5,724 matches
-
precum Vladimir Nabokov și Nina Berberova. Berberova scria că, în 1925 când a început Chroniques de Baillancourt, și-a dat seama că nu e tentată să vorbească nici despre Rusia, nici despre Franța. Atunci, a ales să scrie despre acea pătură de emigranți produși de revoluția rusă care, o dată ajunși la Paris, trăiesc cu eterna nostalgie a unui paradis pierdut, incapabili să se adapteze la o altă cultură. Cred că literatura migrantă tratează în general despre oameni care au pierdut o
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
am avut cu mine numărul din România literară cu recenzia Andreei Deciu, răsunet prompt și pozitiv la un eveniment editorial de marcă. Deși este prima carte a prestigiosului autor elvețian în limba română, Iso Camartin este cunoscut de o anumită pătură de tineri intelectuali români prin statornica sa activitate de la Colegiul " Noua Europă", iar de aceia care se ocupă de cultura elvețiană și în general europeană modernă - prin cărțile, conferințele și articolele sale, remarcate pe plan european, prin premii de valoare
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
cele mai batjocorite sunt tocmai acestea? Cum să explicăm omului de pe strada că angajamentele privind deconspirarea securității că organ represiv, a turnătorilor și asasinilor din decembrie �89 se împotmolesc în chițibușuri politicianisto-avocătesti? Ca o recunoaștem sau nu, am fost cu toții, pătură intelectuală din România (chiar și când îi criticam, fiindcă era o "critică din interior"!), giranții nefastei politici a guvernării Constantinescu. Mulți dintre noi am contribuit, din primele clipe ale preluării puterii, la consolidarea ideii de invincibilitate a forțelor democratice, fără
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]
-
la fabricile și I.A.S.-urile care mai produceau câte ceva (precum faimoasele vii de la Murfatlar, intrate, cu pari cu tot, în posesia unui important personaj politic ce bâzâie necontenit de zece ani încoace), totul a fost înghițit de o subțire pătură de hrăpăreți. Îi știe toată lumea, dar nimeni nu are insomnii din cauza asta! Mai apoi, bălmăjeala privatizărilor, făcute cu o abilitate infernala, astfel încât absolut tot ce avea valoare să nu poată părăsi cercul strâmt al aleșilor. Va veni, desigur, un moment
De la "Tigareta II" la "Evangelista III" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17546_a_18871]
-
fără milă țară, dar și a celor care, după 1996, s-au mulțumit să constate dezastrul și, pe ici, pe colo, să mai dea cu câte un deget pe fundul borcanului cu smântână. Numai un înapoiat mintal putea crede ca pătură de lux a miliardarilor români s-a ivit din munca cinstită, din ingeniozitate sau hărnicie. Aiurea! Nu sunt, cu toții, decât niște bandiți la drumul mare, care și-au folosit mai vechile grade securiste pentru a extorca fără milă băncile intrate
De la "Tigareta II" la "Evangelista III" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17546_a_18871]
-
putea convinge un tineret născut apatic, în a cărui minte e înșurubata doar ideea părăsirii cât mai grabnice a corabiei scufundate până la nivelul punții de comandă, să se comporte cu vrednicie? Ce model comportamental i se oferă românului, cănd întreaga pătură politică excelează în iresponsabilitate, necinste și lăcomie? Mi s-a întâmplat, acum câteva luni, să trec pe lângă o imensă masă de oameni care, într-o liniște încordata, ascultă ordinele unor indivizi plini de energie: "Voi, treceți mai la dreapta, voi
Bingosex, bingolene, bingocinism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17581_a_18906]
-
O vezi pe coperta revistelor și a ziarelor, o auzi la radio și o reîntâlnești la televiziune. Cu cat arătăm noi mai ponosiți și mai încruntați, cu atat par ei mai luminați de voioșia traiului paradisiac. Iar imediat sub această pătură, amărăsteanul derutat, care-și petrece viața la televizor sorbind din priviri minunățiile trăite de alții, în timp ce cu o mână în buzunar își numără banii insuficienți pentru plata taxei de întreținere la bloc. România e, din ce in ce mai mult, țara a două clase
Conturile noastre n-au asemănare! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17599_a_18924]
-
duel propagandistic atât de încordat, se cuvine să aibă luciditatea și onestitatea de a releva nu numai viciile învinșilor, ci și calitățile lor, cele ce au făcut ca acesta să subziste timp destul de îndelungat și să satisfacă nevoile unor largi pături sociale. În această ordine de idei se cere luat în considerare și alt argument: cineva poate fi așa de naiv să creadă că înverșunarea capitalismului împotriva sistemului defunct era provocată integral de neputința rivalului de a împlini aspirațiile mulțimilor sărace
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
mai fi trăit tragedia sărăcirii, dezindustrializării, exodului populației active, depopulării și prăbușirii satelor? Mobilul luptei politice duse de sistemul vechi împotriva celui nou nu a fost mai degrabă apărarea bogăției acumulate la un pol al lumii de anumite țări și pături avantajate, excluderea în viitor a oricăror alte exproprieri și deposedări de putere economică și financiară? Să fi fost de o sută de ori mai capabil comunismul să satisfacă cerințele de viață ale populației din țările respective, și brațul de fier
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
85 Geana aruncă boabele pe fierbinte. Din când în când mă că bântuie boala aceea din care pătura întinsă, cu mâna stângă, în caut cu mâna să văd dacă sunt rămâi schilod toată viața. N-a fost timp ce dreapta amestecă într-un suficient de udă. Gata spun, apoi și am speriat-o degeaba. Nici descântec murmurat, neșanse
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
pe T. De exemplu, dimineața „fac” și patul ei. Chiar azi i-am explicat: „Să cunoști și tu protocolul, dacă într-o zi nu voi fi disponibil. Mai întâi, întinzi bine cearșaful. După aceea pui pijamaua, perna. Pui cu grijă pătura și observi că n-ai pus mai întâi cueta. Furioasă, smulgi pătura și reiei operația până o duci la bun sfârșit”.) Aflu ceva ce nu știam despre relațiile din familia lui Thomas Mann. Ce-i sigur este că nici un părinte
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2507_a_3832]
-
am explicat: „Să cunoști și tu protocolul, dacă într-o zi nu voi fi disponibil. Mai întâi, întinzi bine cearșaful. După aceea pui pijamaua, perna. Pui cu grijă pătura și observi că n-ai pus mai întâi cueta. Furioasă, smulgi pătura și reiei operația până o duci la bun sfârșit”.) Aflu ceva ce nu știam despre relațiile din familia lui Thomas Mann. Ce-i sigur este că nici un părinte iubitor n-ar trebuie să-și dorească un copil care să fie
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2507_a_3832]
-
toamna. Chiar dacă nu pare, să știti că mai avem vreo două luni și vine iarna. Cei de la Hotnews au anticipat și au făcut o dezbatere pe tema subvenției la căldură. Rezultatul: peste un milion de români vor trece iarna cu pătura în cap și caloriferul pe post de congelator. Decizia Guvernului de a tăia subvenția îi va lăsa pe cei mai mulți oameni în situația de a plăti la căldură salariul pe două luni și poate chiar ceva în plus. În curând românii
Combinatorul, avocatul şi burlăciţa - PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25114_a_26439]
-
Când o parte din românii ardeleni au trecut la unor cripte. Regimul de pedeapsă prevedea hrană obișnuită o catolicism și ungurii i-au acuzat că au trecut doar de formă, un dată la trei zile, un pat metalic și o pătură jerpelita de la orele episcop român le-a răspuns că “numai Dumnezeu judeca cea zece seară până la ora cinci dimineață, și în acel caz specific ce e în inima omului.”) Dictaturile, și în special comuniștii, au stingerea luminii. Beznă era deci
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
se săturaseră de „frații creștini", după cum descrie istoricul Djuvara: „Atâtea nenorociri adunate, din vina, directă sau indirectă, a ocupantului, aveau să exacerbeze în țară sentimentul antirusesc și, fapt nou, de acum înainte, avea să fie un sentiment generalizat în toate păturile populației". Războiul de Independență cimentează "simpatia" românilor față de ruși Ceea ce a urmat după încheierea Războiului de Independență, în 1878, când Rusia n-a mai recunoscut țării noastre statutul de participant la negocierile de pace și a anexat trei județe din
Când au început românii să urască Rusia by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25174_a_26499]
-
situații, simple înregimentări. „Darurile” lui sunt daruri grecești. De altminteri, printre reproșurile pomeniților politruci figurează și acela că personajul Caragiale se dovedește un mai aprig adversar al prostiei (pur și simplu !) decât, așa cum și l-ar fi dorit ei, al „păturii suprapuse”. Detaliul e întru totul grăitor: afin spiritual cu autorul Scrisorii pierdute, Camil Petrescu însuși joacă, atât în scris, cât și pe parcursul „procesului” aceeași carte. Neputând-o face la vedere, căci vremurile erau cum erau, își camuflează răbufnirile de orgoliu
Moraru, Novicov and C-ia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2538_a_3863]
-
luni. La Mănăstirea Bodrog, care este cea mai veche atestată din țară, pelerinajul a început duminică. Sute de oameni și-au instalat corturi în curtea lăcașului sau în apropiere, pentru a-și petrece noaptea, în timp ce alți pelerini au dormit pe pături, scrie La Bodrog sunt prezenți pelerini din toată țara, dar și din străinătate. Aceștia au refăcut, duminică seară, Drumului Crucii, ritual care se desfășoară după modelul Patriarhiei Ortodoxe de la Ierusalim. Această procesiune este specifică sărbătorii pascale, însă la mănăstirea Hodoș-Bodrog
Arad: 20.000 de pelerini la mănăstirile din Bodrog şi Radna () [Corola-journal/Journalistic/25474_a_26799]
-
asemenea unui sac cu detalii gospodărești, cu vorbe poporane: „O altă lege-a dăruirii nu-i,/ Oricît ar fi să-ntorci și să despături/ Din ploi și neguri, turme și omături/ Sub dunga lor văzută din chicui/ Sarmatice încovoieri și pături/ În văluriri de ape albăstrui./ Le-aduni în saci, în buți ori în coșărci,/ Le sui în pod și-n stogul din ogradă,/ Pe masă și-n hambare să se vadă,/ În zbor de grauri și mirări de țărci” (Dealuri
„În asfințit“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2544_a_3869]
-
furia ecologistă era doar glasul travestit al enervării că, o dată cu căderea barierei ideologice care împărțise Europa în două, vor apărea prea mulți doritori să profite de bunăstarea și privilegiile create de Occident nu doar pentru o elită, ci și pentru pături largi ale populației. Într-un cuvânt, resentimentul - această formă a micimii sufletești - era mobilizat întru apărarea Marii Civilizații de Invazia Barbară. Simbolismul era, într-adevăr, puternic: maiestuoasele anatide reprezintă, în întreaga cultură modernă, întrupări ale purității, ale fragilității existenței. Atunci când
Trageți în lebede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2554_a_3879]
-
Nicolae Manolescu În ultimii lui ani de viață, tatăl meu citea și recitea romane polițiste. La capul patului, în care stătea învelit în pături ca să facă față frigului din casă, se afla un dulăpior cu rafturi plin de romane din colecția „Enigma” sau din seria publicată înainte de război de editura franceză „Mercure de France”, aceea cu un craniu pe coperta galbenă specifică. Tata pretindea
Cabală și intrigă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2463_a_3788]
-
1892-1975). Pacea provizorie încheiată cu Germania imperiala îi prilejuiește amare constatări, pe seama colaboraționiștilor, români get-beget, "vechi sau noi germanofili - nu știu - dar foarte vechi licehele cu siguranță." Și: "Mă mângâi, spunându-mi că aceasta nu e România adevărată, e o pătură suprapusa care din timpul Fanarioților nu și-a schimbat năravul, desi pielea și-a schimbat-o foarte des." Un timp se gândește la o carieră universitară ("Văd destul de des pe Densusianu, am intenția să-mi trec de va fi posibil
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
care s-o am în raport cu timpul istoric. Aici apare conceptul opus determinismului: libertatea. De la vîrsta de șaisprezece ani am înțeles că societatea în care trăiam m-a desemnat (împreună cu familia) "dușmanul unui regim" - culpabilitate ereditară - pentru că făceam parte din altă "pătură socială" decît cea proletară ce era condusă de "lupta și ura de clasă". Inconfortul sufletesc și mental ("Pentru ce am fost desemnat victimă?") s-au transformat într-o revoltă tăcută împotriva unei istorii nedrepte și absurde. Soluția? Scrisul! Forma de
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
a plebei. Analiza principiilor de bază ale doctrinelor, teritoriu unde originile lor și motivațiile sufletului colectiv se învederează reciproc, permite extrapolarea ideatică. Astfel, bolșevismul apare ca un fenomen de esență religios-creștină și pur reacționar, derivând din complexul plebei față de aristocrație, pătura privilegiată și liberală. Firul logic conduce discuția spre raportul elită-popor. Democrația modernă, concept opus democrației ateniene, e discutată din perspectiva libertății maselor și a poziției lor politice, comentată în aceeași perioadă și de Ortega Y. Gasset. Paradoxul ca tehnică de
Terapia eliberării by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17019_a_18344]
-
ca șef și coleg la Timpul, că sînt, indiscutabil, articole ale poetului). Toate polemicile purtate de Eminescu cu Românul lui Rosetti (în chestiunea Tudor Vladimirescu, pe care , afirmă dl. N. Georgescu, Eminescu a pierdut-o, în chestiunea inamovibilității magistraturii, teoria păturii superpuse etc. etc.) erau obișnuite în munca de gazetar și, evocate azi, merită apreciate în mod cuvenit și nu exagerate. Fobia lui Eminescu față de străinism fanariot adresată liberalilor, considerați greci (inclusiv C.A. Rosetti) e cunoscută ca nedreaptă. A avut
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
o recentă carte a d-lui M.S. Rădulescu despre elita liberală, demonstrează că n-avea, în arborele său genealogic, nimic grecesc. Și nici nu cred în precizarea d-lui N. Georgescu că Eminescu a înlocuit, în iulie 1882, în teoria păturii superpuse criteriul străinismului cu cel al demagogiei. Tîrzie, oricum, modificare a unei teorii deplin elaborată. Negreșit, dl. N. Georgescu dovedește, în amîndouă cărțile sale, multă știință de carte despre viața lui Eminescu și a epocii. În loc să elaboreze o biografie a
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]