301 matches
-
decât „umile” spatule sau perforatoare domestice. Nici măcar asocierile aparent naturale, cum sunt cele dintre piesele de dimensiuni mari și bărbați, respectiv dintre inventarul microlitic și femei sau copii, nu sunt garantate: multe din cuțitele masive (pentru a alege un exemplu paleolitic, lamele aurignaciene) sunt, etnografic, atribuibile uzului domestic și procesării resurselor, deci, într-o bună măsură, femeilor, în timp ce producția de lamele (de exemplu, tot cea aurignaciană) aparține inventarului mobil al bărbaților. În general, observațiile sumare de mai sus ne permit a
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
sexe și activități a inventarului arheologic din paleoliticul inferior și mijlociu, dar una tot mai clară în paleoliticul superior. Această generalizare rezonabilă rămâne, desigur, rudimentară. Prima rezervă majoră ține de reprezentativitatea conținutului siturilor arheologice. Cel mai important segment al tehnologiei paleolitice, cel realizat din material organic, omniprezent și mai accesibil tehnologic, lipsește sistematic, privându-ne inegal în special de contribuția tehnologică feminină. Însă nici cel mai bine conservat aspect, industria litică, nu se pretează unor inferențe simple. Contribuția copiilor în geneza
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
trec, de obicei, în cadrul ritualurilor de inițiere, prin perioade de secluziune, care lasă deseori urme asupra corpurilor (Owens & Hayden 1997). Chiar și sugestiile răsfirate de mai sus sunt, credem, suficiente pentru a sugera dimensiunea efortului de reconceptualizare a conținutului siturilor paleolitice și a categoriilor de documentație necesar pentru o tratare corespunzătoare a problematicii sociale. 10. Încheiere Așa cum am notat, ideea unui „tipar mediu” al societăților paleolitice se baza pe un raționament, în esență, cât se poate de simplu: din moment ce societățile paleolitice
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
mai sus sunt, credem, suficiente pentru a sugera dimensiunea efortului de reconceptualizare a conținutului siturilor paleolitice și a categoriilor de documentație necesar pentru o tratare corespunzătoare a problematicii sociale. 10. Încheiere Așa cum am notat, ideea unui „tipar mediu” al societăților paleolitice se baza pe un raționament, în esență, cât se poate de simplu: din moment ce societățile paleolitice habitau în contexte climatice și de biotop reci, în care activitățile vânătorești ocupau o poziție centrală și, proporțional, prestigioasă, și din moment ce acestea reveneau în exclusivitate
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
paleolitice și a categoriilor de documentație necesar pentru o tratare corespunzătoare a problematicii sociale. 10. Încheiere Așa cum am notat, ideea unui „tipar mediu” al societăților paleolitice se baza pe un raționament, în esență, cât se poate de simplu: din moment ce societățile paleolitice habitau în contexte climatice și de biotop reci, în care activitățile vânătorești ocupau o poziție centrală și, proporțional, prestigioasă, și din moment ce acestea reveneau în exclusivitate bărbaților, o diviziune clară pe sexe a activităților a oferit „dintotdeauna” premisele unei inegalități de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Observațiile de mai sus, fie ele și ancorate într-o perspectivă deliberat materialistă, și, ca atare, unilaterale, au fost, sperăm, suficiente pentru a pune sub semnul întrebării o parte din aceste prejudecăți eternaliste, inclusiv pe cele motivate etnografic, cu privire la epoca paleolitică: nici preponderența vânătorii, nici egalitarismul, nici asocierile monogame, nici măcar diviziunea convențională a activităților pe sexe, nu reprezintă atribute ale vânătorului-culegătorului „etern”. Ele au cunoscut, fiecare, o evoluție proprie. Este cert că reconstituirea socialității paleoliticului inferior și mijlociu pune încă mari
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Erdal & Whiten 1994; Spikins 2008), ca și tendința către organizarea egalitară a grupurilor umane de mici dimensiuni, toate indică imprimarea în psihismul uman a unor propensiuni de neregăsit în lumea animală. Ea nu se putea realiza decât în contextele sociale paleolitice. În acest sens, vagul „mediu ancestral” al psihologilor evoluționiști nu este unul ecologic, căci varietatea de contexte ecologice traversate în paleolitic este uriașă, ci mai degrabă cel care a mediat relațiile cu aceste cadre, cel social. Principala sa caracteristică a
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
considerăm subordonat. Oricare ar fi detaliile contextuale, rolul social pasiv și periferic atribuit femeilor și copiilor nu poate fi susținut, din motive diverse, pentru niciuna din subdiviziunile paleoliticului. Nu există nicio rațiune, documentară sau teoretică, pentru a sugera că femeile paleolitice erau „fragile” sau „neajutorate” - cum nu sunt, de altfel, nici femeile inuite, nici cele boșimane -, dimpotrivă: în contextul unei complementarități depline cu responsabilitățile asumate de bărbați, participarea lor la investirea cu sens simbolic a lumii, strategiile lor sociale, contribuția lor
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
cele boșimane -, dimpotrivă: în contextul unei complementarități depline cu responsabilitățile asumate de bărbați, participarea lor la investirea cu sens simbolic a lumii, strategiile lor sociale, contribuția lor economică și, în general, rolul lor în asigurarea continuității și a dezvoltării culturale paleolitice au rămas decisive. Lipsiți, la rândul lor, de confortul pasivității induse de nesfârșitele formule de sprijin social accesibile comunităților sedentare, dar și scutiți, până în paleoliticul superior cel puțin, de statutul de proiecții ale ambițiilor adulților, copiii vânătorilor culegători paleolitici erau
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
culturale paleolitice au rămas decisive. Lipsiți, la rândul lor, de confortul pasivității induse de nesfârșitele formule de sprijin social accesibile comunităților sedentare, dar și scutiți, până în paleoliticul superior cel puțin, de statutul de proiecții ale ambițiilor adulților, copiii vânătorilor culegători paleolitici erau nevoiți să deprindă activ și de timpuriu regulile unei existențe dure și, nu rareori, scurte. Prezența și acțiunea lor în contextele sociale ale epocii rămâne, în mod cert, subestimată. Decriptarea contribuției culturale a acestor categorii de persoane, a căror
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
spune că ar fi compuse; ele nu se supun decât centricității proprii. Un animal pictat pe peretele unei peșteri preistorice nu se află în nici un fel de raportare față de ceea ce ocupă spațiul înconjurător, deși, într-un sens pur vizual, artistul paleolitic poate arăta o oarecare sensibilitate în distribuirea formelor pe o suprafață. În pofida tuturor intersectărilor și suprapunerilor, artistul pare să se concentreze asupra unui singur animal, rupt de context. Dar de îndată ce arta îl arată pe om în lumea sa, trebuie să
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în vale, unde își are obârșia pârâul Dodești-Jigălia, acolo își are obârșia și satul Dodești, care stă sprijinit pe satul Tămășeni. De la Șipote-Călugăreasca, din vremuri imemoriale, curge neîntrerupt și liniștit acel sacru pârâiaș și tot de aici, din vremuri imemoriale, paleolitice, cură viața clar repovestită de numeroasele vestigii arheologice. Generații după generații, înfruntând mileniile șiau înscris aici rezultatele muncii, priceperea și tainele, bucuriile și necazurile, ca într-o vastă bibliotecă subterană, etajată pe numeroase nivele de culturi materiale și spirituale. Aici
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
doilea, de reîntemeiere pe structuri ritualice, în spațiul astfel sacralizat al Moldovei și al Munteniei. Letopisețul lui Ureche păstrează și el amintirea unei societăți pastorale, surprinse în trecerea sa cinegetică (nu întâmplător) înspre noile teritorii. Ne aflăm mai aproape de cultura paleolitică și de reprezentările cultice animaliere, de credințele și de "profesiunile" care transformă în timp "ideologia" vânătorii într-una predominant pastorală. Această mărturie din cronica lui Ureche - ritualul întemeierii statale) - include și ea narațiunea vânătorii arhetipale și descrie înființarea unei vetre
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
violenței Note 1 Neurobiologul I. Segev, cercetător al mecanismelor cerebrale, de la Universitatea Ebraică Hadasah. Este membru al proiectului Human Brain Project. 2 Proiectul de cercetare Lower Danube Survey (LoDanS) are ca obiect de cercetare descoperirea și sondarea mai multor așezări paleolitice în regiunea Dunării de Jos, pentru a stabili, prin mijloace moderne, diferitele etape istorice ale evoluției hominidelor. 3 Gena Forkhead box protein P2, cunoscută ca FOXP2, localizată în cromozomul 7 (7q31, SPCH1 locus), face parte din grupul de factori de
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
condiții, Imperiul bizantin a continuat, totuși, să păstreze importante capete de pod în regiune, cum ar fi litoralul pontic, gurile Dunării etc. (cf. Stelian Brezeanu, O istorie a Imperiului bizantin, București, 1981, p. 52-53; Dicționar de istorie veche a României (Paleolitic sec. X), sub conducerea Prof. univ. dr. doc. D. M. Pippidi, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1976, p. 115-116). 17 Acest eveniment este în întregime ipotetic, fiind, de fapt cum se întîmpla frecvent în Evul Mediu rodul unei interpretări ulterioare, apărută
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
împotriva călăreților nomazi. Imperiile sedentare, după un secol de frică în fața năvălitorilor, își luau revanșa, cu arma absolută artileria, în calitatea lor de urmași ai lui Ginghis Han și Timerlan. VIKINGII Apariția Mării Baltice s-a produs prin retragerea carapacei glaciale paleolitice. "Popoarele megaliților" au coborât prin anul 1006 cu un val plecat de pe câmpiile dunărene; pulsațiile lumii barbare se vor simți în inima "pădurii primordiale" a Germaniei. În acest teritoriu vor pătrunde, în zorii erei noastre, legiunile romane. Vikingii au dominat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
siluete umane și vânători de canguri, În Adăpostul Glenisla, din Grampienilor vestici. Frumoasele galerii sculptate În piatră de o varietate magnifică i-a determinat pe cercetători să afirme că Australia este casa celei mai mari și importante colecții de artă paleolitică din lume, veche de 20.000 de ani (peșterile de la Koanaldo, Ayers, Kimberley etc.). Aici se adunau oamenii pentru a se apăra de ploi, de a organiza ceremonii sacre sub clar de lună, dansuri, cântece rituale moștenite din strămoși divini
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
corect, fiind considerat părintele arheologiei preistorice belgiene. Paleontologul francez Eduard Lartet (1801-1871) a propus, în 1861, clasificarea Preistoriei în funcție de evoluția mamiferelor, fiind și autorul descoperirii unor stațiuni celebre: Aurignac, 1860, La Madeleine, 1863, Le Moustier, 1864, eponime ale culturilor arheologice paleolitice. Geologul francez Gabriel de Mortillet (1821-1898) este autorul terminologiei care a consacrat Preistoria, cu epoca pietrei (Paleolitic și Neolitic) și Protoistoria cu epoca bronzului și epoca fierului. Eduard Piette (1827-1906), magistrat francez, a fost primul preistorician care a recoltat și
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Preistoriei în funcție de evoluția mamiferelor, fiind și autorul descoperirii unor stațiuni celebre: Aurignac, 1860, La Madeleine, 1863, Le Moustier, 1864, eponime ale culturilor arheologice paleolitice. Geologul francez Gabriel de Mortillet (1821-1898) este autorul terminologiei care a consacrat Preistoria, cu epoca pietrei (Paleolitic și Neolitic) și Protoistoria cu epoca bronzului și epoca fierului. Eduard Piette (1827-1906), magistrat francez, a fost primul preistorician care a recoltat și seriat o bogată colecție de artă preistorică, devenită nucleul muzeelor de artă mobiliară paleolitică. Avocatul francez Emile
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
cu epoca pietrei (Paleolitic și Neolitic) și Protoistoria cu epoca bronzului și epoca fierului. Eduard Piette (1827-1906), magistrat francez, a fost primul preistorician care a recoltat și seriat o bogată colecție de artă preistorică, devenită nucleul muzeelor de artă mobiliară paleolitică. Avocatul francez Emile Cartailhac (1845-1921) este autorul lucrării fundamentale în epocă, La France Préhistorique, dar a devenit celebru și ca urmare a refuzului de a accepta, în numele Societății Preistorice Franceze, autenticitatea și vechimea picturilor din peștera Altamira, descoperite de Marchizul
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
specialist al artei preistorice din Franța și Spania, pe care a ordonat-o în colaborare cu L. Capitan, Ed. Piette, D. Peyrony, Em. Cartailhac, îndeosebi în volumul Quatre Cents Siècles d’art pariétal (1952). Abatele Breuil a situat arta preistorică paleolitică în contextul magic și religios, considerând că grotele respective au fost locuri de ceremonii, de inițiere, cu practici adecvate, dar fără a se hazarda în descifrarea sistemului gândirii spirituale a creatorilor lor. În sprijinul afirmațiilor sale, el a adus prezența
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
din cele peste 500 de lucrări cu privire la arta Paleoliticului superior, H. Breuil a propus recunoașterea a două cicluri cronologico-culturale: ciclul aurignaco-perigordian și cel solutreomagdalenian, pe care le-a prezentat prin trăsături specifice. Studiile sale cu privire la arta și religia paleolitică au fost continuate de André Leroi-Gourhan (1911-1986), care a devenit cel mai mare exeget în domeniu, lucrările sale devenind opere de referință (V. Chirica, D. Boghian, 2003, vol. I, p. 32-46; A. Leroi-Gourhan, 1965; 1990). A. Leroi-Gourhan a tratat operele
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
domeniu, lucrările sale devenind opere de referință (V. Chirica, D. Boghian, 2003, vol. I, p. 32-46; A. Leroi-Gourhan, 1965; 1990). A. Leroi-Gourhan a tratat operele de artă parietală și mobiliară în cadrul unei concepții unitare, universale și de continuitate a artei paleolitice. Potrivit opiniilor sale, subiectele (zoomorfe și antropomorfe) care stau în centrul creațiilor artistice, distribuția acestora pe pereții peșterilor, reprezintă concepția simbolică a Lumii; nimic nu a fost reprezentat haotic, ci în cadrul unor canoane destul de rigide, unde cuplul bizon-cal este
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
bizon-cal este redat cel mai frecvent, uneori fiind flancat de un al treilea element, cerbul sau muflonul; tratarea artistică a dualității masculin-feminin este considerată de marele exeget al artei și religiilor preistorice ca reprezentând o schemă a psihanalizei, întreaga artă paleolitică aparținând domeniului simbolismului religios. A. Leroi-Gourhan este autorul celor patru stiluri evolutiv-artistice ale artei Paleoliticului superior, care ar trebui reformulate ca urmare a descoperirii grotei Chauvet, prin care s-au schimbat destul de mult interpretările sale, devenite clasice. Secolul al XIX
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Paleoliticului european. Ne referim la celebra grotă de la Neanderthal (1856), eponimă pentru tipul fizic al creatorului culturilor și faciesurilor Paleoliticului mijlociu, sau la adăpostul de la Cro-Magnon (1868), unde au fost identificate cinci schelete care reprezintă tipul fizic al creatorului artei paleolitice și a întregului ansamblu al Paleoliticului superior. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea au fost precizate și marile culturi arheologice ale Paleoliticului superior european, prin descoperirea și cercetarea stațiunilor eponime, urmate de atribuirea caracteristicilor proprii, cronologice și
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]