5,644 matches
-
de sute de turiști atrași de ineditul obiectiv. Muzeul este găzduit de o casă țărănească tradițională, care a fost renovată și este deschis vizitatorilor tot timpul anului. În prima încăpere pot fi văzute aproximativ 150 de modele de pălării de paie din România, în a doua sunt expuse diferite obiecte decorative sau de uz casnic, iar în ultima încăpere vizitatorul este familiarizat cu tehnica de realizare a pălăriilor — de la seceratul paielor până la produsul final, adică pălăria confecționată și gata de a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/muzee-romanesti-unicat/ [Corola-blog/BlogPost/94069_a_95361]
-
pot fi văzute aproximativ 150 de modele de pălării de paie din România, în a doua sunt expuse diferite obiecte decorative sau de uz casnic, iar în ultima încăpere vizitatorul este familiarizat cu tehnica de realizare a pălăriilor — de la seceratul paielor până la produsul final, adică pălăria confecționată și gata de a fi purtată. La muzeul din Crișeni poate fi văzută și chiar probată cea mai mare pălărie din lume, cu diametrul de doi metri și cu greutatea de peste două kilograme și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/muzee-romanesti-unicat/ [Corola-blog/BlogPost/94069_a_95361]
-
de a fi purtată. La muzeul din Crișeni poate fi văzută și chiar probată cea mai mare pălărie din lume, cu diametrul de doi metri și cu greutatea de peste două kilograme și jumătate. În curtea singurului muzeu al pălăriilor de paie din România vizitatorii pot admira și o impresionantă colecție de pietre de apă, sculptate de... natură. Peste 600 de astfel de exemplare se află expuse la Crișeni și au forme dintre cele mai variate, de la rață și porumbel până la chipuri
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/muzee-romanesti-unicat/ [Corola-blog/BlogPost/94069_a_95361]
-
sculptate de... natură. Peste 600 de astfel de exemplare se află expuse la Crișeni și au forme dintre cele mai variate, de la rață și porumbel până la chipuri umane sau pălării sau șepci. Printre cei care au vizitat Muzeul Pălăriilor de Paie din Crișeni se numără și președintele Ungariei, János Áder, care a trecut pragul obiectivului de mai multe ori și, de fiecare dată, a primit în dar... o pălărie de paie. La Muzeul Pălăriilor de Paie din Crișeni se organizează, anual
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/muzee-romanesti-unicat/ [Corola-blog/BlogPost/94069_a_95361]
-
sau șepci. Printre cei care au vizitat Muzeul Pălăriilor de Paie din Crișeni se numără și președintele Ungariei, János Áder, care a trecut pragul obiectivului de mai multe ori și, de fiecare dată, a primit în dar... o pălărie de paie. La Muzeul Pălăriilor de Paie din Crișeni se organizează, anual, tabere de împletit paie și confecționare de pălării. Dacă ajungeți prin Arad, nu ratați primul și singurul Muzeu al Cofetăriei din România, care adună în două încăperi peste 360 de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/muzee-romanesti-unicat/ [Corola-blog/BlogPost/94069_a_95361]
-
au vizitat Muzeul Pălăriilor de Paie din Crișeni se numără și președintele Ungariei, János Áder, care a trecut pragul obiectivului de mai multe ori și, de fiecare dată, a primit în dar... o pălărie de paie. La Muzeul Pălăriilor de Paie din Crișeni se organizează, anual, tabere de împletit paie și confecționare de pălării. Dacă ajungeți prin Arad, nu ratați primul și singurul Muzeu al Cofetăriei din România, care adună în două încăperi peste 360 de exponate. Muzeul este rezultatul eforturilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/muzee-romanesti-unicat/ [Corola-blog/BlogPost/94069_a_95361]
-
numără și președintele Ungariei, János Áder, care a trecut pragul obiectivului de mai multe ori și, de fiecare dată, a primit în dar... o pălărie de paie. La Muzeul Pălăriilor de Paie din Crișeni se organizează, anual, tabere de împletit paie și confecționare de pălării. Dacă ajungeți prin Arad, nu ratați primul și singurul Muzeu al Cofetăriei din România, care adună în două încăperi peste 360 de exponate. Muzeul este rezultatul eforturilor depuse de maestrul cofetar Ioan Gui. „După ce am practicat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/muzee-romanesti-unicat/ [Corola-blog/BlogPost/94069_a_95361]
-
orice grup, de statură medie, cu părul scurt la ceafă dar cu breton în față, răsfirat ca un pieptăn maroniu. Fața îi era purpurie de pișcarea gerului și ochii negri, blânzi și calzi invitau parcă la intimă apropiere.”( Foc de paie). Alt personaj sublim este Fluieraș din schița cu același nume:” Avea păr bălai, curs lin în plete pe spate, fața rotundă ca banul de aur, ochi albaștri de umbră umedă, trup drept și energic și doar picioarele cam lungi . De
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1443985089.html [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
carii, îmbătrânit de timp / Se prăvăli în scrâșnet, lovit aprig de vânt / A mai rămas doar unul să țină adăpost / Unui cățel plăpând în scorbura jilavă / Cu Cerul nu-i de joacă! Și-agudul știe asta! O cărucioară plină cu paie, trasă de un cal sur, opri pe podul de pământ, înțelenit de iarbă, din fața unor porți înalte, proaspăt văruite. Era ultimul drum. Bătrânul coborâ cu grijă sprijinându-se cu o mână în coada furcii. Două porți masive susținute în tărași de
Sub aripi de agud by http://balabanesti.net/2011/12/13/sub-aripi-de-agud/ [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
-nainteze. Stăpânul se apropie de coșar ridică cu o proptea sârma de rufe ce-atârna de-a curmezișul drumului, apucă de căpăstru calul conducându-l cu grijă printre meri și vișini, în grădină. Opri căruța între gârlici și stogul de paie, înțepeni c-o buturugă o roată și se apucă să deshame. Desprinse bretelele lungi din mănușă, îi scoase zăbala din gură și căpăstrul de pe cap, înfășurându-l cu grijă în hățuri. Apoi își plimbă mâinile prin coamă lui aurie, pe
Sub aripi de agud by http://balabanesti.net/2011/12/13/sub-aripi-de-agud/ [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
printre scoarțe și pomostină. Bătrânul, cu mânicele cămășii suflecate la cot, trebăluia împrejurul căpiței. Îndepărtă cu grijă fânul parfumat din căruță dezvelind o gramadă de fasole uscată de toată lauda. Cu furca transformată-n greblă, adună grijuliu fiecare smoc de paie, căzut aiurea, într-o pală sănătoasă pe care-o aruncă pe gârliciul cocoșat de fâneață, din fața stogului. Despiedică roata înlăturând buturuga cu piciorul. Păși între huble, le ridică, prinse cu mâinile scrijălate de foile cocenilor cureaua groasă ce le unea
Sub aripi de agud by http://balabanesti.net/2011/12/13/sub-aripi-de-agud/ [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
stârnește-n jur de-acuma... greață. Se fac și case, tot din plastic și cușca pentru câinele din curte; căci lemnul parfumat de brad e tot mai scump pentru români, doar pentru străini se taie, la boi le-ajunge-un braț... de paie! Și râde plasticul de noi că apă bem, și vin, din el; peste tot, în țara asta, domnește pet-ul năzdravăn: Prin tufe, școli și internate... prezervative aruncate. De-aceea, Doamne, știu că poți să mă blestemi pentru vecie: Să
DE-ACEEA, DOAMNE, ŞTIU CĂ POŢI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/De_aceea_doamne_stiu_ca_poti.html [Corola-blog/BlogPost/366918_a_368247]
-
sat, în afara serilor când primea vizitele lui Bebe, era nevoită să se retragă în camera cu miros de țară , de busuioc și rozmarin, culese pe rouă chiar de ea. Se așeza sub un macat, în patul cu salteaua umplută cu paie, și citea până adormea cu cartea în mâini. Cu Bebe, a avut multe lucruri interesante de discutat, și-au făcut mărturisiri de iubire, s-au drăgostit cum au dorit, dar timpul lor fusese prea puțin și prea scurt față de ceea ce
IDILE PARTEA ȘASEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494857486.html [Corola-blog/BlogPost/372064_a_373393]
-
din colțul balconului și năvăli val vârtej în sufragerie, dar bărbatu-său era deja la ușă. - Dragă, dacă nu-ți convine culmea modernă, fug să cumpăr sârmă galvanizată și ți-o montez pe cea clasică... Dar nu termină fraza că paiele măturii îi răvășiră părul din cap. Atunci, o zbughi pe scări și nu se opri decât la barul din colțul blocului gâfâind ca o locomotivă. - Dă-mi repede o halbă să mă răcoresc! - îi strigă barmanului. - Dar ce ești așa
FAC ANTRENAMENT! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1399617567.html [Corola-blog/BlogPost/350684_a_352013]
-
apăsat: - Iaca! - Vedeți să jumuliți rațele acu', cât sunt calde, că pe urmă, când s-or răci, se jumulesc cu piele cu tot. Puneți penele peste ălelalte, în tinda beciului, - le spuse el, cu dojană. Luă apoi un șomoiog de paie și se șterse pe cracul de la pantaloni, pe care i-l stropise cu sânge găina porumbacă. - Și moartă, tot afurisită fusăși!, dojeni el, găina, care se zbătea un pic mai încolo. Plecă apoi la treburile lui. Îl luă pe Mărin
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_oameni_de_nisip_roman_trilo_ioana_stuparu_1383638612.html [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
să ne luptăm prea des cu Nenorocirea și blestemul, Am pus alt Escu-n loc de Escu, Dar p’ăsta la învins sistemul De mafioți, făcând exces, cu Nelegiuiri și alte cele... C-ai fi crezut că bietul Escu Era de paie, sau surcele. Și de nevoie am purces cu Alte schimbări să prindem hoții. Și tot așa din Escu-n Escu Aproape ne-am schimbat cu toții. Vârâm gunoiul pe sub preș, cu Nerușinare... și cu lene. Și ne conduce tot un Escu Cu
POVEŞTI DE BUCUREŞTI ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Povesti_de_bucuresti.html [Corola-blog/BlogPost/358903_a_360232]
-
dacă am citi mai multă psihologie, ca să pricepem cum gândim greșit și ne conducem și comportamentul după gândirea noastră șchioapă. Noi toți gândim emoțional în prezentul acesta marcat de crize interculturale nedigerate. Dar nefiind atenți la felul cum comunicăm, punem paie pe foc. În concluzie, să citim mai multă psihologie și să gândim în context, la nivel de detaliu, generalizând cât mai puțin. E o dovadă de aroganță să crezi că deții adevărul absolut, chiar dacă te cheamă Zuckerberg.
O fetiță goală pușcă și burkini sau cum ne-a construit algoritmul Facebook o lume fără nuanțe by https://republica.ro/o-fetita-goala-pusca-si-burkini-sau-cum-ne-a-construit-algoritmul-facebook-o-lume-fara-nuante [Corola-blog/BlogPost/338143_a_339472]
-
decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Moș Nicolae Ai trecut, Moș Nicolae Și în ghete ne-ai lăsat Mai nimic, o nici-o laie Și mult haos, deghizat... Ai trecut Moș Nicolae Cum trece, gâsca prin apă Și-ai lăsat, oameni de paie, Ce șampania-i adapă ! Ai trecut, Moș Nicolae Și în ghete ne-ai lasat Criza, haos, mare claie De dureri ce n-am sperat! Ai trecut, Moș Nicolae Și sperăm, la anul poate Ne aduci, o sfântă ploaie, Să ne
MOŞ NICOLAE de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1417896006.html [Corola-blog/BlogPost/367859_a_369188]
-
volum, nu putem să nu ne oprim asupra articolului „Zăpezile de altădată”, scris de Rodica Lascău, articol care adaugă ultimele două file la experiența luptei cu somnul. Autoarea reia momentul Crăciunului și al acelor timpuri când spune ea - „simțeam mirosul paielor pe care sta culcat Pruncul. Și noi eram prunci, și El venise în primul rând, la noi, în lumea bucuriei noastre copilărești, pentru că noi eram poate, cel mai aproape de El, de lumea Lui”. Rodica Lascău exprimă la sfârșit, o idee
O COLECŢIE DE ESEURI CREŞTINE DESPRE CE ÎNSEAMNĂ SĂ PORŢI BĂTĂLIILE LUI DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_lupta_cu_somnul_de_petru_lascau_o_colectie_de_eseuri_crestine_despre_ce_inseamna_sa_porti_bataliile_lui_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/359285_a_360614]
-
cu puțină știință ce să ne spună cu exactitate ce am construit. O copie, un derivat sau exact palatul noi am clădit?! Dacă aș conduce această operație de reconstrucție, nu aș construi palatul, ci tot orașul dac, cărămidă cu cărămidă, pai cu pai, dac cu dac. Cu ce se ocupau oamenii de atunci? Ce purtau? Cum se jucau copiii? Ce sărbători aveau? Asta aș întreba știința, dar mai e mult până aș avea șansa să pot conduce o asemenea operațiune. Demult
VIITORUL TRECUTULUI de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 by http://confluente.ro/emanuel_enache_1446314253.html [Corola-blog/BlogPost/353950_a_355279]
-
știință ce să ne spună cu exactitate ce am construit. O copie, un derivat sau exact palatul noi am clădit?! Dacă aș conduce această operație de reconstrucție, nu aș construi palatul, ci tot orașul dac, cărămidă cu cărămidă, pai cu pai, dac cu dac. Cu ce se ocupau oamenii de atunci? Ce purtau? Cum se jucau copiii? Ce sărbători aveau? Asta aș întreba știința, dar mai e mult până aș avea șansa să pot conduce o asemenea operațiune. Demult, Ștefan cel
VIITORUL TRECUTULUI de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 by http://confluente.ro/emanuel_enache_1446314253.html [Corola-blog/BlogPost/353950_a_355279]
-
adăparea vitelor. Gospodinele făceau curățenie în casă, scoteau așternuturile la aerisit, dar, mai întâi, hrăneau păsările din gospodărie și pe cele ale cerului, îndeosebi vrăbiile. Deasupra grajdului exista o „fânărie” unde era depozitat nutrețul pentru hrana vitelor, iarna: mei, trifoi, paie de ovăz ș.a. Gureșele vrăbii se adăpostiseră la streașina grajdului unde aveau hrană din belșug. Cu toate acestea, obraznice cum erau, mai furau și din mâncarea găinilor și a bibilicilor. În această zi însă ... erau tolerate. Se considera că este
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobetesarbatoarea_iubirii_la_rom_floarea_carbune_1329994561.html [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
ales un loc în care să nu fim deranjați de privirile curioase. Între timp, cât ne îndepărtam de mal, musafira mea s-a făcut comodă în prova bărcii, și-a aruncat sutienul inutil în fundul genții de plajă, confecționată dintr-un pai exotic, împletit frumos și viu colorat, piesă achiziționată de pe piața sârbească clandestină, după cum am aflat mai târziu. Albul sânilor acoperiți cândva de cupele sutienului, contrastau cu roșul aprins al zonelor expuse și arse de razele puternice ale soarelui de mai
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445523433.html [Corola-blog/BlogPost/342982_a_344311]
-
nostru de vie, ca și pe cel al bunicilor din partea mamei, care aveau un hectar la 50 m distanță de al nostru, împreună cu bunica Floarea, în vârstă de 103 ani atunci. Dormeam în bordeiul construit din lemne de salcâm și paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, pe care era așternută o saltea umplută cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici[ Chirpici = material de construcție în formă de cărămidă, făcut dintr+un amestec de lut, paie și băligar
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
50 m distanță de al nostru, împreună cu bunica Floarea, în vârstă de 103 ani atunci. Dormeam în bordeiul construit din lemne de salcâm și paie, iar ca pat aveam ușa de la beci, pe care era așternută o saltea umplută cu paie și care se sprijinea pe câțiva chirpici[ Chirpici = material de construcție în formă de cărămidă, făcut dintr+un amestec de lut, paie și băligar uscat la soare. (DEX) ] din tizic. Tizicul era un material combustibil pe care părinții mei îl
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]