404 matches
-
aderență mai mare în efectuarea mișcărilor specifice brațelor în timpul alergării (menținând pumnul ușor întredeschis); Fig. nr. 114 Fig. nr. 115 Fig. nr. 116 Fig. nr. 117 Diferite modele de mânuși pentru joggingul acvatic Jogging de la A la Z II 133 palmare sau discuri acvatice (fig.nr.118-121). Acestea sunt confecționate de regulă, din spumă specială, iar forma lor diferită permite efectuarea de mișcări în toate planurile posibile, fiind destinate (ca și mânușile și ganterele) exercițiilor aerobice efectuate în apă sau exercițiilor
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
mișcări în toate planurile posibile, fiind destinate (ca și mânușile și ganterele) exercițiilor aerobice efectuate în apă sau exercițiilor destinate dezvoltării forței și rezistenței; Fig. nr. 118 Fig. nr. 119 Fig. nr. 120 Fig. nr. 121 Diferite modele de discuri / palmare pentru joggingul acvatic pantofi speciali / bureți / sandale din material flotant (fig.nr.122 128). Aceste materiale au rolul de a crește flotabilitatea în apă, de a facilita propulsia, dar, în același timp, îngreuiază lucrul mecanic al membrelor inferioare. Facilitează creșterea
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
sunt procedeele cele mai vechi și mai des folosite în automasaj și se exercită îndeosebi asupra țesuturilor subcutanate și a celor mai profunde. Aceste manevre se pot executa cu o mână sau cu ambele mâini folosindu-se mai ales partea palmară a tuturor degetelor, palma întreagă, rădăcina mâinii sau pumnul închis. Apăsarea și amplitudinea mișcărilor în fricțiune vor fi la început mai reduse, cu o durată mai scurtă, intensificându-se apoi progresiv și adaptându-se sensibilității țesuturilor masate. Executată ușor, în
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
angajate în conductul pelvin, remedierea: fixarea membrelor cu frânghiuțe, respingerea corpului fetal rotirea corpului fetal în poziție eutocică, C.2. Distocie prin poziție dorso-ilială dreaptă semne: -angajarea fătului în conductul pelvin pe o latură (stânga sau dreapta), copitele cu fața palmară orientate spre stânga sau dreapta remediere : rotația corpului fetal -respingere, -tracțiunea fătului spre conductul pelvin . C.3. Distocie prin poziție lombo-pubiană semne: poziția corpului fetal lombo -pubiană, membrele sunt parțial angajate și întinse, -lichidele fetale sunt scurse , -fătul nu poate
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
mai redus la acest nivel. Activitatea secretorie a glandelor sudoripare este, de asemenea, intensificată prin stimulare simpatică, parasimpaticul fiind inactiv. La rândul lor, fibrele simpatice colinergice care inervează majoritatea glandelor sudoripare sunt adrenergice, excepție făcând doar filetele distribuite la nivel palmar și plantar. Glandele sudoripare fiind stimulate în principal de centrii hipotalamici parasimpatici, sudorația este considerată funcție parasimpatică deși este controlată de fibre nervoase ce aparțin anatomic sistemului nervos simpatic colinergic. În cazul glandelor apocrine de la nivel axilar, acestea secretă o
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
obezitate, anxietate, stres caloric, încordare neuropsihică emoțională etc. Făcând oficiul de auxiliar al termoreglării, glandele sudoripare contribuie la menținerea temperaturii normale a pielii. În hiperhidroză, sudația excesivă poate fi generală, profuză, sau localizată în anumite părți ale corpului uman (zonă palmară, plantară, axilară, facială, tronculară). Hiperhidroza primară idiopatică de cauză necunoscută afectează 2-3% din populație având la bază un evident grad de hiperactivitate simpatică. Hiperhidroza secundară apare mai frecvent în hipertiroidism, menopauză și unele boli endocrine sau la simpla creștere a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
marginea cvartalului și cercetă mașina - Kleckner o supraveghea -, un Packard Caribbean cu roțile din față urcate pe trotuar și cu bara de protecție Înfiptă Într-un copac. Locul șoferului, bordul și schimbătorul de viteze erau pline de sînge, cu amprente palmare perfecte pe exteriorul parbrizului. Kleckner jumuli tăblițele de Înmatriculare. Ed Îi spuse să ducă mașina acasă, să o ascundă și apoi să se alăture echipei de căutători. Apeluri de curtoazie de la un telefon public: comandantul de schimb de la secția Rampart
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
se împart în: panariții, incluzând infecțiile digitale; flegmoane ale mâinii, cu interesarea uneia sau mai multor loje anatomice. Panarițiile se clasifică după localizare și profunzime (Fig.10.1): din punct de vedere al localizării, panarițiile pot interesa fața dorsală sau palmară a oricărei falange (proximale, mijlocii sau distale); în funcție de profunzimea lor, panarițiile sunt (Tabel 10.1): superficiale, subcutanate, profunde. Flegmoanele mâinii pot fi (Fig.10.2): după localizare: flegmoane ale feței dorsale și flegmoane ale feței palmare (volare); după profunzime: flegmoane
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
interesa fața dorsală sau palmară a oricărei falange (proximale, mijlocii sau distale); în funcție de profunzimea lor, panarițiile sunt (Tabel 10.1): superficiale, subcutanate, profunde. Flegmoanele mâinii pot fi (Fig.10.2): după localizare: flegmoane ale feței dorsale și flegmoane ale feței palmare (volare); după profunzime: flegmoane superficiale (dezvoltate deasupra aponevrozei palmare superficiale, în țesutul celular subcutanat), flegmoane profunde (care interesează mai ales fața palmară, fiind situate sub aponevroza palmară superficială, în lojele mâinii: flegmonul lojei tenare, hipotenare, flegmonul mediopalmar, comisural, flegmonul tecilor
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
mijlocii sau distale); în funcție de profunzimea lor, panarițiile sunt (Tabel 10.1): superficiale, subcutanate, profunde. Flegmoanele mâinii pot fi (Fig.10.2): după localizare: flegmoane ale feței dorsale și flegmoane ale feței palmare (volare); după profunzime: flegmoane superficiale (dezvoltate deasupra aponevrozei palmare superficiale, în țesutul celular subcutanat), flegmoane profunde (care interesează mai ales fața palmară, fiind situate sub aponevroza palmară superficială, în lojele mâinii: flegmonul lojei tenare, hipotenare, flegmonul mediopalmar, comisural, flegmonul tecilor sinoviale digito-palmare). 10.1.2. ETIOPATOGENIE 10.1.2
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
profunde. Flegmoanele mâinii pot fi (Fig.10.2): după localizare: flegmoane ale feței dorsale și flegmoane ale feței palmare (volare); după profunzime: flegmoane superficiale (dezvoltate deasupra aponevrozei palmare superficiale, în țesutul celular subcutanat), flegmoane profunde (care interesează mai ales fața palmară, fiind situate sub aponevroza palmară superficială, în lojele mâinii: flegmonul lojei tenare, hipotenare, flegmonul mediopalmar, comisural, flegmonul tecilor sinoviale digito-palmare). 10.1.2. ETIOPATOGENIE 10.1.2.1. Cauze determinante : a. Traumatismele mâinii sunt de cele mai multe ori urmate de infecții
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
Fig.10.2): după localizare: flegmoane ale feței dorsale și flegmoane ale feței palmare (volare); după profunzime: flegmoane superficiale (dezvoltate deasupra aponevrozei palmare superficiale, în țesutul celular subcutanat), flegmoane profunde (care interesează mai ales fața palmară, fiind situate sub aponevroza palmară superficială, în lojele mâinii: flegmonul lojei tenare, hipotenare, flegmonul mediopalmar, comisural, flegmonul tecilor sinoviale digito-palmare). 10.1.2. ETIOPATOGENIE 10.1.2.1. Cauze determinante : a. Traumatismele mâinii sunt de cele mai multe ori urmate de infecții. Rolul lor determinant este conferit
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
tendoanele învelite de sinovială. Tratamentul chirurgical este în funcție de extinderea infecției; dacă aceasta este localizată, incizia va fi pe fața laterală a falangei; dacă în procesul supurativ este prins și spațiul comisural, incizia laterală se prelungește la nivelul acestuia pe fața palmară și dorsală incizie în „Y” (Fig.10.6). 10.2.3. PANARITII PROFUNDE 10.2.3.1. Panarițiul osteitic (panarițiul osos, osteita falangiană) În general este urmarea unui panarițiu superficial sau subcutanat neglijat sau incorect tratat, cu migrarea infecției în
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
corect efectuat, prognosticul funcțional la acestor infecții este rezervat. 10.2.3.3. Panarițiile tendinoase (tenosinovitele) În acest grup sunt incluse tenosinovitele degetelor 2, 3 și 4, sinovialele acestora fiind cuprinse între baza falangei distale și baza articulației metacarpofalangiene (pliul palmar inferior). Mecanismul de producere este fie prin inoculare directă (plagă înțepată cu deschiderea tecii sinoviale), fie prin propagare de la un panarițiu superficial sau subcutanat. Clinic se constată poziția în flexie a degetului afectat deget în „cârlig”, în „croșet”, cu tumefacție
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
poziția în flexie a degetului afectat deget în „cârlig”, în „croșet”, cu tumefacție, congestie. Durerea este vie, iar tentativa de extensie determină exacerbarea acesteia mergând până la sincopă. La palpare, un semn important este durerea la apăsarea fundului de sac sinovial palmar proximal și iradierea spre vârful degetului. Starea generală este alterată, cu frison și febră. Evoluția spontană este gravă prin ruperea sinovialei datorită acumulării puroiului și difuziunea infecției la alte regiuni. Complicația este semnalată de diminuarea durerii, reapariția posibilității de extensie
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
digito-palmară, în spații delimitate prin septuri fibroase constituind loje anatomice. Majoritatea sunt grave, necesitând internarea într-un serviciu chirurgical. Tratamentul va respecta principiul neinteresării pliurilor de flexie de către incizii. 10.3.1. FLEGMOANELE SUPERFICIALE 10.3.1.1. Flegmonul superficial palmar De obicei constatăm anamnestic că leziunea preexistentă acestuia este o bătătură (clavus) palmar care s-a infectat ulterior; nu se exclud însă și alte cauze determinante. Infecția se dezvoltă în țesutul celular subcutanat, deasupra aponevrozei palmare superficiale. Clinic se prezintă
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
necesitând internarea într-un serviciu chirurgical. Tratamentul va respecta principiul neinteresării pliurilor de flexie de către incizii. 10.3.1. FLEGMOANELE SUPERFICIALE 10.3.1.1. Flegmonul superficial palmar De obicei constatăm anamnestic că leziunea preexistentă acestuia este o bătătură (clavus) palmar care s-a infectat ulterior; nu se exclud însă și alte cauze determinante. Infecția se dezvoltă în țesutul celular subcutanat, deasupra aponevrozei palmare superficiale. Clinic se prezintă cu toate semnele inflamației cu sau fără prezența unei flictene cu conținut purulent
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
1.1. Flegmonul superficial palmar De obicei constatăm anamnestic că leziunea preexistentă acestuia este o bătătură (clavus) palmar care s-a infectat ulterior; nu se exclud însă și alte cauze determinante. Infecția se dezvoltă în țesutul celular subcutanat, deasupra aponevrozei palmare superficiale. Clinic se prezintă cu toate semnele inflamației cu sau fără prezența unei flictene cu conținut purulent. Uneori se constată tendința la difuziune spre antebraț și edem pe fața dorsală a mâinii și interdigital. Tratamentul constă în incizie în zona
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
pe fața dorsală, păstrând intact tegumentul comisural. 10.3.2.2. Flegmonul mediopalmar Se poate produce în urma unei infecții supra-aponevrotice sau prin inoculare directă. Se prezintă sub 2 forme clinice, pretendinos și retrotendinos: flegmonul mediopalmar pretendinos se dezvoltă între aponevroza palmară superficială și tendoanele flexorilor. Poate fuza retrotendinos, de aici riscul colecțiilor restante după explorarea incompletă. flegmonul retrotendinos se dezvoltă înapoia tendoanelor și determină compresiuni nervoase. Ambele forme se manifestă prin congestie și tumefacție mediopalmară cu durere spontană, exacerbată de tentativa
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
dezvoltă înapoia tendoanelor și determină compresiuni nervoase. Ambele forme se manifestă prin congestie și tumefacție mediopalmară cu durere spontană, exacerbată de tentativa de extensie a degetelor. Degetele sunt în semiflexie; poate apărea edem dorsal. Există riscul de difuziune spre pielea palmară (abces în „buton de cămașă”), loja tenară (pe traiectul ramului tenarian al nervului median) și către antebraț prin canalul carpian. Tratamentul constă în incizie sub anestezie generală. În localizările profunde, retrotendinoase, se impune o contraincizie dorsală în spațiul II interosos
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
3.2.4. Flegmonul comisural Se dezvoltă la nivelul unui spațiu interdigital. Este consecința unui clavus infectat, a unui panarițiu al falangei proximale sau a rupturii tenosinovitei. Clinic, pe lângă semnele inflamației localizate la nivelul unui spațiu comisural, atât pe fața palmară, cât și pe cea dorsală, un aspect caracteristic este depărtarea degetelor adiacente în „V”. De primă intenție, incizia va fi efectuată pe fața dorsală a mâinii în axul acesteia; dacă drenajul este incomplet se practică contraincizia palmară respectând puntea tegumentară
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
atât pe fața palmară, cât și pe cea dorsală, un aspect caracteristic este depărtarea degetelor adiacente în „V”. De primă intenție, incizia va fi efectuată pe fața dorsală a mâinii în axul acesteia; dacă drenajul este incomplet se practică contraincizia palmară respectând puntea tegumentară a comisurii. Se completează cu antibioterapie și imobilizare. 10.3.2.5. Flegmoanele tecilor sinoviale digito palmaro-carpiene (tenosinovitele palmare supurate) Acestea sunt tenosinovite ale degetelor 1 și 5. La baza determinismului acestor infecții stau particularitățile anatomice ale
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
va fi efectuată pe fața dorsală a mâinii în axul acesteia; dacă drenajul este incomplet se practică contraincizia palmară respectând puntea tegumentară a comisurii. Se completează cu antibioterapie și imobilizare. 10.3.2.5. Flegmoanele tecilor sinoviale digito palmaro-carpiene (tenosinovitele palmare supurate) Acestea sunt tenosinovite ale degetelor 1 și 5. La baza determinismului acestor infecții stau particularitățile anatomice ale tecilor sinoviale ale degetelor 1 și 5 care se întind între baza ultimei falange și spațiul Parona-Pirogov, delimitat anterior de cubital și
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
păstrând spatele drept, rotați foarte lent capul, aplecând gâtul așa cum indică desenul. Puteți să vă opriți în timpul mișcării pentru a întinde mușchii care vi se par contractați în mod deosebit. Brațele întinse deasupra capului, cu palmele unite și cu fața palmară în sus. Tragem ușor înspre sus și înapoi inspirând profund. Exercițiul este benefic pentru toți mușchii cuprinși între închietura mâinii și talie. Din stând depărtat, îndoim ușor genunchii așa cu arată desenul alăturat. Prin această mișcare se realizează contracția cvadricepsului
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
copil. La adult aprecierea suprafeței arse dispune de mai multe metode, între care cele mai utile sunt „ palm method” și „regulă cifrei 9”. „Palm method” este cea mai simplă și cea mai utilizată manieră de apreciere a suprafeței arse. Față palmara a întregii mâini reprezintă aproximativ 1% din suprafața tegumentara a corpului uman. Fără a atinge tegumentele lezate, medicul apreciază de câte ori se poate aplica palmă să pe suprafața arsă (S²). Dar pentru a evita o apreciere eronată a S² este necesar
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]