231 matches
-
să pornească la un nou atac. La 14 octombrie, turcii reușesc să facă o breșă în "Poarta Kernten", însă din cauza pericolului de surpare, la care esau supuși atacatorii, apărătorii reușesc din nou să închidă spărtura din zid prin construirea de palisade, astfel că atacul eșuează. Ienicerii refuză să continue asediul, întorcându-se în tabără. În noaptea de 15 octombrie începe retragerea armatei otomane, care lasă în urma sa tot ce nu putea transporta. Trupele s-au retras în dezordine la Belgrad, de unde
Primul Asediu al Vienei () [Corola-website/Science/302754_a_304083]
-
în Iași în anul 1653, Paul de Alep a descris Mănăstirea Galata, menționând că aceasta era înconjurată cu un gard de lemn. Un alt călător, Erasm Henric Schneider de Weismantel care a trecut prin Iași în anul 1713 amintește de palisadele din lemn de stejar ale Galatei. Zidul de incintă care înconjoară actualmente incinta Mănăstirii Galata a fost construit în anul 1735 de egumenul Nectarie, cu banii obținuți din vânzarea unei jumătăți din satul Turbătești (din Ținutul Cârligătura) și cu ajutorul material
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
Deși Lacul Tahoe este mai mare, o parte din el se află pe teritoriul statului Nevada. În Sierra Nevada temperaturile ajung iarnă să fie similare zonei arctice, acolo aflându-se câteva zeci de mici ghețari, printre care se numără ghețarul Palisade, cel mai sudic ghețar din Statele Unite. Circa 45% din aria totală a statului este împădurita, diversitatea speciilor de pin din California fiind incomparabil mai mare decât a oricărui alt stat. California conține mai multe păduri decât orice alt stat american
California () [Corola-website/Science/302482_a_303811]
-
Constantin Daicoviciu în lucrarea "Ulpia Traiana", cât și Liviu Mărghitan în "Civilizația geto-dacilor" prezintă teoria profesorului Ioan I. Russu (în "Limba traco-dacilor", cap. 5) care spune că numele este compus din două elemente de bază: "zermi" (stâncă, înălțime) și "zeget" (palisadă, cetate), din indoeuropeanul "*gegh-" „creangă, stîlp (pt. palisadă)”, terminându-se cu un determinativ și având înțelesul de „Cetatea de pe stâncă”, „Cetatea înaltă”, „Cetate de palisade (construită) pe înălțime (sau stâncă)”. Deoarece Sarmizegetusa inițial nu era o fortificație militară, ci o
Sarmizegetusa Regia () [Corola-website/Science/299029_a_300358]
-
Liviu Mărghitan în "Civilizația geto-dacilor" prezintă teoria profesorului Ioan I. Russu (în "Limba traco-dacilor", cap. 5) care spune că numele este compus din două elemente de bază: "zermi" (stâncă, înălțime) și "zeget" (palisadă, cetate), din indoeuropeanul "*gegh-" „creangă, stîlp (pt. palisadă)”, terminându-se cu un determinativ și având înțelesul de „Cetatea de pe stâncă”, „Cetatea înaltă”, „Cetate de palisade (construită) pe înălțime (sau stâncă)”. Deoarece Sarmizegetusa inițial nu era o fortificație militară, ci o așezare religioasă și civilă, etimologia trebuie luată în
Sarmizegetusa Regia () [Corola-website/Science/299029_a_300358]
-
spune că numele este compus din două elemente de bază: "zermi" (stâncă, înălțime) și "zeget" (palisadă, cetate), din indoeuropeanul "*gegh-" „creangă, stîlp (pt. palisadă)”, terminându-se cu un determinativ și având înțelesul de „Cetatea de pe stâncă”, „Cetatea înaltă”, „Cetate de palisade (construită) pe înălțime (sau stâncă)”. Deoarece Sarmizegetusa inițial nu era o fortificație militară, ci o așezare religioasă și civilă, etimologia trebuie luată în considerare cu anumite rezerve. Se poate ca numele să fi arătat chiar sacralitatea acelui loc, sau faptul
Sarmizegetusa Regia () [Corola-website/Science/299029_a_300358]
-
O palisadă este un gard sau zid de lemn, folosit în trecut ca structură de apărare. De obicei palisadele se construiau din trunchiuri de copaci de dimensiuni mici și medii, aliniate vertical, fără spații între ele. Trunchiurile erau înfipte în pământ și
Palisadă () [Corola-website/Science/303630_a_304959]
-
O palisadă este un gard sau zid de lemn, folosit în trecut ca structură de apărare. De obicei palisadele se construiau din trunchiuri de copaci de dimensiuni mici și medii, aliniate vertical, fără spații între ele. Trunchiurile erau înfipte în pământ și puteau fi întărite cu construcții adiționale. Înălțimea unei palisade putea fi de la aceea a unui simplu gard
Palisadă () [Corola-website/Science/303630_a_304959]
-
în trecut ca structură de apărare. De obicei palisadele se construiau din trunchiuri de copaci de dimensiuni mici și medii, aliniate vertical, fără spații între ele. Trunchiurile erau înfipte în pământ și puteau fi întărite cu construcții adiționale. Înălțimea unei palisade putea fi de la aceea a unui simplu gard, până la peste trei metri. Palisada, folosită și astăzi în hidrotehnică, este o construcție permeabilă executată pentru protecția malurilor împotriva eroziunii. Aceasta se compune dintrun grup de stâlpi înfipți în zona de mal
Palisadă () [Corola-website/Science/303630_a_304959]
-
de copaci de dimensiuni mici și medii, aliniate vertical, fără spații între ele. Trunchiurile erau înfipte în pământ și puteau fi întărite cu construcții adiționale. Înălțimea unei palisade putea fi de la aceea a unui simplu gard, până la peste trei metri. Palisada, folosită și astăzi în hidrotehnică, este o construcție permeabilă executată pentru protecția malurilor împotriva eroziunii. Aceasta se compune dintrun grup de stâlpi înfipți în zona de mal a albiei râului, legați între ei cu cabluri. Palisadele erau o opțiune excelentă
Palisadă () [Corola-website/Science/303630_a_304959]
-
până la peste trei metri. Palisada, folosită și astăzi în hidrotehnică, este o construcție permeabilă executată pentru protecția malurilor împotriva eroziunii. Aceasta se compune dintrun grup de stâlpi înfipți în zona de mal a albiei râului, legați între ei cu cabluri. Palisadele erau o opțiune excelentă pentru forturile mici sau și pentru fortificațiile construite în grabă. Fiind din lemn, puteau fi ușor construite cu materialele aflate la îndemână. S-au dovedit a fi eficace pentru confruntări de scurtă durată și pentru descurajarea
Palisadă () [Corola-website/Science/303630_a_304959]
-
materialele aflate la îndemână. S-au dovedit a fi eficace pentru confruntări de scurtă durată și pentru descurajarea forțelor mici. Totuși, din cauza naturii materialelor folosite, erau supuse riscului incendiului și armelor de asediu. Zidurile de piatră erau de obicei preferate palisadelor din lemn. Deseori palisadele erau construite în jurul unui castel, ca zid temporar, până la construcția unui zid permanent din piatră. De asemenea, palisadele sunt parte componentă a limesului (granița fortificată) Imperiului Roman antic (celelalte componente fiind: drumul de hotar, șanțul și
Palisadă () [Corola-website/Science/303630_a_304959]
-
S-au dovedit a fi eficace pentru confruntări de scurtă durată și pentru descurajarea forțelor mici. Totuși, din cauza naturii materialelor folosite, erau supuse riscului incendiului și armelor de asediu. Zidurile de piatră erau de obicei preferate palisadelor din lemn. Deseori palisadele erau construite în jurul unui castel, ca zid temporar, până la construcția unui zid permanent din piatră. De asemenea, palisadele sunt parte componentă a limesului (granița fortificată) Imperiului Roman antic (celelalte componente fiind: drumul de hotar, șanțul și valul de pământ).
Palisadă () [Corola-website/Science/303630_a_304959]
-
naturii materialelor folosite, erau supuse riscului incendiului și armelor de asediu. Zidurile de piatră erau de obicei preferate palisadelor din lemn. Deseori palisadele erau construite în jurul unui castel, ca zid temporar, până la construcția unui zid permanent din piatră. De asemenea, palisadele sunt parte componentă a limesului (granița fortificată) Imperiului Roman antic (celelalte componente fiind: drumul de hotar, șanțul și valul de pământ).
Palisadă () [Corola-website/Science/303630_a_304959]
-
teutonii își construiseră aici două mănăstiri: cea a Sf. Laurențiu și cea a Sf. Caterina. Acestea au fost din păcate distruse de tătari în 1241. După 1383, locul noii așezări a fost fortificat doar cu șanțuri, valuri de pământ și palisade. La sfârșitul secolului al XIV incinta se reface în piatră. Treptat însă, a început construcția zidurilor și bastioanelor, care au dus faima Brașovului până departe ca fiind „cetatea celor șapte bastioane”. În total, zidurile aveau 3000 m lungime, fiind de
Fortificațiile Brașovului () [Corola-website/Science/303717_a_305046]
-
denumită „Turnul Londrei” a fost construită pe colțul sud-estic al zidurilor romane ale orașului, folosindu-le drept fortificații prefabricate, Tamisa protejând suplimentar către sud. În această primă fază, castelul ar fi fost înconjurat de un șanț și apărat de o palisadă de lemn, și probabil că avea camere amenajate pentru William. Majoritatea castelelor normande timpurii erau construite din lemn, dar până la sfârșitul secolului al XI-lea, câteva, inclusiv Turnul Londrei, fuseseră renovate sau înlocuite cu piatră. Lucrările la Turnul Alb - de la
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
încât un cronicar contemporan l-a acuzat pe episcop de vrăjitorie. "Cronica anglo-saxonă" menționează că în 1097 regele William al II-lea a ordonat construcția unui zid în jurul Turnului Londrei; el a fost probabil făcut din piatră și a înlocuit palisada de lemn care înconjura laturile de nord și vest ale castelului, între zidul roman și Tamisa. Cucerirea normandă a Londrei s-a manifestat nu doar prin apariția unei noi clase conducătoare, ci în felul în care a fost structurat orașul
Turnul Londrei () [Corola-website/Science/310681_a_312010]
-
la bază de 6-8 m și înalt în prezent de 2-2,5 m. În val erau înfipți stâlpi groși de lemn care erau legați între ei de o împletitură de nuiele care erau lipite cu pământ, toate acestea formau o palisadă în spatele căreia se adăposteau apărătorii. Cetatea nu avea șanț de apărare. Valul de pământ nu se închidea complet deoarece în dreptul porții capetele sale se petreceau unul peste altul formând o intrare „în clește”, acest tip de intrare expunea flancurile atacatorilor
Cetatea dacică Costești-Cetățuie () [Corola-website/Science/308928_a_310257]
-
dacic această poartă a fost blocată cu coloane luate din sanctuarele de la Costești) care permitea accesul pe o pantă dificilă spre platoul superior. După poartă singurul sistem defensiv care mai proteja cele două turnuri locuință de pe platou, era o dublă palisadă din stâlpi groși de lemn. Dacă era cucerită și această palisadă era cucerită cetatea. Cetatea mai era protejată și de alte sisteme defensive, care erau fortificații mai mici. Un puternic bastion era pe drumul care urca în vechime la cetate
Cetatea dacică Costești-Cetățuie () [Corola-website/Science/308928_a_310257]
-
de la Costești) care permitea accesul pe o pantă dificilă spre platoul superior. După poartă singurul sistem defensiv care mai proteja cele două turnuri locuință de pe platou, era o dublă palisadă din stâlpi groși de lemn. Dacă era cucerită și această palisadă era cucerită cetatea. Cetatea mai era protejată și de alte sisteme defensive, care erau fortificații mai mici. Un puternic bastion era pe drumul care urca în vechime la cetate, un alt turn izolat se afla în spatele valului și era în
Cetatea dacică Costești-Cetățuie () [Corola-website/Science/308928_a_310257]
-
noi împărați și noi facțiuni au diminuat astfel de extravaganțe, iar capturarea Împăratului Zhengtong în timpul Crizei Tumu (1449), le-au încetat în totalitate. Marina Imperială a fost lăsată să cadă în paragină în timp ce munca forțată a fost folosită pentru construirea palisadei Liaodong și conectarea și fortificarea Marelui Zid Chinezesc, în forma sa modernă. Recensăminte ample ale întregului imperiu au fost efectuate o dată la zece ani, dar dorința de a evita munca și taxele și dificultatea de a stoca și de a
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
fasonată. În general grosimea zidurilor complexului defensiv din Munții Orăștiei varia între 2 și 4 m. Cetatea de la Costești era apărată mai întâi de un val de pământ larg de 6-8 m la bază. Creasta valului era întărită cu o palisadă, din trunchiuri groase de lemn; în dosul valului, urma zidul de piatră, gros de 3 m și mai multe bastioane. Între cele două paramente de zid din blocuri tăiate regulat (legate între ele de bârne groase, prinse la capete în
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
turnurile de apărare din incinta cetății trebuie să fi avut înălțimea de 15 m. În Transilvania, așezările fortificate apar încă din mileniul al II-lea î.e.n.; iar la începutul mileniului I î.e.n., acestor întărituri (cu val de pământ, șanț și palisadă) li se adaugă și ziduri de piatră brută. Din perioada cuprinsă între secolele VIII-IV î.e.n. se cunosc peste 33 de asemenea așezări fortificate (proto-dacice s-ar putea spune) unele din ele acoperind întinderi apreciabile: 67 ha așezarea de la Cornești, 78
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
de indivizi. Tehnic, imperiul stătea mai bine. Armurile grele au fost abandonate după domnia lui Valens, dar dețineau artilerie și construiau fortificații din piatră "castella", linii de castre și turnuri din cărămizi la frontiere, precum și valuri de pământ consolidate cu palisade. Totalul efectivelor române era de 250 000, insă armata era alcătuită în mare parte din germanici în ultimele secole de existență ale Imperiului Român Apusean. Legiunile cuprindeau doar 1000 de soldați, conduși de un perfect, legiunea fiind organizată în două
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
Având în vedere superioritatea numerică a invadatorilor, Radu Șerban a adoptat o tactică defensivă. Bătălia hotărâtoare s-a dat la Teișani, pe valea râului Teleajen, pe 23 și 24 septembrie 1602. Toate atacurile tătarilor împotriva taberei întărite cu șanțuri și palisade a românilor au eșuat; în final, după ce suferiseră mari pierderi, tătarii au fost nevoiți să se retragă spre Silistra, unde au trecut Dunărea, fiind așteptați ca ajutor pentru campania pe care turcii urmau să o desfășoare în Ungaria. În timpul bătăliei
Radu Șerban () [Corola-website/Science/304794_a_306123]