221 matches
-
Trebuie s-o ținem de scurt, altfel cum am trăi între atâtea cătane?... E tânără și fără minte, domnule locotenent, și nu pricepe că d-voastră aveți de lucru și că n-ați venit pe aici să pierdeți vremea cu palavre... Paul Vidor era vorbăreț din cale-afară, mai ales însă îi plăcea să stea la taifas cu domnii, crezîndu-se mai deștept ca ceilalți săteni și mai vrednic. Își trase un scaun lângă masă, se așeză tacticos și îndată se încălzi la
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
om de omenie, dar acuma a trebuit să plece că, zice, iar o să pornească bătăliile cele mari... Degeaba, nu se arată a pace... S-a tot vorbit vreo două săptămâni că vine pacea, că muscalii așa și pe dincolo... aș, palavre! De altfel, de pe aici s-au dus mai toate cătanele, de-abia au mai rămas de sămânță, din pricina depozitelor... poate le-ai văzut, barăci de scânduri, un oraș întreg, lângă drumul Feleacului... O întrerupse Rodovica, rumenă de sprinteneală, aducând mâncarea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
pe cei care la vremea aceea aveau cu trei, patru ani mai mult de mine. De fapt venisem să o mai văd o dată pe Veronik, cu care-mi băgasem limba în gură cu o seară înainte, și cu care stătusem palavre pe o bancă în marină, până spre dimineață. Erau doi baieți și două fete, plecați din Franța în jurul lumii, de aproape opt luni. Stăteam și beam cu ei o cafea pe punte lăudîndu-mă cu aptitudinile mele de timonier de regată
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
eu să mă întorc în România și ea să trăiască la Paris. A ajuns bine, a luat un băiat bun cu bani. Păcat însă că și-a franțuzit numele... Ultramarine. Era frig pe terasă. Venise toamna. După o seară de palavre cu atingeri discrete, Manu părea foarte departe de patul meu. Adevărul este că mă și inhiba puțin frumusețea ei, bașca era și vedetă de film pe bune în România. Am plecat și cu handicapul acelei tentative de agațament ratate de pe
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
au spus ei, dacă am înțeles. - Ce tot îndrugi! se răsti Tefnaht la sclavul care îl privea liniștit. - Stăpâne, zise Auta, ei așa spun: planeta lor fiind mai depărtată de soare, răstimpul în care se învîrtește este mai lung... - Lasă palavrele! îl opri iarăși Tefnaht. - Nu-l întrerupe, Tefnaht! zise Marele Preot. Nu minte. El nu știa, dar eu am bănuit de mult. Un an este întocmai o învîrtire a soarelui împrejurul pământului. Planeta lor dacă e mai departe de soare
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
rotește ochii și pare alarmat. — Vorbește mai Încet Robbo. Îți zic doar ce scria În articolul ăla. — Ascultă Bladesey, nu cred nici un pic asta. Și să-ți spun io ceva despre negroteii ăia cu versurile alea rap de rahat, toate palavrele alea despre puicuțe care se fut și sug pula sunt doar ce și-ar dori ei, asta-i tot. — Fanteziile dătătoare de forță ale dezmoșteniților? zâmbește Bladesey, lăsându-și ochelarii ăia să-i cadă la baza nasului. E un puțoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
lung și mătăsos care trăiau în jurul orașului Angora, denumirea veche a actualei Ankara; baldachin provine din vechiul nume italienesc, Baldacco, al orașului Bagdad; bazalt pare a fi fost inițial „piatră de Basan“, numele unei regiuni din Palestina; brașoavă era o „palavră“ a negustorilor din Brașov care își lăudau în mod exagerat marfa; bungalow este format în engleză de la provincia Bangla (actualmente Bengal) din India; cariatidă ar fi fost la origine imaginea femeilor din Caryal, un oraș din Laconia, în sudul Greciei
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Marghioala, care era un nume distins, în secolul 19. La fel, mitică a ajuns să însemne „persoană neserioasă, superficială“ din cauza personajului cu acest nume din schițele lui Caragiale. De la numele orașului Brașov, s-a creat substantivul brașoave, care înseamnă „minciuni, palavre“, pentru că negustorii brașoveni își lăudau marfa în mod exagerat. Româna - exportator de cuvinte Românii se bucură când observă că în limbile vecine există cuvinte care le sunt bine cunoscute din limba lor. Dacă află că acele cuvinte sunt foarte vechi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
l-am găsit pe... — Îl arestați? Logan se opri doar o secundă, dar fu de ajuns. — Așa credeam și eu, zise femeia și Își Îndreptă degetul către Miller. Tu! Mișcă-ți curul la treabă. Nu te plătesc să stai la palavre cu polițiste prin bude! Miller zâmbi și făcu o plecăciune către ea. — Gata, șefa! spuse el și Îi făcu cu ochiul lui Logan. Tre’ s-o tai. Mă cheamă datoria, știți cum e. Făcu un pas În direcția ușii, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
de noi cu atâta suspiciune? Cei din jurul lui Christos se suspectează unul pe altul. Cine pe cine va vinde? Tu? Eu? El? Nu se va ști niciodată și nici nu contează. Putem să ne prefacem mai departe că stăm la palavre unul cu altul (adică noi cu voi), să ne spunem câte inepții vrem pentru că știm cu toții la fel de bine că nimic nu poate fi oprit de nimic. Noi suntem doar niște figuranți, dar știm acest lucru, după cum Îl știe și cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
că sunt o ființă fictivă, ca un personaj de roman... — Ptiu, povești din cărți! Luați un întăritor, culcați-vă, înveliți-vă bine și nu mai dați atenție închipuirilor ăstora... — Dar tu ce crezi, Liduvina, eu exist oare? — Haide, haide, lăsați palavrele astea, domnișorule; la masă și la culcare! Și mâine o să răsară iar soarele! „Gândesc, deci exist - își spunea Augusto, adăugând în sinea-i -: Tot ce gândește există și tot ce există gândește. Da, tot ce există gândește. Exist, deci gândesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Ai spus tu așa ceva, Beth? Da, parcă te-am auzit, dar nu sunt sigur...“ — Cred totuși c-ar trebui să-i vorbești. — Norman, tu nu m-asculți. — Dac-ai vorbi cu el, cel puțin nu ai fi așa de supărată. — Palavre de psihiatru, spuse ea clătinând din cap. Uite, Ted face tot ce vrea În expediția asta, ține discursuri stupide, orice. Iar pe mine Barnes mă dă dracului fiindcă am intrat prima pe ușă. De ce să nu fi intrat prima? De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
rău-mirositori, nebuni, pentru că asta - și nu banii risipiți - era ceea ce ar fi scos-o de fapt din pepeni dacă ar fi aflat. Când am ajuns În hol, Pedro, băiatul cu pronunțat accent mexican care livra mâncarea de la Mangia, stătea la palavre În spaniolă cu Eduardo lângă lift. — Hei, iat-o și pe fătuca noastră, a zis Pedro și câțiva care se-nvârteau pe-acolo s-au holbat la noi. Am adus totul, ca de obicei: slănină, cârnați și un soi scârbos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Entwhistle, șeful meu diaintea lui Rod, a organizat o vânătoare la o moșie, pentru clienți. A insistat să vin și eu, deși nu știam să trag cu pușca și abia puteam să plasez Germania pe hartă, darămite să stau la palavre cu o adunătură de bancheri din Frankfurt. Nu mai târziu de prânz, am Început să mă simt de parcă aș fi avut două pietre fierbinți atașate de piept. Sâni urlând să fie goliți. Nu era decât o toaletă, o chestie portabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Domnul. Aceasta-i națiunea despre care radicalii să dovedească că, daca le-ar fi spus verde ce vor d-lor, ar fi zis: Da, voim și noi. Pe cine vrea " Romînul" să înșale cu reprezentațiunea națiunii adunată în fabrica de palavre din Dealul Mitropoliei? Pe noi desigur că nu ne poate. [8 decembrie 1877] ["DRUMURILE S-AU TROIENIT... "] Drumurile s-au troienit și comunicația telegrafică pare întreruptă, nici o știre din străinătate nu vine să ne lumineze asupra situației, tocmai acuma când
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să întrebăm ce produceți? Arătați-ne în Adunările d-voastră pe reprezentanții capitaliilor și fabricelor mari, pe reprezentanții clasei de mijloc care să se deosebească de fabrica de mofturi ale "Telegrafului", și ale "Romînului" și de fabrica d-voastră de palavre din Dealul Mitropoliei! Căci nu credem să puteți cere ca noi să confundăm mătăsăriile de Lyon cu blagomaniile d-lui N. Ionescu, nici postavurile de Manchester cu istețiile d-lui Popovici-Ureche. Ciudată țară într-adevăr! Pe cei mai mulți din acești domni
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe care-l ocupă, sau, neproducînd nici o valoare, nereprezentând nici un interes general decât pe al stomahului lor propriu, trebuie reîmpinși în întunerecul ce li se cuvine. Țărani? Nu sunt. Proprietari nu, învățați nici cât negrul sub unghie, fabricanți - numai de palavre, meseriași nu, breaslă cinstită n-au, ce sunt dar? Uzurpatori, demagogi, capete deșerte, leneși cari trăiesc din sudoarea poporului fără a o compensa prin nimic, ciocoi boieroși și fudui, mult mai înfumurați decât coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ce mai citim încă în "Curierul romînesc"? În magaziile de rezervă se află depuse în vreme de trei ani din urmă 4441106 chile porumb 299700 chile mei. Ce avem astăzi în magaziile noastre de rezervă? Tot pe atâtea chile de palavre liberale. Dar ce mai citim încă? Capitalul "cutiilor satelor" din Principate s-au văzut In catagrafia din urmă la 2357483 lei. 21 {EminescuOpX 22} Câți lei avem noi în cutiile satelor? Datorii cită frunză și iarbă, căci astăzi și comunele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
radicalilor acele epitete pe cari, din nefericire, le merită pe deplin. Dar scriitorul acestor șiruri e însuși neam de țăran și priveliștea acelor jertfe ale frazelor liberale l-au durut. Radicalii trebuiau să știe că războaiele nu se fac cu palavre, ci cu bani, și că vorbele goale din Dealul Mitropoliei nici îl îmbracă nici îl încălzesc pe dorobanț. Iară dacă e vorba despre cuvintele aspre, apoi tot lucrul are numele său. Ticălos nu e decât acela care ticăloșește pe oamenii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu e nici o cestie de "creștere", nici cestie de "limbagiu", ci o foarte tristă datorie a tuturor oamenilor care a luat neplăcuta sarcină de a judeca despre netrebniciile ce se fac în lumea aceasta. Ba o foiță care-și macină palavrele tot la moara " Romînului" ajunge să se anine până și de persoana colaboratorilor "Timpului". Ba unul e ungurean, ba cellalt a fost corist la teatru. Despre asta nu e supărare, pot să înșire mult și bine asemenea filozofii și să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
naturală, curajul lor înnăscut și iubirea lor de muncă îi face vrednici pentru un viitor mai mare, tot pe atuncea noi nu mișcăm nici degetul cel mic măcar în favorul lor, ci ne frământăm în turburări interne, amețiți de orgia palavrelor bizantine și putrezind de vii prin corupțiunea unor parveniți din Fanar carii sub pretextul a chiar ideilor naționale irosesc în vânt puterile noastre. [26 septembrie 1878] ["E CIUDAT CĂ TOCMAI NOI... E ciudat că tocmai noi, aceia cari n-am
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în care economie publică și privată stăteau în raport cu veniturile fiecăruia, în care nici se scria, nici se vorbea altă limbă decât a noastră, în care dările erau minime și averile mari, în care în locul egalității era probitatea, în locul libertății de palavre, munca liniștită și câștigul liniștit, munca pământeană, apărată în toate ramurile ci de chiar clasele muncitoare organizate în bresle. Astfel teoriile liberale își găsesc astăzi cea mai amară ducere ad absurdum prin chiar puterea lor. Li s-a părut prea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cît[e] puteau munci sau produce ceva folositor s-au detras ramurilor de activitate economică pentru a aspira la funcțiuni publice, încît, în locul întrecerii pe calea industriei și a muncei în genere, viața nației se preface într-o întrecere în palavre, într-o luptă pentru puterea statului ca mijloc de existență. O deplasare generală începe în toată România. Oameni fără știință, fără onestitate și fără avere se grupează în toate părțile țării în partid radical, și fiecare din acești pitici se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
asigurăm pe d. Costinescu că Cremieux si Montefiore n-ar cere c-o iotă mai mult decât ceea ce dă d-lui evreilor. Evreii sânt totdeuna gata de a recunoaște d-lui Costinescu și tutulor radicalilor privilegiul esclusiv de debitare de palavre politice, numai ei să poată cumpăra moșiile statului și cele particulare, să puie mâna în oraș și sate pe orice negoț și orice industrie, c-un cuvânt să aibă toate drepturile civile ale românului, fără a avea neplăcuta datorie de-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
capitaluri pe cari, după cât se știe, le posedăm deja. Acest rezultat fericit al anului 1879 e a se atribui mai cu seamă sporirii nemăsurate a industriei naționale. S-au mai deschis în fericitul an 1879 câteva sute de fabrici de palavre și câteva mii de uzine de calomnii. Numai d. Brătianu, în ședința de alaltăieri a Camerei, calomniind opoziția, a câștigat un miliard în ochii partidului său. Nu numai industria aceasta, ci și cavalerii de industrie se înmulțesc pe zi ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]