459 matches
-
Scrieți un text având ca suport desenul vostru. Intitulați-l. Incitarea la cunoaștere și imaginație se realizează concomitent prin explorarea textului, prin decodarea mesajului literar. Ce e pajura (sau acvila de munte)? - O pasare maiestuoasa... De ce a ales poetul tocmai pajura? - E o pasare mândră, simbolizează curajul... Unde ați întâlnit expresia „tărâmul celălalt”? - În povești, basme... Cum e drumul până acolo? - Greu, anevoios stâncos... De ce a ales poetul pajura pentru a călători? Pasărea are aripi, că visul meu să prindă aripi
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
sau acvila de munte)? - O pasare maiestuoasa... De ce a ales poetul tocmai pajura? - E o pasare mândră, simbolizează curajul... Unde ați întâlnit expresia „tărâmul celălalt”? - În povești, basme... Cum e drumul până acolo? - Greu, anevoios stâncos... De ce a ales poetul pajura pentru a călători? Pasărea are aripi, că visul meu să prindă aripi, ca să mă poarte spre înălțimi... Ce exprimă versul „Cum o fi acel tărâm?” -Curiozitatea copilului... Ce poate reprezenta tărâmul celălalt? - Țara închipuirii, imaginației, fanteziei.... Cum e zugrăvita fantezia
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
Publicistica, adunată îndeosebi în volumele Bilete de favoare (1996) și Bazar sentimental (2000), este reflexivă, îndreptată spre lumea teatrului și a filmului, cu vădită disponibilitate interogativă față de atitudini, opțiuni privind capacitatea de adaptare la provocările prezentului. SCRIERI: Vizite, București, 1985; Pajura singurătății, București, 1994; Bilete de favoare, București, 1996; Baraka, bunii mei, București, 1998; Bazar sentimental, București, 2000; Fluture în lesă de aur, București, 2002. Repere bibliografice: Napoleon Toma Iancu, Dicționarul actorilor de film, București, 1977, 11-12; Cristina Corciovescu, Bujor T.
ALBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285229_a_286558]
-
Dromichet, București, 1970; Capcana, București, 1971; Împăratul Nimeni, București, 1972; Efectivul rămâne complet, București, 1973; Jungherul de argint, București, 1973; Motanul vrăjitor, București, 1973; Logofătul Dragu, București, 1975; My Book of Animal Stories, Londra, 1975; Perla diavolului, București, 1976; Izvorul pajurei, București, 1978; Gorganul, București, 1980; Uliu, papă-lapte, ce-ai visat azi-noapte, București, 1980; Grădina zoologică (în colaborare cu Clelia Ottone), București, 1984; Șapte vaci slabe, Aarhus (Danemarca), 1984; Foamea de adevăr, München, 1987. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Împăratul Nimeni”, LCF
MANUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287998_a_289327]
-
, publicație literară apărută la Piatră Neamț în martie și aprilie 1927. Găzduiește colaborările lui F. Aderca, Leon Feraru, Sergiu Dan, ale Sărinei Cassvan, C. Pajura. Lui Calistrat Hogaș i se publică poeziile inedite Topazul, Povești, Pe mal, iar G. Istrate discuta problema proprietății literare și a moralității împrumuturilor. M.Pp.
JUNIMEA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287683_a_289012]
-
este Ion Popescu-Puțuri. În cele patru pagini ale publicației, alături de Ion Popescu Puțuri, care semnează articole, schițe, poezii, recenzii, apar frecvent semnăturile lui Traian Mateescu, Ion Pas, Ilie Păsculescu, Eugen Relgis, Dem. Bassarabeanu, Mihail Cruceanu și, sporadic, ale lui C. Pajură, Costin Dănoiu, Cezar Marcovici, Mihail Ciobanu, Mircea St. Iliescu. În prima pagină se dezbat, cu precădere, probleme sociale precum: monopolizarea învățământului de către burghezie, dependența artistului de clasele stăpânitoare, individualitatea și opera de artă. Poziția pe care se situează opiniile exprimate
GANDURI NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287156_a_288485]
-
suspendată de la 13 februarie. La 9 septembrie gazeta reapare, dar redactorului nu i se permite să-și reia activitatea; Iacob Mureșianu, care îi ia locul, va fi obligat să publice ordonanțele și decretele administrației și să tipărească pe frontispiciul ziarului pajura bicefală. Mureșianu se vede silit, de altfel, să modereze și tonul articolelor politice, ceea ce va provoca o polemică, în 1855, cu M. Kogălniceanu, care, în paginile „României literare”, se arătase nemulțumit, între altele, de lipsa de combativitate a periodicului brașovean
GAZETA DE TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
morții, București, 1996; Acolo unde plânsul nu atinge moartea, pref. Dan Grigorescu, București, 1997; Trei tipare, pref. Al. Paleologu, București, 1998; Antumele, București, 1998; Îngerul poverii, București, 1998; Sfânt îndârjit, București, 1999; Scrisori către părintele Niculae, București, 2000; Capul și pajura, Botoșani, 2001; Maranatha, București, 2001; Ghiaurele, București, 2002; Îngerii îndepărtați, București, 2002; Epistolar târziu, București, 2003; Puntea suspinelor și închisoarea, Slatina, 2003; Viața la zi. Cronologia unui amalgam, București, 2003. Antologii: Limbă, literatură, stil, București, 2001. Repere bibliografice: Nichita Stănescu
DUMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
București, 1946; Regina balului, București, 1968; Hangița Tudora. Măria-sa Burduja-vodă, București, 1970; În mahalaua Grant, București, 1971; Povestiri pestrițe, București, 1974. Repere bibliografice: Tudor Arghezi, Un nou scriitor, RFR, 1945, 1; Octav Șuluțiu, „Regina balului”, „Apărarea”, 1946, 21; C. Pajură [C. Papacostea], „Regina balului”, „Severinul liber”, 1947, 116; N. St. [N. Steinhardt], Nuvelele d-lui Ștefanopol, RFR, 1947, 5; Piru, Panorama, 405-406; Mircea Iorgulescu, „Hangița Tudora. Măria-sa Burduja-vodă”, RL, 1970, 33; E. M. [Emil Manu], „În mahalaua Grant”, SPM, 1972
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
135; G. Dumitrescu, „Sâmburi de lumină”, G, 1940, 9; D. Caracostea, „Sâmburi de lumină”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LXI, 1940-1941; Radu Cosmin, Figuri culturale, „Cele trei Crișuri”, 1941, 1-8; Pompiliu Constantinescu, „Sâmburi de lumină”, VRA, 1941, 621; C. Pajură [Cezar Papacostea], Alice Soare, „Severinul liber”, 1946, 88; Sevastos, Amintiri, 356-357; G. Gheorghiță, Sburătorul, București, 1976, 133, 368, 475; E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, îngr. Gabriela Omăt, București, 1998, 322-324; Lovinescu, Sburătorul, I, 9, 10, 15, 16, 17, 18, 19
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
asupra laturii literare. Rubrici: „De două ori pe lună”, „Galantar: cărți & reviste”, „Cronică”, „Muncitorii scriu”, „Scenă și ecranul”. Poezia are pronunțate accente sociale. Publică Eusebiu Cămilar, Alexandru Șahighian, Nicolae I. Lazu, Matei Alexandrescu, Eugen Relgis, Stelian Constantin-Stelian, Alex. Popovici, C. Pajura (C. Papacostea), D. St. Petropol, S. Cohn-Ștefănești, Teodor Scarlat, V. Flueraș, Virgil Treboniu, Mihail I. Pricopie, G. Spina, George Demetru Pan, Ștefan Tita, Leon Feraru, Al. Voitin, Liviu Deleanu, V. Spiridonică, Vasile Dobrian, Emilian Bâcov, Elefterie Beoca, P. Florențiu, Jean
SANTIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289472_a_290801]
-
ierbii, ed. bilingvă, cu grafica autorului, Oradea, 1999; Tadeus Pfeifer, Der Dichter lacht - Poetul râde, ed. bilingvă, Oradea, 1999; Alois Bischof, Unterwegs - Pe drum, ed. bilingvă, Oradea, 2000 (în colaborare cu Mirela Pop); Rainer Brambach, Kopf oder Zahl? - Cap sau pajură?, ed. bilingvă, Oradea, 2000; Peter Bicsel, Povestiri, pref. trad., Oradea, 2001; Gerhard Meier, Die Strasse lang pfeift eine Amsel - De-a lungul străzii fluiera o mierlă, ed. bilingvă, Oradea, 2002; Rudolf Bussmann, Nimm die Dinge - Ia lucrurile, ed. bilingvă, Oradea
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
raiaua Brăilei pe la 1734 într-o succesiune concentrată și rapidă de capitole, cu intermitența specifică serialelor cinematografice, cu episoade de luptă și răzbunare, cu iubiri pătimașe și răpiri haiducești. Știința stilizării arhaizante este demnă aici de A. I. Odobescu. Alt roman, Pajura cu două capete (1977), narează domnia lui Mihnea Vodă cel Rău și pune în valoare virtuțile dramatice ale dialogului, îmbinând evocarea istorică documentară cu dinamica ficțiunii epice moderne. Un prim volum din Critice, intitulat Realități și exigențe literare (1947; Premiul
POPESCU-25. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
Michelangelo. Vremea, omul, opera, București, 1970; Imnuri, București, 1971; Puterea iubirii, București, 1971; Ascuns, București, 1972; Un pitic cât un ibric, București, 1972; Poeme cu soldați, București, 1972; Zăpezi, București, 1973; Murmur, București, 1974; Triumf, București, 1975; Măiastra, București, 1976; Pajura cu două capete, București, 1977; Chițibuș și Boroboață (în colaborare cu Luminița Petru), București, 1978; Aievea, București, 1984; Sfetnic de taină, București, 1985; De din vale de Rovine, București, 1986; Până la marea cea mare, București, 1988. Traduceri: Lu Sin, Adevărata
POPESCU-25. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
cu lacremi de gheață-n vară// lasă-mă să-ți fiu cărare/printr-un fir de lumânare/ care plânge în uitare” - mort pribeag pe sub coline; „soldă risipită prin taverne mici/ jumătate lapoviță jumătate bici// tristețea dă cu banu-n sus/e pajură sau chipul meu bălai apus?” - noaptea mea e mai mult zi). Adesea, efectul textului poetic este susținut vizual prin desenele realizate de Florin Preda-Dochinoiu, fratele autorului, cartea în sine căpătând statutul unui proiect al interferențelor artistice. O varietate compozițională se
PREDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289003_a_290332]
-
librării, fiind dat la topit. Prima carte difuzată a lui P., culegerea Povestiri (1955), relevă un prozator cu peniță sigură, cu spirit de observație, cu simțul umorului și vocație satirică. Cum el însuși o specifică în Cartierul Primăverii. Cap sau pajură, roman apărut postum, în 1998, scriitorul nu a publicat înainte de 1990 „nici o pagină de literatură care să treacă peste anul 1945-1946”; dacă ar fi făcut-o, „ar fi însemnat să mintă cu bună știință”, și „nu era în stare”. A
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
se trece, București, 1976; Profetul, aurul și ardelenii, București, 1976; Judecata, Iași, 1984; Passacaglia, București, 1989; Cutia de ghete, Ploiești, 1990; Cartea de la Gura Zlata, București, 1991; ed. (Râul uitării), f.l., 1994; Disciplina dezordinii, București, 1998; Cartierul Primăverii. Cap sau pajură, București, 1998; Râul visării: aparente povestiri de pescuit și vânătoare, București, 2000. Repere bibliografice: Georgescu, Încercări, I, 136-164, II, 68-84, 269-280; Damian, Direcții, 77-100; Petroveanu, Pagini, 99-111; D. Micu, Romanul românesc contemporan, București, 1959, 148-171, 270-281; Silvian Iosifescu, În jurul romanului
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
1930-1931), colaborând sau lucrând în redacția altor ziare și reviste, precum „Facla”, „Chemarea”, „Reporter”, „România literară”, „Sburătorul”, „Tiparnița literară”, „Adam”, „Bilete de papagal”, „Vremea”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Lupta”, „Rampa”, „Izbânda”, „Avântul”, „Cuvântul liber” ș.a. Mai semnează I.P. Amurg, Enter, Logicus, I. Pajură, Rix. În 1929 i s-a decernat Premiul Societății Scriitorilor Români pentru romanul Viața cu haz și fără a numitului Stan, iar în 1933 romanul Calea Văcărești îi aduce consacrarea. În februarie 1931 a fost ales președinte al Cercului Ziariștilor
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
întreagă: Heinrich Mann, Upton Sinclair, Kasimir Edschmid, F. T. Marinetti. Poezia aparține mai multor registre estetice, de la tradiționalism la modernism. Colaborează cu versuri Leon Feraru (Trecutul mort), G. Bacovia (Serenada muncitorului), Camil Baltazar, Agatha Grigorescu-Bacovia, Mihail Celarianu, Sergiu Dan, C. Pajură (C. Papacostea), Emil Dorian. Publică proză Ion Călugăru (Mortul în concediu), I. Peltz (Stradă de război), G.M. Zamfirescu (Bariera), Ioan Slavici (Robia omului), Ion Pas. Studii și articole semnează Eugen Relgis (Idei și pseudo-idei) și F. Aderca (Moravuri intelectuale și
OMUL LIBER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288535_a_289864]
-
însușirile omului de stat. La „Caleidoscop”, ascuns sub pseudonimul Odo Basca, G. M. Vlădescu lansează un atac la adresa lui Liviu Rebreanu, acuzându-l de duplicitate, trădare și chiar de furt. Unicul număr apărut mai cuprinde versuri de George Lesnea și I. Pajură (Ion N. Popescu), o proză de G. M. Vlădescu (Vedenia de aur), un eseu pe teme de estetică generală al lui Mihail Cruceanu (Este eternă opera de artă ?), cronici literare de Al. Al. Leontescu, Paul I. Papadopol și I. Naum
ORIENTARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288573_a_289902]
-
Irakul, ca episod al războiul împotriva terorismului. Voi aduce încă un exemplu de joc elementar, atât în forma extensivă, cât și în cea strategică. Monedele din majoritatea țărilor au doua fețe, una reprezentând o persoană importantă (capul) și cealaltă valoarea (pajura). Să ne imaginăm un joc de „potrivire a monedelor”, jucat de două persoane. Jucătorul A aruncă moneda primul și obține fie cap, fie pajură. Jucătorul B urmează al doilea și aruncă și el moneda. Dacă se întâmplă să aibă tot
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Monedele din majoritatea țărilor au doua fețe, una reprezentând o persoană importantă (capul) și cealaltă valoarea (pajura). Să ne imaginăm un joc de „potrivire a monedelor”, jucat de două persoane. Jucătorul A aruncă moneda primul și obține fie cap, fie pajură. Jucătorul B urmează al doilea și aruncă și el moneda. Dacă se întâmplă să aibă tot partea de monedă pe care o are jucătorul A atunci câștigă, dacă nu, pierde moneda. Jocul în forma sa extensivă conține două puncte nodale
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Dan Simonescu, „Folclor român coregrafic”, „Epoca”, 1932, 8 iunie; D. Ciurezu, „Folclor român coregrafic”, ȚA, 1932, 11 iunie; Dan Simonescu, „Bibliografia poeziei noastre populare”, RIR, 1935-1936, 5-6; D. Murărașu, „Costumele naționale din România întregită”, „Tinerimea română”, 1937, 1 septembrie; C. Pajură [C. Papacostea], „Rolul cultural și educativ al literaturii noastre populare”, „Nădejdea”, 1941, 28 octombrie; Mircea Seche, Schiță de istorie a lexicografiei române, II, București, 1969, 171-172; Valeriu Nițu, Un folclorist uitat, VTRA, 1972, 2; Șerban Cioculescu, Folcloristica, RL, 1980, 50
NICULESCU-VARONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
vers liber și ritmuri inegale, cerute de o anumită mișcare a gândului. Influențele folclorice sunt multiple, abundă lexicul bănățean, deși nu e vorba de poezii scrise în limbaj regional, ci de o încercare de a echilibra folclorul cu lirica modernă. Pajura cu două capete (1978) e o altă carte legată de sat, tradiție, legende, obiceiuri, ceea ce e vizibil și în „subiectul” ciclurilor: ocnarii, harambașii, răzbunarea lotrilor, răscoală, represalii. Unele versuri sunt de inspirație istorică, un filon epic fiind de asemenea ușor
MIU-LERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288192_a_289521]
-
Farago și, mai ales, lui Aron Cotruș. SCRIERI: Biblice, Timișoara, 1932; Considerații asupra artei țărănești din Banat, Timișoara, 1936; Colinde, cu desene de A. Demian, Timișoara, 1940; Sus stele, jos stele, București, 1971; Unde concentrice, pref. Ovidiu Papadima, Timișoara, 1975; Pajura cu două capete, București, 1978; Efemerele anotimpuri, introd. Al. Jebeleanu, Timișoara, 1983. Repere bibliografice: Lit. rom. cont., I, 131; Ion Cruceană, Constantin Miu-Lerca. Personalitatea și opera, ARG, 1983, 8; Nicolae Țirioi, Constantin Miu-Lerca, O, 1985, 32; Dicț. scriit. rom., III
MIU-LERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288192_a_289521]