391 matches
-
două degete pe ambele părți ale coloanei vertebrale. Puteți face următoarele tipuri de masaj: Cu partea palmară a degetului mare frecați foarte ușor muchia exterioară a degetului mare al copilului, dinspre vârf spre rădăcină, de 100 de ori. Cu partea palmară a degetului mare împingeți foarte ușor partea palmară a inelarului copilului, dinspre vârf spre rădăcină, de 100 de ori. Cu partea palmară a degetului mare împingeți foarte ușor partea palmară a auricularului copilului, dinspre vârf spre rădăcină, de 100 de
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
Puteți face următoarele tipuri de masaj: Cu partea palmară a degetului mare frecați foarte ușor muchia exterioară a degetului mare al copilului, dinspre vârf spre rădăcină, de 100 de ori. Cu partea palmară a degetului mare împingeți foarte ușor partea palmară a inelarului copilului, dinspre vârf spre rădăcină, de 100 de ori. Cu partea palmară a degetului mare împingeți foarte ușor partea palmară a auricularului copilului, dinspre vârf spre rădăcină, de 100 de ori. Cu degetul mijlociu frământați foarte ușor, timp
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
ușor muchia exterioară a degetului mare al copilului, dinspre vârf spre rădăcină, de 100 de ori. Cu partea palmară a degetului mare împingeți foarte ușor partea palmară a inelarului copilului, dinspre vârf spre rădăcină, de 100 de ori. Cu partea palmară a degetului mare împingeți foarte ușor partea palmară a auricularului copilului, dinspre vârf spre rădăcină, de 100 de ori. Cu degetul mijlociu frământați foarte ușor, timp de un minut, scobitura de pe dosul mâinii copilului, dintre inelar și auricular. Terapia prin
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
dinspre vârf spre rădăcină, de 100 de ori. Cu partea palmară a degetului mare împingeți foarte ușor partea palmară a inelarului copilului, dinspre vârf spre rădăcină, de 100 de ori. Cu partea palmară a degetului mare împingeți foarte ușor partea palmară a auricularului copilului, dinspre vârf spre rădăcină, de 100 de ori. Cu degetul mijlociu frământați foarte ușor, timp de un minut, scobitura de pe dosul mâinii copilului, dintre inelar și auricular. Terapia prin căldură Aprindeți un bețișor de moxă fără fum
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
așa fel încât să formeze o „cupă” în care va „intra” mingea, contactul cu degetele având loc pe suprafața internă a acestora. Impulsul necesar lovirii mingii începe prin întinderea picioarelor, se continuă cu extensia coatelor și se încheie cu flexia palmară a mâini, mingea luând „drum” spre în sus și spre înainte. În final executantul este întins din toate articulațiile, ajungând pe vârfuri (cu tendință de a păși înainte pentru a nu cădea), sau chiar în aer după desprinderea de sol
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
se întâlnește destul de des în voleiul de plajă, mai ales la atacul mingilor ridicate foarte aproape de fileu. Mecanism de execuție. Mingea este lovită cu vârful degetelor, care se țin lipite și flectate de la rădăcină, (sau toată palma este în flexie palmară), printr-o mișcare bruscă, care seamănă cu mișcarea cobrei, atunci când vrea să muște. În cazul „ridicătorilor”, se folosește brațul stâng și execuția acestui procedeu este precedată de o fentă de ridicare din săritură, eficiența având de câștigat. Procedeul „minge tăiată
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
joasă este mai greu de pornit) luată după un plasament anticipat, jucătorul se ridică și se întinde cu un braț după minge. Dacă este necesar va trebui să și sară înainte de a lovi mingea. Lovirea mingii se face cu fața palmară a pumnului, sau în ultimă instanță cu toată palma sau cu podul palmei. Preluarea cu o mână din lateral, este un procedeu mai puțin utilizat, fiind însă utilă în cazul în care este însoțită de un plonjon lateral spre aceeași
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
în fața oglinzii, copilul va urmări expansiunea abdominală în inspir cu coborârea peretelui costo-abdominal în expir.chinestezic - elevul ia cunoștință foarte rapid de timpii inspiratori și expiratori având o senzație de confort după o respirație nasală profundă.tactil - prin aplicarea feței palmare pe peretele toracoabdominal, apreciind regularitatea și constanța ritmului, precum și suplețea actului respirator în timpul fonației. Conduce la sincronizarea actelor de respirație-fonație.auditiv - prin zgomotele specifice intrării aerului pe căile nasale și ieșirii aerului pe cale orală, în timpul emisiei vocalice, urmărind sincinezia debutului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
la bărbați) Iritante mucoase expunere prelungită la băuturi foarte fierbinți (aromatice) stenoza radică achalazia leziuni caustice Expunere la carcinogene nitriți alimentari toxine fungice și vegetale Factori nutriționali și diabetici deficit zinc deficit vitamina A deficit riboflavinic Alți factori Tylosis (hipercheratoza palmară și plantară cu papiloame esofagiene) Sindrom Plummer - Vinson (inele esofagiene, glosite și deficit de fier) Adenocarcinoame Refluxul gastro-esofagian Esofagul Barrett Etnicitate (albii> negrii americani) Sex (la bărbați) Obezitate Dieta (consum de fructe, vegetale, fibre) Fiecare dintre acești factori pot avea
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
posterior este asigurat (figura 15Ă. A doua manevră va realiza planul anterior, care adesea este mult mai dificil datorită bronhiei principale stângi care poate fi foarte apropiată. Din nou mâna dreaptă pătrunde prin hiatus dar de această dată cu fața palmară în jos și anterior esofagului. Degetele vor pătrunde între esofag și bronhia principală stângă care este împinsă anterior. Se pătrunde și prin incizia cervicală cu o compresă montată într-o pensă curbă, care înlocuiește degetul. După terminarea disecției anterioare, esofagul
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
afectarea tractului piramidal apar în afecțiunile cerebrale sau medulare), clonoide (prin afectarea extinsă a tractului piramidal, compresiunile medulare);Reflexele cutanate constă în contracția involuntară a unui muschi prin stimularea regiunii corespunzătoare a pielii. Pot să fie: reflexul palmomentonier (Marinescu-Radovici), reflexul palmar cutanat, reflexul cutanat plantar, reflexul abdominal superior, mijlociu și inferior, reflexul cremasterian. Au o semnificație deosebită când sunt abolite indică leziuni ale tractului piramidal. Reflexul cutanat plantar (semnul Babinski) patologic constă în extensia halucelui și uneori și al restului degetelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
ajutoarelor bănești prin Banca de credit mărunt nu prezintă destulă Încredere, suspiciosul „Joint” „...a refuzat, inițial, colaborarea cu noul CARS al evreilor”, crezând, cel mai probabil, că oamenii sunt oameni (mai ales la ananghie) și că o posibilă manipulare și „palmare” a produselor alimentare era de așteptat. Totuși, după cum se va vedea, organizația americană va livra coreligionarilor din România alimente ba, chiar și alcool care, potrivit scrierii lui Moses Rosen 25 (fost rabin-șef al Cultului mozaic din România) va fi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
6 - 10 săptămîni. Metoda autogenă se poate aplica și în grup. Pot beneficia de efectul antrenamentului autogen tremorul din boala Parkinson și tremorul encefalitei, cerebrastenia posttraumatică, epilepsia, durerile, migrena, hipertensiunea arterială, insomnia, depresia, anxietatea, tulburările echilibrului vegetativ de tipul hipersudorației palmare, tulburărilor funcționale cardiace, respiratorii și digestive. (48, 166) Metoda stimulării magnetice transcraniene Metoda stimulării magnetice transcraniene este o metodă folosită uneori pentru a stimula refacerea limbajului prin direcționarea unui câmp magnetic ―lent și repetitiv' asupra zonelor cerebrale ce se presupune
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
examinatorului se aplică pe traiectul venei safene inferior de triunghiul femural Scarpa, iar palma mâinii drepte pe fața anteromediană a gambei. În condițiile competenței valvulare axiale, nu se percep de mâna dreapta undele pulsatile generate de percuția efectuată cu fața palmară a mâinii stângi; proba este pozitivă în condițiile perceperii distale a undelor pulsatile generate în porțiunea superioară a venei safene. 2. Pentru sistemul venos profund: a. proba Delbet-Perthes - se efectuează cu bolnavul în decubit dorsal, cu membrul inferior afectat în
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
un lambou în „V”-„Y” cu vascularizație subcutanată, croit pe fețele laterale ale falangei distale. Cele două lambouri bilaterale sunt avansate spre linia mediană și suturate împreună. Metoda este indicată în cazul amputațiilor cu tranșă oblică în plan frontal spre palmar, dar lambourile sunt mai dificil de avansat. 3. Lamboul Hueston Acest lambou de rotație-avansare (fig. 14.5), este croit printr-o incizie pe bordul degetului și una transversală formând un „L”. Disecția pe marginii laterale se face pe deasupra pediculului colateral
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
flexoare pe fața lor profundă, dorsală, după care se orientează longitudinal, preponderent în jumătatea profundă a suprafeței de secțiune a tendonului. Acestă dispoziție vasculară i-a făcut pe unii autori să recomande trecerea firelor de tenorafie doar prin jumătatea superficială, palmară, a tendoanelor, pentru a nu intercepta sistemul vascular longitudinal intratendinos. Imbibiția din lichidul sinovial are o contribuție importantă în nutriția tendoanelor flexoare, fiind mecanismul dominant pentru jumătatea superficială a suprafeței de secțiune a tendonului. Conform mecanismului sinovial descris de Weber
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
incizia latero digitală Bunnel având tot mai puțini adepți. Pentru police se preferă fie o incizie tip Brunner, fie un abord latero-digital pe bordul său radial. În leziunile la nivel digital în care capătul proximal s-a retractat la nivel palmar, recuperarea acestora se face prin metoda Michon: printr-o mică incizie transversală la nivelul pliului palmar distal se recuperează capetele proximale ale TFS și TFP pe care se trece câte un fir de sutură. Prin plaga digitală se introduce în
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
tip Brunner, fie un abord latero-digital pe bordul său radial. În leziunile la nivel digital în care capătul proximal s-a retractat la nivel palmar, recuperarea acestora se face prin metoda Michon: printr-o mică incizie transversală la nivelul pliului palmar distal se recuperează capetele proximale ale TFS și TFP pe care se trece câte un fir de sutură. Prin plaga digitală se introduce în canalul digital un tub de silicon care se extrage la nivelul inciziei palmare, pe care se
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
la nivelul pliului palmar distal se recuperează capetele proximale ale TFS și TFP pe care se trece câte un fir de sutură. Prin plaga digitală se introduce în canalul digital un tub de silicon care se extrage la nivelul inciziei palmare, pe care se ancorează tendoanele flexoare. Prin retragerea distală a tubului, cele două tendoane sunt readuse la nivelul inciziei digitale unde se efectuează tenorafia. 14.3.3.3. Tehnica tenorafiei Toaleta chirurgicală a tendoanelor secționate trebuie să fie minimă, utilizând
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
poate fi controlat intercostal; efortul aruncării poate fi controlat inter scapular, situat între cele două margini interne ale omoplaților/scapula; orice sport depinde motricitatea în pronație, mișcarea de rotație internă pe care o efectuează mâna și antebrațul, prin care fața palmară devine posterioară și policele medial; supinația este mișcarea de rotație externă, pe care o efectuează mâna și antebrațul, prin care fața palmară devine anterioară și policele lateral; flexia este mișcarea prin care două segmente articulate între ele se apropie unul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
depinde motricitatea în pronație, mișcarea de rotație internă pe care o efectuează mâna și antebrațul, prin care fața palmară devine posterioară și policele medial; supinația este mișcarea de rotație externă, pe care o efectuează mâna și antebrațul, prin care fața palmară devine anterioară și policele lateral; flexia este mișcarea prin care două segmente articulate între ele se apropie unul de celălalt, când unghiul dintre axele longitudinale ale celor două segmente care participă la formarea articulației respective se micșorează, se execută în
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
se împart în: panariții, incluzând infecțiile digitale; flegmoane ale mâinii, cu interesarea uneia sau mai multor loje anatomice. Panarițiile se clasifică după localizare și profunzime (Fig.10.1): din punct de vedere al localizării, panarițiile pot interesa fața dorsală sau palmară a oricărei falange (proximale, mijlocii sau distale); în funcție de profunzimea lor, panarițiile sunt (Tabel 10.1): superficiale, subcutanate, profunde. Flegmoanele mâinii pot fi (Fig.10.2): după localizare: flegmoane ale feței dorsale și flegmoane ale feței palmare (volare); după profunzime: flegmoane
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
interesa fața dorsală sau palmară a oricărei falange (proximale, mijlocii sau distale); în funcție de profunzimea lor, panarițiile sunt (Tabel 10.1): superficiale, subcutanate, profunde. Flegmoanele mâinii pot fi (Fig.10.2): după localizare: flegmoane ale feței dorsale și flegmoane ale feței palmare (volare); după profunzime: flegmoane superficiale (dezvoltate deasupra aponevrozei palmare superficiale, în țesutul celular subcutanat), flegmoane profunde (care interesează mai ales fața palmară, fiind situate sub aponevroza palmară superficială, în lojele mâinii: flegmonul lojei tenare, hipotenare, flegmonul mediopalmar, comisural, flegmonul tecilor
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
mijlocii sau distale); în funcție de profunzimea lor, panarițiile sunt (Tabel 10.1): superficiale, subcutanate, profunde. Flegmoanele mâinii pot fi (Fig.10.2): după localizare: flegmoane ale feței dorsale și flegmoane ale feței palmare (volare); după profunzime: flegmoane superficiale (dezvoltate deasupra aponevrozei palmare superficiale, în țesutul celular subcutanat), flegmoane profunde (care interesează mai ales fața palmară, fiind situate sub aponevroza palmară superficială, în lojele mâinii: flegmonul lojei tenare, hipotenare, flegmonul mediopalmar, comisural, flegmonul tecilor sinoviale digito-palmare). 10.1.2. ETIOPATOGENIE 10.1.2
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
profunde. Flegmoanele mâinii pot fi (Fig.10.2): după localizare: flegmoane ale feței dorsale și flegmoane ale feței palmare (volare); după profunzime: flegmoane superficiale (dezvoltate deasupra aponevrozei palmare superficiale, în țesutul celular subcutanat), flegmoane profunde (care interesează mai ales fața palmară, fiind situate sub aponevroza palmară superficială, în lojele mâinii: flegmonul lojei tenare, hipotenare, flegmonul mediopalmar, comisural, flegmonul tecilor sinoviale digito-palmare). 10.1.2. ETIOPATOGENIE 10.1.2.1. Cauze determinante : a. Traumatismele mâinii sunt de cele mai multe ori urmate de infecții
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]