168 matches
-
Odontologie" și "JPTE" (Janus Panonius Egyetem). Pécs nu a suferit de pe urma celui de al Doilea Război Mondial, deși o importantă luptă cu tancuri s-a desfășurat la sud de oraș, aproape de zona Villányi, când Armata Roșie avansa spre Austria. Cimitirul paleocreștin din Pécs a fost înscris în anul 2000 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. În anul 2010 orașul Pécs a fost capitală europeană a culturii, împreună cu orașele Istanbul din Turcia, și Essen din Germania. Conform recensământului din 2011, orașul Pécs
Pécs () [Corola-website/Science/297719_a_299048]
-
Mausoleul lui Augustus, Ara Pacis, Arcul lui Constantin, Piramida lui Cestius și Bocca della Verità. De multe ori trecută cu vederea, moștenirea medievală a Romei este una dintre cele mai importante dintre cele ale orașelor italiene. Bazilici datând din era paleocreștină includ Santa Maria Maggiore și San Paolo Fuori le Mura (cea din urmă reconstruită în mare parte în secolul al XIX-lea), amândouă găzduind mozaicuri din secolul IV d.Hr.. Mozaice și fresce medievale notabile pot fi văzute și în
Roma () [Corola-website/Science/296557_a_297886]
-
important este . Patrimoniul mondial UNESCO cuprinde 17 obiective din Grecia. Două (Muntele Athos și Meteora) sunt mixte culturale și naturale, restul fiind doar culturale: templul lui Apollo Epicurius de la Basae, Acropola din Atena, situl arheologic Delphi, orașul medieval Rodos, monumentele paleocreștine și bizantine din Salonic, sanctuarul lui Asklepios de la Epidaurus, situl arheologic Olympia, situl arheologic Mystras, Insula Delos, mănăstirile Daphni, Hosios Loukas și Nea Moni din Chios, Pythagoreionul și Heraionul din Samos, situl arheologic Aigai, siturile arheologice Mycenae și Tirnys, centrul
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
Răsăritului bizantin și islamic cu care imperiul francilor se afla în contacte permanente, de o potrivă în arta fildeșului și în cea a metalelor prețioase. În același timp, în arta picturii murale, a mozaicului, a manuscrisului, era vie tradiția modelelor paleocreștine. De asemenea erau prezente elemente ale realismului roman, alegorii, costume, fonduri de arhitecturi clasice. De reținut este faptul că renașterea artelor, deși a stat sub bagheta politică și religioasă, a reușit să fie totuși mai originală și mai puțin dependentă
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
cult), catacombe și primele biserici. Imaginile cele mai frecvente sunt: Isus, crucea și alte simboluri ale credinței creștine (mielul, păstorul, porumbelul, peștele etc.). Treptat, imaginile dobândesc o semnificație narativă și educativă și sunt reprezentate o diversitate de teme biblice. Arta paleocreștină este originea stilului bizantin de mai târziu. Arhitectura popoarelor germanice rezultate în urma dezintegrării Imperiului Roman se caracterizează printr-o gamă redusă de mijloace de expresie și lipsa de imaginație a concepțiilor edilitare. O creație reprezentativă pentru această perioadă este Mausoleul
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
biserici creștine au apărut în secolul al IV-lea, având ca model vechile bazilici romane. Bazilica creștină preia formele bazilicii profane pe care le adaptează funcțiunii religioase, dobândind cu timpul o structură arhitecturală complexă transmisă în întreaga lume creștină. Arhitectura paleocreștină cunoaște două tipuri constructive principale: Stilurile de construcție erau diferite în diverse parți ale lumii. În zonele cu clima caldă și umedă, clădirile erau construite astfel încât să ofere răcoare și umbră, pe când în zonele cu clima rece, ele constituiau un
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
un sanctuar creștin ortodox cu hramul Sfântului Dumitru, ocrotitorul orașului Salonic. Este principalul sanctuar dedicat acestui sfânt. Biserica datează de pe vremea când orașul Salonic era cel de-al doilea oraș ca mărime din Imperiul Bizantin. Face parte din situl "Monumentelor Paleocreștine și Bizantine din Salonic", se află pe lista monumentelor care fac parte din Patrimoniul mondial UNESCO, din 1988. Prima biserică datează din secolul al IV-lea și a fost construită pe locul unor băi romane. A cunoscut o primă organizare
Biserica Sfântul Dumitru din Salonic () [Corola-website/Science/317660_a_318989]
-
cu fresce și mozaicuri. Niciun monument din secolul al IV-lea nu se mai păstrează în starea lui inițială datorită intervențiilor repetate de-a lungul timpului. Cu unele variante, schema acestor biserici va fi răspândită în întreaga lume creștină. Pictura paleocreștină atinge apogeul între secolele al III-lea și al IV-lea. La început (secolul al II-lea), creștinii văd în pictură doar o amintire a păgânismului, un mijloc de idolatrie, ceea ce duce la un refuz categoric al imaginii pictate. Ulterior
Arta paleocreștină () [Corola-website/Science/315179_a_316508]
-
în mână și Sf. Duh sub formă de porumbel); într-un alt dreptunghi, Fecioara Maria; în medallioane Sfinții Cozma și Damian. În cele patru colțuri ale tavanului, cei patru apostoli. În altar un miel simbol al lui Iisus Hristos, tema paleocreștină.
Biserica de lemn din Ferești () [Corola-website/Science/316485_a_317814]
-
astăzi (poate 60 m lungime). În 1986, săpăturile conduse de arheologul Jacques Le Maho au permis să se confirme existența acestei biserici. Ea se găsea la câțiva zeci de metri la nord de actuala catedrală. Ca multe alte orașe metropolitane paleocreștine, grupul episcopal din Rouen se compunea din cel puțin două bazilici: În secolul al V-lea, cele două bazilici sunt reunite printr-o galerie. Introducerea reformei Sfântului Chrodegang din Metz, la mijlocul secolului al VIII-lea afectează bazilica din nord capitolului
Catedrala Adormirea Maicii Domnului din Rouen () [Corola-website/Science/325631_a_326960]
-
la aproximativ 3 km nord-vest de satul Nucu, pe versantul sudic al unei ramificații a "Culmii Spătarului". Are hramul "Sfântul Ioan Bogoslov" și reprezintă cea mai impozantă și mai bine conservată dintre sihăstrii. Prezența deasupra ușii de la intrare a simbolului paleocreștin "ichtis", a condus la opinia existenței în acest loc a unei biserici paleocreștine, după cum alte elemente arhitecturale plasează originea schitului în secolele XIII sau X. Prima atestare documentară este însă din 1587, iar ultima din 1733. Dispariția sa ca ansamblu
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
ramificații a "Culmii Spătarului". Are hramul "Sfântul Ioan Bogoslov" și reprezintă cea mai impozantă și mai bine conservată dintre sihăstrii. Prezența deasupra ușii de la intrare a simbolului paleocreștin "ichtis", a condus la opinia existenței în acest loc a unei biserici paleocreștine, după cum alte elemente arhitecturale plasează originea schitului în secolele XIII sau X. Prima atestare documentară este însă din 1587, iar ultima din 1733. Dispariția sa ca ansamblu monastic este legată tot de Războiul din 1735-1739, deși folosirea sa a continuat
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
dălților fine cu mai mulți dinți fiind similară procedeelor identificate la Sarmisegetuza Regia și Șinca Veche.. Asemena tehnică de cioplire se evidențiază la "Aluniș", "Agatonul Nou", "Piatra Îngăurită" și "Fundătura". Deasemeni alte indicii cum ar fi apariția simbolului "ichtys" (peștele paleocreștin) și a altor simboluri sau reprezentări graffitate pe pereți, sugerează aceeași ipoteză. Este de menționat că Pavel Chihaia postulând existența medievală a schiturilor în perioada iradierii isihaste de la Kilifarevo (1346-1371), a scos în evidență faptul că toponimele locale relevă că
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
localizată pentru prima dată de istoricul Vasile Pârvan în anul 1916. Situl arheologic se întinde pe circa două hectare și jumătate. Se identifică prin prezența unor ruine și a câtorva elemente arhitectonice: o poartă, zidul de apărare, câteva străzi, basilici paleocreștine și valuri de pământ. Cea mai mare parte din cetate se afla încă sub pământ, necercetată, dar nu rareori săpată superficial de turiști și localnici, situl arheologic având o suprafață totală de aproape o sută de hectare. Argamon este cea
Cetatea Argamum - Orgame () [Corola-website/Science/329918_a_331247]
-
are originile în secole de coduri iconografice. Reprezentând sacralitatea euharistiei, Cina cea de Taină are un puternic substrat simbolic care nu ajută la reconstituirea istorică a momentului", a mai comentat Urciuoli. Adunând date istorice și indicii din opere de artă paleocreștine, așa cum sunt picturile murale din catacombe datând din secolul III, cei doi oameni de știință au reconstituit mâncărurile și obiceiurile legate de masă ale iudeilor de acum două milenii. Concluziile acestui studiu sunt substanțial diferite de reprezentările tradiționale ale Cinei
Ce a mâncat Iisus la Cina cea de Taină by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101189_a_102481]
-
Primăriei districtului Praga 3, reprezentanții ministerelor culturii din Republica Cehă și din Slovenia au avut o reuniune comună în care au nominalizat această biserică pentru înscrierea pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Plečnik și-a găsit inspirația în modelele antice și paleocreștine. Biserica este inspirată de templele Egiptului Antic și de bazilicile primilor creștini și se află la marginea mișcărilor moderne, având forma unei arci. O serie de motive folosite de Plečnik pentru decorațiunile clădirii sale sunt inspirate de simboluri regale, mai
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Vinohrady () [Corola-website/Science/336178_a_337507]
-
aproximativ 30.000 de locuitori, înființat de stăpânirea Romană și care comunica cu cetatea Noviodunum (Isaccea de astăzi). Remarcabile sunt aici "Valul lui Traian" un zid de protecție care s-a distrus în perioada colectivizării forțate din timpul comunismului, Bazilica Paleocreștină din secolul al IV-lea, Biserica Sfântul Tănase (sec 13), mânăstirile Cocoș, Celic, Saon. Relieful este variat, de la coline cu pășuni și păduri de tei la câmpii cu podgorii (vinurile medaliate și recunoscute în toată lumea) și până la bălți cu întinse
Magdalena Popa Buluc în dialog cu Paula Tudor: ”Îmi place să construiesc, să zidesc, să simt” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105625_a_106917]
-
Pinte continuă, după Hamlet, ciclul În inima nopții propunând o versiune concentrată a Regelui Lear într-un vast depou de tramvaie abandonat. Ghemuite acolo, o sută de persoane, resimțeam în imensa catedrală industrială dezafectată sentimentul de a aparține unei comunități paleocreștine retrase într-un adăpost străin, pasager, ocazional. Gavriil Pinte și Roxana Ionescu propun metafora "drumului" ca destin al regelui și totul ne evocă nu atât fericita experiență On the road a celebrului roman semnat de Jack Kerouac din anii 60
GEORGE BANU: Odiseea străinului la Festivalul Internațional “Interferențe” by Corespondență specială de la Paris () [Corola-website/Journalistic/105938_a_107230]