313 matches
-
-o smulse Lúvah din slabă Inima a Omului Căzut, Si la cîntar pun Cuburile grele, apoi le-așază-n cruntele lăcașuri. 145 Și-n toată-această vreme, închise-n Peșteri, Războaiele de aur de Țesut, acum nălțate, Toarseră-ntîi, apoi țesură Atmosferele; acolo Paianjenul și Viermele Înfășurau suveica-naripată, cu șuierat asurzitor prin toate firele ce ascultau; Sub Peșteri se rostogolesc poverile de plumb și fusele de fier, Imensă bătătura și urzeala cumplit vuiesc în adîncimea-nfricoșată. 150 În acest timp, departe-n vastul neștiut, Vulturii
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
neaua îl acoperi în plete-ngrozitoare că de fulgi Peste-ale sale mădulare revărsîndu-se; semeț el rătăcea plîngînd, În straiele bătrînei demnități, cu îndîrjire hotărît, Călătorind prin întuneric; și-oriîncotro ar fi călătorit o înspăimîntătoare Pînză Îi urma, ca Pînză de Paianjen, crepusculara, rece, 245 Toată vibrînd dintr-un Vîrtej în Altul, trasă afară din mantia-i de ani: Mantie vie adăugată vieții sale și care îi creștea din suflet. Și Pînză lui Urizen se-ntinse cumplită, vibrînd în nori, Si revărsînd
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mare număr rădăcinile răzbesc prin trainicele stînci, croindu-și drumul, 605 Chiuie de bucuriile ființei; marile tulpini Pe munți se nalta tulpina de tulpina; tritónul cel cu șolzi afar' din piatră Se tîraște, si musca înarmata sare din crăpătura stîncii, Paianjenul, si Liliacul țîșnesc din țină întărită, strigînd Unul la altul: "Ce sîntem, și bucuria și-ncîntarea noastră de unde este? 610 Iată, micuțul mușchi începe să rasară, si buruiana cea plăpînda Se furișează-n jurul tainicului nostru cuib". Turme luminează Munții, Cirezi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-și sfîșie, și jocul cel de moarte al fiilor lui Lúvah. 755 Viori și tamburine se veselesc în jurul Teascurilor Vinului. Mică Sămînță, Jucăușa rădăcina, Rîma, micuțul cărăbuș, Furnică înțeleaptă 336, Dansează-n jurul Teascurilor Vinului lui Lúvah; e-acolo Centipedul, Paianjenul cel cu mulți ochi al gliei, Cîrtita cea-nveșmîntată-n Catifea, Si Urechelnița-narmată, plăpînda larva, blazon al Nemuririi; 760 Încetul melc fără de casă, lăcusta care cîntă, bea și rîde: Iarnă sosește; și-îndoaie zveltul trup fără să murmure. Acolo e Urzica, cea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
suprarealistă. Discursul confesiv are tensiune vizionară, înscrisă în metaforismul baroc al angoasei dezintegrării în ordinea cosmică a firii: „Moarte putrezită va ieși din mine acoperindu-mă cețuri ruginii/ un port mi se va deschide în ochi corăbii în formă de paianjeni/ Vrăjitori de ierburi vor învenina-ntr-un craniu beția soarelui” Câte focuri de armă s-au tras pentru a ucide bunătatea din om?). Nonconformist, poetul este un artizan de imagini șocante, insolite, viziuni plastice, într-un spectacol debordant al lirismului
ANTONIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285394_a_286723]
-
accroître leur caractère hermétique ; dans ce cas, la solution de regrouper leș composantes du culturème en un seul vers nous semble adéquate : Odată un zeu își cioplea/ un fluier din nuia de șoc./ Piticul dobitoc/ i se plimbă pe mâna. (Paianjenul) (Blaga, 2010 : 90) Un jour où Pan taillait une flûte en sureau,/ tout beau l'animal nain/ se promenait sur să main. (L'araignée ) (Miclău, 1978 : 245) Le nouveau découpage du texte entraîne la disparition de l'enjambement. Ce redécoupage
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
être découpé différemment par rapport au poème source pour des raisons plus complexes, comme la compensation au niveau prosodique et/ou sémantique. En voici un exemple : Bătrânul zeu încremeni fără de grâi/ în noaptea cu căderi de stele,/ și tresari îndurerat,/ paianjenul s-a-ncreștinat. (Paianjenul) (Blaga, 2010 : 90) Le vieux resta stupéfait dans la nuit/ aux étoiles filantes/ et accablé de peine,/ muet, îl tressaillit,/ l'araignée s'était convertie. (L'araignée) (Miclău, 1978 : 245-247) Îl s'agit d'un fragment extrait du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
différemment par rapport au poème source pour des raisons plus complexes, comme la compensation au niveau prosodique et/ou sémantique. En voici un exemple : Bătrânul zeu încremeni fără de grâi/ în noaptea cu căderi de stele,/ și tresari îndurerat,/ paianjenul s-a-ncreștinat. (Paianjenul) (Blaga, 2010 : 90) Le vieux resta stupéfait dans la nuit/ aux étoiles filantes/ et accablé de peine,/ muet, îl tressaillit,/ l'araignée s'était convertie. (L'araignée) (Miclău, 1978 : 245-247) Îl s'agit d'un fragment extrait du cycle du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
fiarbă. " (littéralement : Le sable se met à bouillir. "), interprétation opérée pour des raisons prosodiques. A treia zi și-a-nchis cosciugul ochilor de foc. Era acoperit cu promoroaca și-amurgul cobora din sunetul de toaca. Neispravit rămase fluierul de șoc. (Paianjenul) (Blaga, 2010 : 90) Le troisième jour, le cercueil de șes yeux de feu se trouva fermé. Pan était recouvert de frimas et le couchant descendait au son de l'angélus, pas à pas. La flûte de sureau resta inachevée. (L
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
voire avec să propre vision esthétique, renonçant presque complètement aux rimes.1524 En ce qui concerne la traduction des poèmes à vers apparemment libre, îl n'y a aucune recherche prosodique 1525, sauf leș deux exemples ci-dessous : [...] și tresari îndurerat, paianjenul s-a-ncreștinat. (V. Paianjenul) (Blaga, 2010 : 90) [...] abattu îl tressaillit, l'araignée s'était convertie. (V. L'araignée) (Poncet, 1996 : 88) Cu zvonuri surde prin arbori se ridică veacuri fierbinți. În somn sângele meu că un val se retrage din mine
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
propre vision esthétique, renonçant presque complètement aux rimes.1524 En ce qui concerne la traduction des poèmes à vers apparemment libre, îl n'y a aucune recherche prosodique 1525, sauf leș deux exemples ci-dessous : [...] și tresari îndurerat, paianjenul s-a-ncreștinat. (V. Paianjenul) (Blaga, 2010 : 90) [...] abattu îl tressaillit, l'araignée s'était convertie. (V. L'araignée) (Poncet, 1996 : 88) Cu zvonuri surde prin arbori se ridică veacuri fierbinți. În somn sângele meu că un val se retrage din mine înapoi în părinți
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
marteaux afin d'annoncer le début du service religieux. Leș traducteurs adaptent le rituel orthodoxe à l'usage catholique, de manière que l'image soit transférée dans un plan plus abstrait en français : " sunetul de toaca " devient " l'angélus " (V. Paianjenul/L'araignée) (Miclău, 1978 : 247) ; le syntagme " clopot de vecerne " est traduit par " le tintement de l'angélus " (III. Umbră/III. L'ombre) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 113) ou, à l'aide d'une explicitation, par " [le] tintement grêle qui annonce leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
să fourrure à l'odeur de froid. " (La mănăstire/Au monastère) (Miclău, 1978 : 223) ; " Puis arrive un vieillard traînant senteur de gel dans să pelisse. " (Au monastère) (Poncet, 1996 : 73) ; " scăpărări de putregai " " la brillance de la pourriture de bois " (V. Paianjenul/V. L'araignée) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 117) ; " leș éclats de bois pourri " (V. L'araignée) (Poncet, 1996 : 88). La traduction de Jean Poncet est beaucoup plus poétique que la version explicative de Veturia Drăgănescu-Vericeanu. " Pe coastă-n vreji de nouri/crește
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
tableaux " présentés dans leș poèmes, construits d'habitude sur un cumul de figures de style. Nous citons ci-dessous quelques images transposables par la méthode littérale : " Treceau în goană toamne cu căderi de stele. " " Galopaient leș automnes aux étoiles filantes. " (V. Paianjenul/V. L'araignée) (Miclău, 1978 : 245) ; " Au galop passaient leș automnes et leurs étoiles filantes. " (V. L'araignée) (Poncet, 1996 : 88) ; " Soarele-n zenit ține cântarul zilei. " " Le soleil au zénith tient la balance du jour. " (În marea trecere/Dans
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
2003 : 21) ; " și-n ochii mei te oglindești " " et dans mes yeux tu te mires " (Noapte/La nuit) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 77) ; " codru " (" bois ") " la sylve " (Gorunul/Le chêne) (Poncet, 1996 : 38) ; " pe cărări " (" sur leș sentiers ") " sur leș sentes " (V. Paianjenul/V. L'araignée) (Poncet, 1996 : 88) ; " în văzduhuri zmeu " (" cerf-volant dans leș cieux ") " cerf-volant dans leș nues " (Trezire/Réveil) (Miclău, 1978 : 411) ; " frunzele satului " (" leș feuilles du village ") " leș ramures du village " (Fum căzut/Fumée penchée) (Stolojan, 1992 : 61) ; " sura
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
leș syntagmes " mâini reci " (" mains glacées ") et " degete de gheață " (" doigts glacés ") du texte d'origine, peut-être pour éviter une répétition encombrante. La traduction de quelques termes comporte des changements sémantiques : L'adjectif " iscoditor " (" curieux ") est traduit par " débrouillard " (V. Paianjenul/V. L'araignée) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 117). Le nom " pietrar ", qui désigne le " casseur/tailleur de pierres ", est traduit par " paveur " par Veturia Drăgănescu-Vericeanu : " paveur " ( Am inteles păcatul ce apasă peste casa mea/J'ai compris le péché qui pèse sur
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
2002. FLORICA, D., Oiseau-mouche, Haiku, București, 2003. FOREST, Philippe, Le Român, le réel et autres essais (Românul, realul și alte eseuri), traducere de Ioan Pop-Curșeu, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2008. IANCU, Ioan, Chant du cygne, Helicon, Timișoara, 1996. JONQUET, Thierry, Mygal, paianjen veninos, traducere de Paul Miclău, Editura Omegapres, București, 1992. KHÂYYAM, O., Rubaiate/Roubaïates, recueil bilingue, roumain-français, traduction de Paula Romanescu, Helicon, Timișoara, 1996. KHÂYYAM, O., Selecție de rubaiate ilistrată, recueil bilingue, roumain-français, Alcor, București, 1997. MARCU, Constantă, Fleurs et fontaines
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poetica, op. cît., p. 19. 1116 V. Maurice Duverger, Europa de la Atlantic la Delta Dunării, traducere de Paul Miclău, Editura Omegapres, București, 1991 ; Céline Varenne, Libertate/Liberté, recueil bilingue, traduit par Paul Miclău, Editura Omegapres, București, 1991 ; Thierry Jonquet, Mygal, paianjen veninos, traducere de Paul Miclău, Editura Omegapres, București, 1992 ; Honoré de Balzac, Proscrișii și alte povestiri din Comedia umană, volume collectif, Polirom, Iași, 1998. 1117 V. Paul Miclău, Ulysse, proza în limba franceză, Editura Prietenii Cărții, București, 1992 ; Paul Miclău
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Blaga, Înfrigurare (Fièvre), p. 62, I. Pan către nimfa (I. Pan à la nymphe), p. 80, ÎI. Zeul așteaptă (ÎI. Le dieu attend), p. 82, III. Umbră (L'ombre), p. 84, IV. Pan cântă (Air de Syrinx), p. 86, V. Paianjenul (L'araignée), p. 88, În marea trecere (Dans le grand passage), p. 94, Un om s-apleacă peste margine (Un homme se penche au bord de la falaise), p. 98, Heraclit lângă lac (Héraclite au bord du lac), p. 102, Biografie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
năzuinței spre transcendent (Sub specie aeternitatis). Paralel însă ea este rostită apăsat, în fraze aproape sentențioase. În aceeași modalitate e formulat și crezul artistic (Poetul, De profundis, ambele anticipând „testamentul” arghezian). Notabilă e și preferința pentru simboluri, dar cele mai multe („copacul”, „paianjenul”, „berzele”, „lacul”), nu fără aspecte inedite, sunt explicitate oarecum didactic, impresie accentuată și de versificația clasică, deși suficient de variată. Efectul apare diminuat și de unele stângăcii în desenul tablourilor, de o anume edulcorare în erotică, de unele reflexe epigramatice
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
amurg și noapte”, CNT, 1947, 22; Aderca, Contribuții, II, 536-539; Al. A. Philippide, „Întâmplări dintre amurg și noapte”, „Semnalul”, 1947, 1481; Jeannine Delpech, Instantané Soriana Gurian, „Les Nouvelles Littéraires”, 1953, 3 septembrie; Piru, Panorama, 396-399; Cella Serghi, Pe firul de paianjen al memoriei, București, 1977, 280-295; Leon, Umbre, IV, 108-111; Negoițescu, Ist.lit., I, 261-262; Dicț. scriit. rom., II, 472-473; Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, București, 1999, passim; Virgil Ierunca, Trecut-au anii..., București, 2000, passim; Lovinescu, Sburătorul, V-VI, passim; Nicolae
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
TGT Teams/Games/Tournaments”), metoda schimbării perechii(“Share-Pair Circles”), metoda “Piramidei”, învățarea dramatizata b) Metode de fixare și sistematizare a cunoștințelor și de verificare : hartă cognitivă / conceptuală, matricile, ”Lanțurile cognitive”, ” Scheletul de pește”, diagramă cauzelor și a efectului, ”Pânză de paianjen”, ” Tehnică florii de nufăr”, ”Cartonașe luminoase” c) Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativității: ”Brainstorming”, ”Explozia stelara”, ”Metodă pălăriilor gânditoare”, ”Caruselul”, ”Multi-voting”, ”Masă rotundă”, interviul de grup, studiul de caz, ”Incidentul critic”, ”Phillips 6/6”, ”Tehnică 6/3/5
Metode moderne de învăţare activă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Pop Diana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1165]
-
științei. Povestioarele pentru cei mici ale lui M., îndeosebi cele avându-l ca erou pe Țăndărică, relevă îndemânare în versificare, un limbaj adecvat vârstei și oarecare inventivitate în închipuirea unor întâmplări amuzante. Scrise cam în aceeași vreme, nuvelele Turla cu paianjeni, Foc la Moara Roșie și Minunea din moscheie rețin atenția prin exotismul peisajului dobrogean și prin încercarea de a surprinde derapajele în ireal trăite de copii sau de indivizi rudimentari. M. va abandona însă acest filon și se va mărgini
MOROIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288254_a_289583]
-
un vers din Rimbaud. Totuși, se dovedește foarte activ: își reia colaborarea la „Vremea”, unde va publica până în 1938, mai iscălește în „Credința”, „Meridian”, „Litere”, „Reporter”, „Facla”, „Arta și omul”, „Ideea românească”. În ultima revistă apare ciclul de poezii Marele paianjen, semnalat elogios de Eugen Ionescu și devenit nucleul unui volum prezentat la concursul Editurii Fundațiilor Regale pentru tinerii scriitori needitați. Premiat, Întunecatul April este tipărit în 1937. Un an mai târziu, Editura Vremea scoate volumul de „nuvele” Trântorul. În același
BOTTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
palpabile: „sfredele, tirbușoane, spirale de sârmă, burghie/ațintite spre tine”, liftul ia chipul unui „bătrân castor” ce umple clădirile cu roboții diurni, încât „stăm demult clădiți pe etaje, tronsoane/amuțiți, sortați oscior cu oscior, după specii/familii întregi de șobolani, paianjeni/tihnă peste tihnă suprapuse/în hăul unui bloc”. Versurile acestea au fost eliminate de cenzură, însă întregul volum poartă o încărcătură subversivă. În Ucroniile (1988), spațiul „Recluziunii” împrumută chipul Saharei, prin care umblă fantoma poetului, numit aici „Prin-burg-Înecatul”. Cartea Cuțitele
BUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285911_a_287240]