354 matches
-
C.A. Rosetti, Calvini, Cănești, Cătina, Cernătești, Chiliile, Chiojdu, Cilibia, Cișlău, Cochirleanca, Colți, Costești, Cozieni, Florica, Gălbinași, Gherășeni, Ghergheasa, Glodeanu Sărat, Glodeanu-Siliștea, Grebanu, Gura Teghii, Largu, Lopătari, Luciu, Măgura, Mânzălești, Mărăcineni, Mărgăritești, Merei, Mihăilești, Movila Banului, Murgești, Năeni, Nehoiu, Odăile, Padina, Pănătău, Pardoși, Pârscov, Pătârlagele, Pietroasele, Podgoria, Pogoanele, Poșta Câlnău, Puiești, Racovițeni, Râmnicelu, Râmnicul Sărat, Robeasca, Rușețu, Săgeata, Săhăteni, Săpoca, Sărulești, Scorțoasa, Scutelnici, Siriu, Smeeni, Stâlpu, Țintești, Tisău, Topliceni, Ulmeni, Unguriu, Vadu Pașii, Vâlcelele, Valea Râmnicului, Valea Salciei, Vernești, Vintilă Vodă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204259_a_205588]
-
Simionescu Valeriu și Eugenia, cu domiciliul actual în Austria, 5020 Salzburg, Ferdinand Porchestr. 7/4/404, cu ultimul domiciliu din România în București, str. Alexandru Săvulescu nr. 14, sectorul 2. 146. Ileana Gigel, născut la 6 ianuarie 1974 în localitatea Padina, județul Buzău, România, fiul lui Marin și Eugenia, cu domiciliul actual în Austria, 7000 Eisenstadt, Kasernenstr. 30/1/12, cu ultimul domiciliu din România în București, str. 1 Decembrie 1918 nr. 29C, bl. PM 81, sectorul 3. 147. Tătar Dumitru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143048_a_144377]
-
răniților; localnicii beneficiau și ei gratuit săptămânal, de băile sanatoriului. Acesta a intrat, însă, în paragină după terminarea războiului și retragerea militarilor germani. După război, în 1921, 321 de familii din zonă au primit pământuri în zona de câmpie, la Padina în județul Buzău și la Zăvoaia și Bordei Verde în județul Brăila. În 1924-1925, Anuarul Socec prezintă comuna ca făcând parte din aceeași plasă Buzău din județul Buzău, cu 2800 de locuitori și cu 13 așezări (9 sate Argăsilești, Furtunești
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
cuprins: "1962", coloana 5 va avea următorul cuprins: "331321,02", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al municipiului Brașov, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 129/2013"; - la poziția nr. 318, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Str. Padina", coloana 4 va avea următorul cuprins: "1985", coloana 5 va avea următorul cuprins: "613705,93", iar coloana 6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al municipiului Brașov, conform Hotărârii Consiliului Local nr. 129/2013"; - la poziția nr. 319, coloana 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250643_a_251972]
-
aici s-au înființat o moară cu aburi, o școală de fete cu 28 de eleve și una de băieți cu 87 de elevi. Pe actualul teritoriu al orașului funcționa atunci și comuna Lacu Rezii, cu satele Lacu Rezii și Padina (Fântânelele), cu o populație totală de 886 de locuitori. În comuna Lacu Rezii funcționau o moară cu aburi, o școală de fete cu 5 eleve, o școală de băieți cu 60 de elevi și două biserici una în Lacu Rezii
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
locuitori. În comuna Lacu Rezii funcționau o moară cu aburi, o școală de fete cu 5 eleve, o școală de băieți cu 60 de elevi și două biserici una în Lacu Rezii fondată în 1740 de locuitori și alta în Padina, zidită în 1876 de proprietarul G. Petcu. În 1925, comunele Însurăței și Lacu Rezii făceau parte din plasa Viziru și erau formate fiecare doar din satul de reședință. Însurăței avea 1922 de locuitori, iar Lacu Rezii 300. Cu timpul, satul
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
în Vârful Omu, punctul culminant al masivului. În afara celor două ramuri principale, tot din zona vârfului Omu se mai desprind culmi scurte și abrupte. Către est pornește muntele Moraru, spre nord-est Bucșoiu formează parte din cumpăna apelor, iar către nord Padina Crucii separă căldările glaciare Mălăiești si Țigănești. Situată între Valea Prahovei și cea a Ialomiței, culmea principală a Bucegilor este caracterizată în primul rând prin formele sale de relief puternic contrastante: versantul prahovean (abrupt și stâncos, cu o diferență de
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
de roci sedimentare, în special roci calcaroase de vârstă jurasică, lungă de aproximativ 24 - 26 km, orientată de la sud-vest spre nord-est, și lată de aproximativ 6 - 8 km, pe direcțiile perpendiculare corespunzătoare. Cunoscuții pereți verticali, inalți de 400-650 m, dintre Padina Lăncii și Valea lui Ivan, au luat naștere datorită stratificării pe orizontală a calcarelor. Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut și ca "Piscul Baciului", având 2.238 m. Masivul are numeroase piscuri peste
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
luat naștere datorită stratificării pe orizontală a calcarelor. Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut și ca "Piscul Baciului", având 2.238 m. Masivul are numeroase piscuri peste 2.000 de metri altitudine (Vf. Padina Popii (2.025 m), Vf. Ascuțit (2.150 m), Vf. Țimbalul Mare (2.177 m), Vârful dintre Țimbale (2.170 m), Vf. Sbirii (2.220 m), Vf. Căldării Ocolite (2.202 m) ). Temperatura medie anuală se menține în jurul valorii de
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
în București. Pe acest fundal, Mihai pornește o ofensivă generală împotriva Înaltei Porți, atacând cetățile turcești de pe ambele părți ale Dunării (Giurgiu, Hârșova, Silistra ș.a.). Urmează o serie de victorii împotriva tătarilor și turcilor (la Putineiu și pe locul numit „"Padina" "Șerpătești"” de lângă satul Stănești) culminată cu incendierea Rusciucului. După modelul victorios al lui Mihai, Aron Vodă pornește o campanie similară. Datorită recunoașterii ca suzeran a lui Sigismund Bathory de către Aron Vodă și succesorul său, Răzvan Ștefan, Mihai trimite o delegație
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
ale substratului geologic sunt: gresia (ca piatră de construcție, criblură pentru șosele și căi ferate) din cariera Chisirig (astăzi dezafectată), marnele și marno-calcarele în zona Hamzoaia, precum și apele minerale sulfuroase și sărate întâlnite pe versantul stâng al pârâului Neagra, în Padina Dascălului, pe versantul drept al pârâului Floarea (apă sărată) și Hamzoaia. Pe teritotiul comunei Tașca predomină solurile brune acide, urmate în zonele mai înalte de soluri brune podzolice, feriiluvionale. Solurile brune acide ocupă arcade mari în etajul pădurilor de amestec
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
vin bun de Drăgășani. Oare nu este plastic toxic, interzis în Canada și multe alte țări? Bobo, fratele meu și cu Ana, soția lui, ne-au așteptat la Drăgășani cu drag și am petrecut o seară minunată, cu vin de... Padina (deal paralel cu dealul Amărăștilor), fără economie. 20 iulie, 2012 Ne-am sculat de dimineață, pentru a ajunge la Amărăști, în ziua cea mai importantă a anului pentru amărășteni - Sfântul Ilie, ziua comunei. Mă simt foarte atașat de amărăștenii mei
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]
-
Lacu Rezii este un sat ce aparține orașului Însurăței din județul Brăila, Muntenia, România. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul era reședința comunei Lacu Rezii, din plasa Balta, județul Brăila, formată din satele Lacu Rezii și Padina (Fântânelele), cu o populație totală de 886 de locuitori. În comuna Lacu Rezii funcționau o moară cu aburi, o școală de fete cu 5 eleve, o școală de băieți cu 60 de elevi și două biserici una în Lacu Rezii
Lacu Rezii, Brăila () [Corola-website/Science/300970_a_302299]
-
locuitori. În comuna Lacu Rezii funcționau o moară cu aburi, o școală de fete cu 5 eleve, o școală de băieți cu 60 de elevi și două biserici una în Lacu Rezii fondată în 1740 de locuitori și alta în Padina, zidită în 1876 de proprietarul G. Petcu. În 1925, comuna Lacu Rezii făcea parte din plasa Viziru a aceluiași județ și era formată doar din satul de reședință, cu 300 de locuitori. Cu timpul, satul Lacu Rezii a pierdut din
Lacu Rezii, Brăila () [Corola-website/Science/300970_a_302299]
-
în Vârful Omu, punctul culminant al masivului. În afara celor două ramuri principale, tot din zona vârfului Omu se mai desprind culmi scurte și abrupte. Către est pornește muntele Moraru, spre nord-est Bucșoiu formează parte din cumpănă apelor, iar către nord Padina Crucii separă căldările glaciare Mălăiești și Țigănești. Situată între Valea Prahovei și cea a Ialomiței, culmea principala a Bucegilor este caracterizată în primul rând prin formele sale de relief puternic contrastante: versantul prahovean (abrupt și stâncos, cu o diferență de
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
Scrieciu, Alexandru Petrescu, Burican Ilie, Toma Ion, Necșuleu Alexandru, Bărbulescu Emil, Viorel I.Ilie, iar din 1992 și până în prezent Drăghici N. Gheorghe. Nu sunt păstrate atestări documentare despre începutul învățământului roeștean, dar se știe că în punctul numit „Gura Padinilor″ se afla un local de primărie construit din cărămidă. Aici a funcționat prima școală al cărei învățător a fost fiul lui Vasile Condei, un localnic ce a îndeplinit serviciul de logofăt și a ținut cancelaria comunei. Acesta nu a servit
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
idei și opinii. Trăiesc intens interior. Deși sunt un curajos în raporturile de comunicare cu persoane necunoscute, acum am o stânjeneală. Parcă cei prezenți nu sunt oameni obișnuiți. Prezența lor impune. Cine suntem? Suntem pe drumul prin pădure între Cabana Padina și Peștera Ialomiței, pe partea schitului de călugări. Vorbesc cu Claudia care îmi mărturisește: Am plâns când am citit aseară cartea dumneavoastră Pe calea lui Zamolxe. Îmi amintesc de debutul meu cu vetre dacice la peștera Polovragi, peștera lui Zamolxe
Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_246]
-
avut loc într-o nouă formulă expozițională, extinsă. Piesele din colecție includ lucrări ale pictorilor români (Ion Andreescu, Corneliu Baba, Henri Catargi, Alexandru Ciucurencu, Horia Damian, Nicolae Dărăscu, Lucian Grigorescu, Nicolae Grigorescu, Iosif Iser, Ștefan Luchian, Samuel Mutzner, Alexandru Moser Padina, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Vasile Popescu , Camil Ressu, Nicolae Tonitza) și ale pictorilor francezi (Pierre Bonnard, Paul Cézanne, Camille Corot, Eugène Delacroix, André Derain, Raoul Dufy, Marquet Albert, Henri Matisse, Camille Pissarro, Pierre-Auguste Renoir și Maurice Utrillo), precum și piese ale
Muzeul Zambaccian () [Corola-website/Science/315900_a_317229]
-
Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), trifoi roșu ("Trifolium pratense"), iarbă roșioară ("Silene acaulis"). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: În Parcul Natural Bucegi se desfășoară festivalul Padina FEST, criticat pentru cantitatea mare de deșeuri lăsat în urmă. Reportaje
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
dintre Austro-Ungaria și România. Scenariul a fost scris de Mihai Opriș și Vasile Chiriță. Filmul a intrat în faza de producție la 2 octombrie 1977. Filmările au început la 28 februarie 1978 și s-au desfășurat la Târgu Jiu, Pucioasa, Padina, Târgoviște și București, fiind finalizate în iunie același an. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale și al organelor locale de partid și de stat din județul Gorj. Pentru rolul Ecaterinei
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
, așezată pe o morenă a unei văi glaciare din Munții Bucegi, Valea Mălăiești, sub creasta zimțată a Padinei Crucii, străjuită de Bucșoiu la o altitudine de 1720 m, oferă adăpost turiștilor care vor să cunoască această zonă de pe versantul nordic al masivului. Pe platoul de la Mălăiești se găsesc două construcții care pot oferi adăpost turiștilor: refugiul de salvamont
Cabana Mălăiești () [Corola-website/Science/312115_a_313444]
-
amplasament. Resturile adăpostului au fost cărate sus, în golul alpin, fiind folosite la ridicarea unei alte cabane. În anul 1924 aceeași asociație turistică a ridicat „Casa Mălăiești” pe noul amplasament, la o altitudine de 1.720 de metri, la adăpostul Padinei Crucii. A fost mărită în anii 1938 - 1939, iar în 1967 a fost modernizată. În anii ei de vârf cabana avea aproximativ 100 de locuri vara și 50 de locuri iarna, în camere cu priciuri. În fiecare an se ținea
Cabana Mălăiești () [Corola-website/Science/312115_a_313444]
-
tip mixt) situată în județul Dâmbovița, pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni. Aria naturală cu o suprafață de 144,30 hectare se află în extremitatea nord-estică a județului Dâmbovița (aproape de limita teritorială cu județul Prahova) în Munții Bucegi, între platoul Padina și Lacul Bolboci, la o altitudine medie de 1.800 m. în bazinul superior al râului Ialomița. Rezervația naturală a fost declarată Arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național
Cheile Tătarului, Munții Bucegi () [Corola-website/Science/328271_a_329600]
-
în țară, formația cântând, printre altele, în deschiderea concertului susținut de formația British Sea Power în clubul Silver Church pe 8 iunie, în cadrul festivalului alternaTIFF din Cluj-Napoca pe 11 iunie, la B'ESTFEST Summer Camp pe 2 iulie și la Padina Fest pe 4 august. În octombrie 2011, Radio Guerrilla a început difuzarea piesei „Când te-am cunoscut, Cristina”, un cover al unei melodii lăutărești, care fusese interpretată anterior de Azur și mai apoi de Maria Răducanu. „Când te-am cunoscut
Robin and the Backstabbers () [Corola-website/Science/327326_a_328655]
-
and the Backstabbers au participat la un eveniment inedit, fiind invitați să cânte în cadrul evenimentului Urban Fest 2015 organizat la București, pe o scenă amplasată pe râul Dâmbovița. Formația a continuat să concerteze pe tot parcursul verii, bifând apariții la Padina Fest, Basm Festival, Untold Festival, Festivalul de Film Istoric de la Râșnov și Filmul de Piatră. Toamna a debutat cu un concert la Festivalul Sinaia Forever, urmat de participarea la Creative Fest, ce s-a desfășurat în Parcul Izvor din capitală
Robin and the Backstabbers () [Corola-website/Science/327326_a_328655]