conștiință când e vorba ca un pătrar de milion de suflete să aibă, cu banii lor și a strămoșilor lor, un neînsemnat institut secundar de învățămînt, un liceu. Deși nu ne amestecăm din principiu în cearta naționalităților de peste Carpați, știind prea bine că orice vorbă bună spusă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tociseră aura, dar nu și numele: se mai vorbea Încă despre Macaroni, Corintieni, Fashionables, Beaux, Bucks (lui Brummell Însuși i se va spune când Beau Brummell, când Buck Brummell). Dar cuvântul dandy se impune cu toată forța abia În primul pătrar al veacului al XIX-lea, pentru ca dandysmul să Își trăiască epoca de glorie preț de o jumătate de secol, Începând din 1794 În Anglia și de pe la 1830, cu tot mai mare intensitate, În Franța, prin acel du-te-vino al lumii bune
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
subiect. Problema e că excursul monetar al domniei sale se oprește, cam brusc, aici. Or, e greu să-ți imaginezi o istorie a banilor, din antichitatea cea mai îndepărtată, fără să vii cu ea la zi. Mai ales că, în ultimul pătrar de veac, moneda parcă a "căpiat". Criza aceasta globală a fost, ca aproape orice criză, la origini, o criză monetară. Ar fi fost mai mult decât utile, cred eu, niște explicații. De asemenea, despre ceea ce Hayek numea "Denaționalizarea monedei", prin
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de George Bacovia, CREL, 1974, 4; Paleologu, Simțul practic, 41-43; Piru, Reflexe, 199-207; Manolescu, Teme, II, 90-94, IV, 125-128; Popa, Forma, 57-69; Papahagi, Exerciții, 93-97; Pop, Transcrieri, 33-41; Ion Caraion, Bacovia. Sfârșitul continuu, București, 1977; Ciobanu, Însemne, I, 5-29; Gheorghe Pătrar, Bacovia și Bacăul, pref. George Bălăiță, 1977; Apetroaie, Lit. rom., 187-213; Ciopraga, Ulysse, 82-95; Ungureanu, Contextul, 116-128; Cioculescu, Itinerar, III, 171-177, V, 395-400; Dinu Flămând, Introducere în opera lui G. Bacovia, București, 1979; Cristea, Faptul, 34-37; Ștefănescu, Jurnal, 231-236; Bucur
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
timpul așezat între îndrăgostiți, B. pornește uneori de la descrieri concrete, ca să plonjeze în fantasticul medieval: „Eram noi doi / Și cu femeia trei / Ședeam la masă / În jurul unei sticle de coniac / cu aspra ei licoare în scădere / Ca luna de pe cer / Pătrar din urmă / Toamna devreme / Și noaptea târziu / Vântul cântă o muzică ciudată / De xilofon, prin arbori / Și noi, tustrei tăceam / Femeia frumoasă / Moartea bătrână, / Și eu visător”. Singurătatea temperamentului său extravertit, cea mai tristă dintre toate, întrucât nu mai găsește
BENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
deosebesc prin prestigiu, avuție și putere. Este limpede, din acest punct de vedere, că membrii clasei inferioare dispun de cele mai reduse resurse și au identitatea cea mai puțin valorizată social. Cercetările din perimetrul sociologiei au demonstrat în al treilea pătrar al secolului o corelație semnificativă între statusul socio-economic și randamentul școlar. Copiii din clasele mai puțin avantajate economic au rezultate școlare inferioare; ei obțin note mai mici la aproape toate materiile și intră într-o proporție mai redusă la liceu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
într-un tiraj restrâns, se voiau începutul unei, dificile, călătorii spre sine. O plachetă, 7 țâțe pergamute, trasă în șapte exemplare și, tocmai pentru titlul ei scandalos, expusă în vitrina Editurii Cartea Românească, alte ,,știri”, volumul de versuri Am un pătrar de veac (1935), sunt urmate de romanul Cocktail, reimprimat cu un tiraj mai larg în 1943 (după ce o ediție din 1942 fusese confiscată de cenzură), de Astăzi V.V.M. la 33 de ani (1943) și de România mea (1945), un poem-anamneză
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
dintâi știri despre Victor Valeriu Martinescu (Curriculum vitae sau Lupta cromosomică dintre inspirație și realitate), București, 1933; Cocktail, București, [1933]; ed. (Cocktail. Care este drumul cel mai scurt între două inimi), București, 1943; 7 țâțe pergamute, București, 1934; Am un pătrar de veac, București, 1935; Dragoste la oameni, București, 1936; Imanența și primatul adevărului absolut, București, 1937; Țara reală și țara legală, București, 1938; Astăzi V.V.M. la 33 de ani, București, 1943; România mea, București, 1945; Români din România, uniți-vă
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
menționa aici ne va ajuta să Înțelegem mediul politic și cultural În care, din 1829, se va integra Honigberger. Ritmul ei spune totul despre cosmopolitismul maharajahului Ranjit și despre binefacerile care decurg din suplețea acestor decizii foarte curioase pentru primul pătrar al secolului al XIX-lea În nord-vestul Indiei. Iată, pe scurt, cronologia evenimentelor: 20 mai 1822 - Allard și Ventura sunt numiți În fruntea unui regiment de infanterie; la 21 mai, Allard inspectează artileria călare pentru a-și formula avizul critic
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
distincții pentru activitatea de traducător: Premiul Uniunii Scriitorilor (1992, 2002), Premiul Salonului Național de Carte de la Cluj-Napoca (1992), Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Cluj (2000). Îngrijește o lucrare a cardinalului Alexandru Todea, Luptele mele, un strigăt în pustiu vreme de un pătrar de veac (2003). Retrăind Antichitatea filtrată prin cultura secolului al XX-lea, S. oferă în prima sa carte, Elogii (1986), un florilegiu de versuri clasice în concepție, dar moderne ca factură, unde se asociază tonalitatea ceremonios hieratică, stilul lapidar oracular
SAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289515_a_290844]
-
Properțiu (1992), precum și o ediție bilingvă din scrierile lui Augustin, din care au apărut primele șase volume (2002-2003). SCRIERI: Elogii, Cluj-Napoca, 1986; Solilocvii, Cluj-Napoca, 1989; Catulliene, București, 2002. Ediții: Alexandru Todea, Luptele mele, un strigăt în pustiu vreme de un pătrar de veac, Cluj-Napoca, 2003.Traduceri: Albius Tibullus și autorii Corpusului tibullian, Elegii, ed. bilingvă, îngr. și introd. trad., București, 1988; Properțiu, Opera omnia, ed. bilingvă, îngr. și introd. trad., București, 1992; Montri Umavijani, Călătorii prin tranziții, pref. trad., Cluj-Napoca, 1997
SAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289515_a_290844]