269 matches
-
ca fecior al lui Neculai Popovici, preotul din Brusturoasa, bătrânul Niculiță Cojocaru era văr drept cu Osvald Teodoreanu), totuși componenta ardelenească a familiei Teodoreanu n-a fost, din câte știu, consemnată în istoria literară. Mai deținem mărturia directorului școlii din Palanca că, la școală, s-a păstrat mult timp o fotografie care imortaliza figurile lui Ionel și Păstorel Teodoreanu în mijlocul rudelor de la Palanca. Din păcate fotografia a dispărut. PĂSTOREL Prețuit mai presus de calitățile sau defectele obișnuite, spiritul are o valoare
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
familiei Teodoreanu n-a fost, din câte știu, consemnată în istoria literară. Mai deținem mărturia directorului școlii din Palanca că, la școală, s-a păstrat mult timp o fotografie care imortaliza figurile lui Ionel și Păstorel Teodoreanu în mijlocul rudelor de la Palanca. Din păcate fotografia a dispărut. PĂSTOREL Prețuit mai presus de calitățile sau defectele obișnuite, spiritul are o valoare de care ieșenii au ținut întotdeauna seama cu plăcere. Dacă, între frații Teodoreanu, Ionel rămâne scriitorul, anecdotica lui Păstorel e mereu prezentă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
nu au pătruns și în mediile tradițional expansioniste. Rășluirile teritoriale continuă. Partea de răsărit și de sud a Republicii Moldova cunoaște un grav proces de secesiune. După 1992 orașul Tighina iese de sub suveranitatea Moldovei iar în anul 2001 Ucraina revendică zona Palanca din sudul Republicii Moldova și plantează foraje de adâncime în platoul continental al României lângă Insula Șerpilor. În al doilea an al mileniului al treilea în plin proces de europenizare și democratizare, la Chișinău, partidul comunist impune studiul forțat al
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
fierului (Hallstatt) în cea de a doua (La Tene). Probabil că în județul Iași existau cel puțin două mari aliniamente strategic-defensive, constituite din înalte valuri de pământ ars, ș anțuri de apărare, cueste naturale sau abrupturi artificiale cu excarpări, apoi palănci din bârne, ziduri de piatră (folosind calcar oolitic ca cel de la Tansa sau Ipatele, dar și gresii dure și calcaroase din zona Cheia Domniței și Dealul Ș anțurilor), ziduri de vălătuci asemănătoare cu "murus dacicus", turnuri de observare din bârne
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
mult mai aproape desau chiar înzona cercetată, având în vedere amplasarea eronată a cetății Zargidava la Brad (vest de Siret), când de fapt Ptolemeu a descris o la răsărit de acest râu. Pe un alt plan, existența cetăților și a palăncilor din cadrul fortificațiilor limesului de podiș este dovedită de păstrarea unor "martori toponimici" sub forma unor denumiri de dealuri și de sate,de exemplu: Dealul Cetatea și Dealul Șanțurilor; Palanca (având și sensul de palisadă) ; Runcul (runc= loc defrișat util economiei
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de acest râu. Pe un alt plan, existența cetăților și a palăncilor din cadrul fortificațiilor limesului de podiș este dovedită de păstrarea unor "martori toponimici" sub forma unor denumiri de dealuri și de sate,de exemplu: Dealul Cetatea și Dealul Șanțurilor; Palanca (având și sensul de palisadă) ; Runcul (runc= loc defrișat util economiei agricole, dar și observării inamicului) (138, p.819); Vadul Vejeisat care apare în "Dicționarul topografic și statistic al României" din 1872 ca Vadul Veghei; în "Documenta Romaniae Historica" un
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
parte, trebuie menționată rețeaua hidrografică, mai ales că Trotușul este cel mai mare râu al țării, în ceea ce privește suprafața bazinului și debitul apei. Izvorând din Munții Ciucului (culmea Păltiniș ), la 1360 m. altitudine, el formează numeroase depresiuni (între care Lunca, Ghimeș - Palanca, Brusturoasa - Agăș și Dărmănești ), având ca afluenți următoarele cursuri de apă: Tazlău, Oituz, Uz, Cașin, Asău, Ciobănașul, Slănic, Sulița. Aparținând Carpaților și Subcarpaților Orientali, putem înțelege și varietatea pe care o prezintă Valea Trotușului, în ceea ce privește flora și fauna. Pe lângă elemente
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
aparținut de plasa Tazlăul de Sus (1864). Dacă în 1865 au fost înregistrate 519 case, la recensământul din 2004 existau 3537 de locuitori. De-a lungul vremii, din comună au făcut parte și satele Agăș, Ciugheș, Buruienișul, Pârâul Ursului, Surdul, Palanca. Situată în nord-vestul Văii Trotușului, comuna se învecinează cu Tarcău (nord), Asău (est), Agăș (sud), Palanca, Ghimeș - Făget (vest). Toponime ca Brusturatul, Brusturețul, Brusturi, Brusturașul sunt întâlnite în Moldova și în Transilvania. Et.: d. ap. brustur(e) -et. nec. (DEX
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
recensământul din 2004 existau 3537 de locuitori. De-a lungul vremii, din comună au făcut parte și satele Agăș, Ciugheș, Buruienișul, Pârâul Ursului, Surdul, Palanca. Situată în nord-vestul Văii Trotușului, comuna se învecinează cu Tarcău (nord), Asău (est), Agăș (sud), Palanca, Ghimeș - Făget (vest). Toponime ca Brusturatul, Brusturețul, Brusturi, Brusturașul sunt întâlnite în Moldova și în Transilvania. Et.: d. ap. brustur(e) -et. nec. (DEX) ; probabil traco-dac. BUCIUMI, comună din fosta plasă Trotuș. Dacă pentru o vreme au aparținut de ea
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
când număra 13 case, pentru ca la recensământul din 2002, comuna să aibă 1144 de locuitori. Școala primară a fost construită în 1865. Et.: slv.donbrava « pădurice de stejar ». FĂGET, sat și comună, numită astăzi Ghimeș - Făget, situat în Depresiunea Ghimeș - Palanca, la confluența pârâului Bolovăniș cu râul Trotuș și la 38 km. de Comănești. Inițial, a fost un cătun al satului Ghimeș din Transilvania, ceea ce explică apariția sa în documentele de epocă în forme maghiare ca Gymesbük (1850, 1854), Gyimesbük și
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Gutinașii - Gutinașiul - Gutinașul; Hàloșul - Haloș - Haloșiul - Hălașul; Josenii - Geosenii - Giosenii - Giosenii de Gios (!); Làpoș Lapoșul - Lăpușul - Leapoșul; Lucăceștii - Lucaciani - Lucăcenii - Lucăcește - Lucăceștii - Lupăceștii (!); Măgirești - Măgereștii - Măgireni - Măjerești - Mărgirești - Măjereștii; Nadișa - Nadèșa - Nadeșul - Nadija - Nadișe - Nădășeni - Nidișu; Onești - Oinești - Onceștii - Ioneștii; Palanca - Pălanca - Palanga; Pochița - Pochițul; Pralea - Prilea - Bralea; Răcăuți - Răcăuții - Răcăușii - Răscăuții - Văcăuții (!); Ruginești - Rugeneștii - Ruginoasa - Rujeneștii; Stănești - Stăneștii - Stăneasca - Sineștii - Stănceștii; Șăsurile - Șesul - Șesurile; Tuta - Tutova - Tuța; Valea Arinilor - Valea Arenilor - Valea Arinelor - Valea Rinilor (!); Zemeș - Gemeșul - Zămeașii - Zămeștii - Zămișul
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
mulți ani de pușcărie, murind apoi în domiciliul forțat la Fundata, în Bărăgan. Pr. Iosif Duman, rămânând ca paroh în Săbăoani, a fost arestat (prima oară) dar nu știu câți ani a stat în închisoare. Eliberat, a fost numit paroh de Ciugheș - Palanca, unde în 1962 (pentru a doua oară) a fost arestat și a scăpat din închisoare o dată cu decretul de grațiere nr. 411/1964. Pr. Anton Dămoc, fost paroh de Fărăoani, a fost ridicat de securitate prin anul 1949 în urma unei revolte
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
cunoscut așezământul, nu s-au sfârșit, ci au continuat. Atât din partea voievozilor, cât și a muritorilor de rând. La 5 sept.1766,Grigorie Alexandru Ghica voievod dăruiește Spiridoniei din taxele vamale venitul de pe... peștele trecut(e) peste graniță prin trecătoarea Palanca de la Trotuș. Același voievod la 15 nov. 1766 face ordine la cei care cântăresc mărfuri în toată Moldova și dăruiește mănăstirii Sfântul Spiridon venitul cântarului pentru Spital. - Cum se știe, mărite Spirit, voievozii au ajutat mănăstirile și prin acordarea de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ca și restul armatelor aliate, înaintau foarte repede spre...Berlin. Mărșăluia, să ajungă din urmă armata germană, aflată într-o retragere continuă spre Ardeal, U ngaria, prin trecătoarea cea mai apropiată, de la Adjud, On ești, Târgu Ocna, Comănești, Agăș, Brusturoasa, Palanca, Mercu reaCiuc. În timp ce geniștii germani aruncaseră podul și șoseaua de fier de peste apa Trotuș, deja pe dealul Comănești, la cam doi kilometri de podul aruncat în aer, apăruse și infanteria rusă Retras din fața canonadei sovietice, comandamen tul german lăsase în
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
nu au pătruns și În mediile tradițional expansioniste. Rășluirile teritoriale continuă. Partea de răsărit și de sud a Republicii Moldova cunoaște un grav proces de secesiune. După 1992 orașul Tighina iese de sub suveranitatea Moldovei iar În anul 2001 Ucraina revendică zona Palanca din sudul Republicii Moldova și plantează foraje de adâncime În platoul continental al României lângă Insula Șerpilor. În al doilea an al mileniului al treilea În plin proces de europenizare și democratizare, la Chișinău, partidul comunist impune studiul forțat al limbii
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
localitățile țării, adăugând o „Descriere geografică, demografică, administrativă și economică a comunei Filipeni”. Comuna Filipeni făcea parte din județul Bacău, plasa Traian și înregistra sumar la „însemnări geografice” unele toponime care nu se mai folosescă astăzi: (Regiune deluroasă) - Dealurile Obârșia, Palanca, Măgura, Văcăriei, Dobreana, Tarnița, șintirim, Bârgăoani, Tureatca, Beșicata, Mamarca, Cornițel. La „însemnări economice”, recensământul înregistrează: Banca „Dunavățul”, Obștea „Dornenii”, Moară cu aburi, Banca „Fruntești”, Moară pe benzină, Bancă populară, Obștea „Sfântul Nicolae”. De asemenea, la însemnări administrative se arată că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
chemare structurală către viețuirea în imediat, către frondă și refuz al înregimentării în limitele convențiilor filistine. Dintre cei de care a fost legat ori pe care i-a frecventat pot fi amintiți, Tudor George („Ahoe”), Leonid Dimov, Virgil Mazilescu, Stan Palanca, George Mărgărit, Dumitru Țepeneag, George Astaloș, graficianul Florin Pucă (cu care P. forma un fel de duo inseparabil, frapant și prin, de altfel absolut întâmplătoare, paronimie onomastică). Debutul editorial, întârziat de statutul de „suspect” politic al autorului, este reprezentat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
de acolo doar la mică depărtare de Becicherecul Mare. Celelalte două mlaștini, de la Ilanča și de la Alibunar, se întindeau de la malul de miazăzi al Timișului, cale de mai multe mile, pierzân- du-se într-un strat nisipos din apropiere de Palanca Nouă... Mlaștinile pontice, atât de renumite în vechea și noua Romă, nu pot fi comparate deloc cu cele din Banat. Permanentele schimbări atmosferice cărora le este expusă țara, datorită poziției ei naturale, precum și emanațiile molipsitoare care se ridicau din atâtea
Agenda2005-23-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283783_a_285112]
-
Înghețată italiană l La gelateria „De Fanti” În Piața Unirii, pe str. Palanca nr. 2 (colț cu str. A. Pacha) și-a deschis porțile de câteva zile gelateria „De Fanti”. Amenajată la nivelul standardelor internaționale, unitatea, cu o capacitate de 70 de locuri (dotată cu mobilier din lemn de ratan și blaturi de
Agenda2004-36-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282834_a_284163]
-
C.S.V. Oituz Oituz, comuna 38.709 110 110 Hârja 30. C.S.V. Onești Onești, str. 38.710 210 1.068 Mărășești nr. 120 31. C.S.V. Orbeni Orbeni 38.712 105 203 32. C.S.V. Parincea Parincea 38.713 131 988 33. C.S.V. Palanca Palanca 38.714 264 3.166 34. C.S.V. Pârjol Pârjol 38.716 144 2.451 35. C.S.V. Pâncești Pâncești 38.718 144 1.417 36. C.S.V. Plopana Plopana 38.719 154 876 37. C.S.V. Poduri Poduri 38.721 185 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
Oituz Oituz, comuna 38.709 110 110 Hârja 30. C.S.V. Onești Onești, str. 38.710 210 1.068 Mărășești nr. 120 31. C.S.V. Orbeni Orbeni 38.712 105 203 32. C.S.V. Parincea Parincea 38.713 131 988 33. C.S.V. Palanca Palanca 38.714 264 3.166 34. C.S.V. Pârjol Pârjol 38.716 144 2.451 35. C.S.V. Pâncești Pâncești 38.718 144 1.417 36. C.S.V. Plopana Plopana 38.719 154 876 37. C.S.V. Poduri Poduri 38.721 185 1.135
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
pe turnul fostei moschei - devenită deja biserica rasciană - să existe o pază pentru foc zi și noapte. Dacă lua naștere un incendiu, atunci „când arde în cetate, aceasta se va semnala ziua printr-un steag roșu, iar când arde în Palanca Mare sau Mică, cu un steag verde; noaptea însă se va așeza o lanternă spre partea unde este focul”. În plus, toate posturile de pază dotate cu tobe trebuiau „să facă gălăgie”. Firește că, aflân-du-ne într-o cetate habsburgică, totul
Agenda2006-20-06-senzational 3 () [Corola-journal/Journalistic/284962_a_286291]
-
Buhuși ORAȘE 1. Buhuși COMUNE 1. Berești-Bistrița 2. Blăgești 3. Filipești 4. Gîrleni 5. Itești 6. Racova 3. JUDECĂTORIA MOINEȘTI cu sediul în orașul Moinești ORAȘE 1. Moinești 3. Dărmănești 2. Comănești COMUNE 1. Agăș 8. Măgirești 2. Ardeoani 9. Palanca 3. Asău 10. Pîrjol 4. Balcani 11. Poduri 5. Berești-Tazlău 12. Scorțeni 6. Brusturoasa 13. Solonț 7. Ghimeș-Făget 14. Strugari 15. Zemeș 4. JUDECĂTORIA ONEȘTI cu sediul în municipiul Onești MUNICIPIU 1. Onești ORAȘE 1. Slănic-Moldova 2. Tîrgu Ocna COMUNE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
bulz ciobănesc, preparat după o rețetă unică în țară, de sătenii din Sohodol - Bran, produse tradiționale și ecologice, legume și fructe proaspete, brânzeturi și produse lactate, preparate din carne, miere și alte produse ale stupului, păstrăv din satul Ciugheș, comuna Palanca (Bacău), dulceață și magiun de Topoloveni, sucuri și siropuri naturale, gemuri și dulcețuri din fructe de pădure, prăjituri de casă, turtă dulce și halviță. De asemenea, tot sâmbătă și duminică, în parcul ASAS, președintele Asociației Crescătorilor de Păsări de Rasă
Bucureştenii, asteptaţi în acest weekend la târgul de produse ecologice şi tradiţionale din parcul ASAS () [Corola-journal/Journalistic/68891_a_70216]
-
Blue Iris“ organizează gratuit informări privind serviciile sale; de asemenea, oricine poate beneficia gratuit de un serviciu de consultanță - astrologie, feng shui, măsurători energetice, psihologie. Relații, de luni până vineri între orele 9 și 19 la sediul firmei din str. Palanca nr. 2 - corpul B, etaj III, la tel./fax 436 249, tel. 0741-960 137 și pe site-ul www. blueiris. ro. I. B. Festivalul copiilor l Organizat la Timișoara În intervalul de timp cuprins între 7-11 decembrie, la Timișoara se
Agenda2004-50-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283154_a_284483]