1,077 matches
-
sfătuind între ele, vorbindu-și o limbă necunoscută, față de care limba noastră omenească nu-i decît o palidă copie" (Piatra Teiului). (în traducerea stîngace a lui Sadoveanu, precizia formulărilor franceze se estompează, dar farmecul și firul demonstrației rămîn.) Toți prozatorii pașoptiști moldoveni (Kogălniceanu, Alecsandri, Negruzzi) au privit Iașul cu sentimente amestecate, insistînd asupra contrastelor ridicole din oraș și caricaturizînd pe locuitorii lui. Russo a îndrăznit, singurul, să-și exprime - alături de privirea amuzat-critică - și iubirea față de acest oraș, pe care l-a
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
colecția de "Opere fundamentale", inițiată în 1999, cuprindea 75 de volume. Selecția de autori arăta promițător. Dinainte de clasici, sunt oferite următoarele valori: literatura medievală, marii cronicari ai Moldovei și cronicarii munteni (în câte un volum); Cantemir (un prim volum). Dintre pașoptiști îl aveam numai pe Heliade (2 volume), iar dintre postpașoptiști pe N. Filimon (integral, un volum). Clasicii constituie partea de rezistență a acestui edificiu de patrimoniu: Eminescu (selectiv, 7 volume), Caragiale (integral, 4 volume), Creangă (integral, un volum), Maiorescu (2
Alte "Opere fundamentale" by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9855_a_11180]
-
trebuie făcuți pași mici. Speranța e în tineretul care, prea puțin sau deloc contaminat de teamă, de prejudecățile generațiilor educate în comunism, va veni cu experiența bună câștigată în contact cu lumea occidentală. - Așa cum au venit, cu experiența apuseană, tinerii pașoptiști în Principatele Române, dominate de orientalism, fanariotism, panslavism, bizantinism - în sensul peiorativ al cuvântului - și din rândul cărora s-au ridicat personalități politice puternice, specialiști de marcă, fondatori ai României moderne. - Indiscutabil, comparația e justă. Un politolog american, expert în
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
mai accentuat. Poate că, în secolul XIX, muntenii au evoluat mai mult sub raport economic... - îndeosebi, prin devenirea Bucureștiului capitală a Principatelor Unite... - Cu certitudine, acest fapt a fost important. Dar moldovenii și-au luat revanșa prin politic. Și ideile pașoptiste vin mai întâi din Moldova. Muntenii, începând cu 1848, au căutat să monopolizeze puterea și au izbutit. Apoi, liberalii, covârșitor, munteni, au fost mai mult la putere și n-au avut timp să filozofeze. - Firi pragmatice, de altminteri, necesare evoluției
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
Mihai Zamfir Prezența lui Asachi în tabăra "poeților pașoptiști", în care majoritatea covîrșitoare erau munteni, se explică prin afinități elective netăgăduite, ca și prin spiritul operei asachiene: moldovean autentic - ba chiar regionalist, antiunionist spre sfîrșitul vieții -, Asachi se situează într-un frapant paralelism nu doar cu Heliade, ci și
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
-i tratau cu nu mai mult decît o deferență culturală, aceștia se vedeau neglijați de criticii "puri", fiind suficient să amintim Istoria din 1944, semnată de Tudor Vianu, Șerban Cioculescu și Vladimir Streinu, care începea de pe la 1830, fără a arăta pașoptiștilor decît un interes modest. Iar E. Lovinescu rostea, la lecția de inaugurare a unui curs, în 1910, următoarele cuvinte iritate: "Gîndiți-vă, domnilor, la toți Pelimonii, la toți Ariceștii, la atîți alți nenumărați poeți ce au asurzit urechile contemporanilor de la mijlocul
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9119_a_10444]
-
biserica pe o rază ce nu depășea un kilometru-doi. Mai mult chiar decît Anton Pann, vecinul său de mahala, Filimon a rămas toată viața un bucureștean sedentar. Pașoptist ca traseu biografic (se născuse în 1819), nu a fost cunoscut de pașoptiști și nici apreciat de aceștia. Spre deosebire de aristocrații care au format prima generație de romantici români, și care, încă din prima tinerețe, nu visau decît să scrie și să publice literatură, Filimon a îndrăznit s-o facă abia la sfîrșitul vieții
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
Prea puțin a interesat, zeci de ani la rând, ce avea de spus acest boier din diminețile literaturii. Cum, de fapt, înghițită de gloria Junimiii, prima jumătate de secol XIX, dincolo de câteva premiere - primul roman, prima revoluție, își doarme, până la pașoptiști, somnul preromantic. Din care ies la iveală - deloc surprinzător, de fapt, pentru cine o cercetează îndeaproape - vârfuri de rațiune sincronizate, cu toate beteșugurile unei limbi în facere, cu tradiția iluministă la apus. O asemenea colecție de maxime, zicători, "cuvinte adevărate
Cuvinte din bătrâni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9172_a_10497]
-
alfabetului latin în scrierea limbii române. Și să ne reamintim și de contribuția sa la redeșteptarea spiritului eroic, de luptă și de sacrificiu chiar, al românilor. Aparținând unei generații care era "fiia de trup și de suflet a lui 1848" (pașoptiștii Alexandru Petriceicu Hasdeu, Bălcescu, Kogălniceanu, Laurian, Alecsandri, Eliade, C. A. Rosetti, Bolintineanu îl vor însoți până și în retrasul castel de la Câmpina, fiind pictați pe cele 12 fotolii care înconjurau statuia lui Hristos), admirator nedesmințit al lui Nicolae Bălcescu - "Pe când
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
loc o serie de transformări pe plan social, economic, politic și cultural. În ceea ce privește învățământul cu toate că la 20 septembrie 1848 eforia școalelor a fost reînființata, școlile au continuat să rămână incluse, atât cele din orașe cât și cele de la sate. Revoluția pașoptistă, a reprezentat un moment important în modernizarea societății românești.În programele revoluționarilor de la 1848, găsim și problema învățământului, o dorință a partidei naționale din Moldova, redactată de Mihail Kogălniceanu, în Bucovina se cerea învățământ egal și gratuit. Eforia școalelor încadrându
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
românești cu regulile și cu necesitățile comunității de adopțiune, ale alterității. De această sferă a soluțiilor neradicale și nespectaculoase, dar cu finalitate certă pe termen mediu și lung ține și pledoaria (reiterată) pentru Modelul Adrian Marino (promotorul temei de sorginte pașoptistă a reîntemeierii culturii române și al celui de-al treilea discurs). Supralicitarea actuală a identităților periferice sau hibrid-frontaliere (cu rădăcini în teoriile poststructuraliste și postcoloniale), prin care "fostele rude sărace devin mai curând moștenitoarele bogate ale familiei, surse viguroase ale
Temele identitare by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9424_a_10749]
-
Mihai Zamfir Ca Și Asachi ori Heliade, și Costache Negruzzi face parte integrantă din pașoptism, cu toată diferența sensibilă de vîrstă dintre el și colegii săi de grup literar; mai bătrîn cu aproximativ un deceniu decît majoritatea pașoptiștilor, Negruzzi a trăit însă în cercul lor, a scris o literatură în spirit comun și a publicat-o concomitent cu ceilalți romantici de primă generație. A debutat ceva mai tîrziu decît afinii săi, dar s-a simțit solidar cu ei
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
un loc distinct în narațiune. Personajele sale își dezvăluie, vorbind, caracterul și statutul, și o fac în mod natural, spontan. Probabil că prozatorul introduce în proza noastră dialogul deoarece nici dramaturgia nu-i era străină: între firavele încercări dramatice ale pașoptiștilor dinaintea lui Alecsandri, cele ale lui Negruzzi rămîn singurele ceva mai reușite. Pare ciudat la un autor cu asemenea multiple disponibilități, dar Negruzzi a scris destul de puțin; ca și alți pașoptiști (Alexandrescu, Russo, Kogălniceanu), el a debutat extrem de promițător, dar
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
nu-i era străină: între firavele încercări dramatice ale pașoptiștilor dinaintea lui Alecsandri, cele ale lui Negruzzi rămîn singurele ceva mai reușite. Pare ciudat la un autor cu asemenea multiple disponibilități, dar Negruzzi a scris destul de puțin; ca și alți pașoptiști (Alexandrescu, Russo, Kogălniceanu), el a debutat extrem de promițător, dar a tăcut curînd; cu trecerea tinereții a abandonat și literatura. Mai mult, Negruzzi și-a conceput toate operele semnificative într-un interval de timp foarte scurt, de aproximativ un deceniu, între
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
poeziile se numesc Neghină și pălămidă, iar literatura scrisă, în ansamblu, Păcatele tinerețelor. O modestie prea puțin comună și prea strident afișată! Romanticul de primă generație Costache Ne-gruzzi se dovedește a fi fost cu zece ani mai bătrîn decît ceilalți pașoptiști nu doar prin statura sa de precursor, ci și prin substanța intimă a scrisului. Din multe puncte de vedere a rămas un om al secolului al XVIII-lea, un luminist militant, adept al enciclopedismului și al preromantismului, exact ca și
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
elegant și covîrșind măsurile obiceiului; un frumos băiat ca de 16 ani, striga neîncetat padi, padi cu un glas ce răsuna ca piculina între instrumentele unui orchestru". Scriitor mai degrabă al virtualităților decît al realizărilor, Negruzzi rămîne instalat în proza pașoptistă pe un loc din care nimeni nu-l mai poate clinti. Mai toată proza moldovenească de după el va aplica modelul oferit de Negruzzi, îi va prelua și spiritul, beneficiind, pînă tîrziu, Memoria în defavoarea Imaginației și reluînd temele abordate pentru prima
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
fi abandonat, mai devreme sau mai târziu, idealurile de stânga. Nu sunt în măsură să generalizez, dar cel puțin cazul României pare să-i dea dreptate. Să ne gândim numai la epoca interbelică, pentru a nu ne întoarce chiar la pașoptiști, pentru a nu intra în zona Eminescu etc. Dacă naționalismul în timpul regimului dictatorial era de înțeles ca reacție la sovietizare, împingerea grupului de gherilă culturală din anii '30, Eliade, Cioran și Noica, care se formaseră în raza discursului de dreapta
Literatură și politică by Cristina Ispas () [Corola-journal/Journalistic/8190_a_9515]
-
nu putea să înțeleagă cum stă treaba cu privațiunea de libertate a atâtor nevinovați ai nației, majoritatea de factură intelectuală și de rang. Programarea mea la ruleta vieții s-a oprit, cu o sută de ani mai încolo de generația pașoptistă, pe care o ador ca pe un lucru sacru, căci, asemenea ei, am căutat și eu idealul național al dreptății, cinstei și onoarei, dar am primit în loc stigmatul celor care-și folosesc creierul cu nerușinare după voința mușchilor și greutatea
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
nuntă/ Și Partidul drag e naș". Într-adevăr, ne găsiserăm nașul! Clasicii erau tocați/ deformați/ malformați. Pe Titu Maiorescu îl considerau "nevalabil ideologic". Un fost ilegalist făcea mahala literară comunistă. Parcă-l aud: "Maiorescu junimistul e un trădător al idealurilor pașoptiste, un reacționar aflat în trena esteticii metafizic idealiste, un imitator al lui Schopenhauer. A făcut critică judecătorească. Ce turn de fildeș? Esteticul nu-i autonom. Eroare! Constantin Dobrogeanu-Gherea l-a nimicit (subliniați în caiete, tovarăși studenți) ni-mi-cit în polemica dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
martie 1848, la o întrunire a tinerilor revoluționari moldoveni care a avut loc la hotelul Petersburg din Iași, a fost adoptată o petiție în 16 puncte adresată domnitorului Mihail Sturdza, petiție redactată de catre Vasile Alecsandri. VASILE ALECSANDRI. După înfrângerea mișcării pașoptiste VASILE ALECSANDRI este exilat. După ce călătorește prin Austria și Germania se stabilește la Paris, unde se întâlnește cu alți militanți pașoptiști munteni; din perioada exilului datează poeziile Adio Moldovei și Sentinela română. VASILE ALECSANDRI. În mai 1849 pleacă, împreună cu ceilalți
VASILE ALECSANDRI, Google îl sărbătorește la 193 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80571_a_81896]
-
o petiție în 16 puncte adresată domnitorului Mihail Sturdza, petiție redactată de catre Vasile Alecsandri. VASILE ALECSANDRI. După înfrângerea mișcării pașoptiste VASILE ALECSANDRI este exilat. După ce călătorește prin Austria și Germania se stabilește la Paris, unde se întâlnește cu alți militanți pașoptiști munteni; din perioada exilului datează poeziile Adio Moldovei și Sentinela română. VASILE ALECSANDRI. În mai 1849 pleacă, împreună cu ceilalți exilați, la Brașov, apoi în Bucovina, iar în toamna aceluiași an, la Paris. Scrie primele „cântecele comice" (Șoldan Viteazul, Mama Anghelușa
VASILE ALECSANDRI, Google îl sărbătorește la 193 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80571_a_81896]
-
subiecte Ťînalteť sau subiecte Ťingrateť. Cea mai neînsemnată pagină improvizată poate sluji unei metodologii în aceeași măsură ca și o capodoperă". Dacă la începuturile activității sale, Mihai Zamfir a fost preocupat cu precădere de istoria literară (Gândirea românească în epoca pașoptistă 1830-1860 - studiu scris în colaborare cu Paul Cornea și Proza poetică românească în secolul al XIX-lea), mai târziu autorul va repudia recursul la diactonie, fiind atras de stilistică și precizând, chiar, în Formele liricii portugheze (1985) că: "studiul nostru
Cealaltă față a criticii literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7020_a_8345]
-
ajunge la Paris, apoi la Londra. întîlnirea cu Parisul reprezintă marele șoc al vieții lui Codru Drăgușanu, iar modul în care prințul valah trăia, împreună cu secretarul său Ion, în orașul-lumină ne lămurește asupra stilului de viață din capitala Franței propriu pașoptiștilor de nivel înalt: "Pariși, ianuarie 1841. De patru luni, dilecte, ne întoarsem la Pariși și ne așezarăm ca acasă, ducînd o viață plină de voluptate". "Să-ți dau, amice, idee despre viața ce duc în Pariși, iacă-ți descriu cele
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
în acest rai maometic m-am fost culcat alaltăseară, la 11 ore și cetind reculegerile poetice ale domnului de Lamartine, de curînd ieșite la lumină, drept specific somnifer, așteptam pe Morfeu..." (Scr. XX, februarie 1841). Luîndu-l pe Lamartine peste picior, pașoptistul ardelean se situa la o distanță astronomică de colegii săi din Principate. Și se afunda cu voluptate în existența de stil balzacian. Plecat de cinci ani de la "talpa țării", fără a avea patrimoniu personal și nici nume sonor, Ion din
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
aptă de a conserva și a dezvolta tezaurul libertății.(...) Francia e concentrată în capitala Paris, unde aleargă orice escelează din toată lumea, pentru că aici se corunează cu succes, aici se pune meritului și talentului sigiliul" (Scr. XXXIV, februarie 1844). Așa cum generația pașoptistă, prejunimistă și junimistă din România au privit spre Paris ca spre centrul lumii și n-au visat altceva decît formarea spirituală în mediu parizian, făgărășanul Ion cedează aceleiași ispite, contaminat de obsesia pașoptistă comună. Dacă scriitorul ardelean alege instinctiv stilul
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]