2,054 matches
-
a dus nimic la capăt, în toată viața ei. Asta i-am auzit spunând pe toți presupușii ei apropiați, după ce a murit. De cărțile ei nu a auzit nimeni. Nici de mine. Nici de faptul că în spatele casei noastre creșteau palmieri și sicomori, înfloreau grădini japoneze și dădea toamna peste parcuri englezești. Eu eram tânără și ea se topea pe zi ce trecea. I-am împrumutat ideile, fanteziile, gesturile. Am uitat ce a fost al meu dintru început și ce nu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
dispare ca și cum n-ar fi fost. Tata își ridică o mână, foarte încet. Ca să n-o trezească pe Sophia. Tata se freacă la baza nasului și se gândește la oamenii care îl aș teaptă foarte departe de locul ăsta cu palmieri și pis cine și plaje și hamacuri agățate de copaci. Oa menii care îi dau telefon și-i spun trebuie să te întorci cât mai repede pentru că avem aici o situație. Intrăm în proces cu banca dacă nu vii tu
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
grădina prințului. Și fata s-a gândit că asemenea flori nu au cum să existe cu adevărat. Pentru că florile aveau tulpini groase cât copacii pe care-i știm noi în lumea noastră. Și florile astea aveau petalele mari cât frunzele palmierilor din lumea pe care o cunoaștem noi. Și florile astea erau parfumate, așa cum florile pe care noi le știm nu vor fi niciodată. Parfumul lor era atât de îmbătător, încât puteai să-ți pierzi min țile doar respirându-l o
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
lumina soarelui.Se simte briza mării. In urma lor o ușă metalică glisează rapid. Cei doi au uitat de peripețiile acestui voiaj și devin interesați de peisaj.Sunt pe o insulă. Blocul și orașul au dispărut. Valuri,plajă,dune și palmieri. Se privesc. Au costume de baie vert nil,pălării și ochelari de soare. -Unde ne aflăm,domnule? -Nu știu...Sunt dezorientat. Se aude o melodie clasică.” Dansul lebedelor mici” de Ceaikovski. In spatele unei dune de nisip se desfășoară o
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
monumentali, mulțimi căscând gura și păzindu-și buzunarele, poșetele, borsetele, ca și noi, ca și noi, iar de-a lungul, pe ambele părți, o circulație amețitoare. Ne-am abătut de la o vreme pe străduțe vechi, prin Plaça Reial, dreptunghiulară, cu palmieri, bătrâni și ei, înconjurată de largi arcade, prin Târgul de Antichități & Vechituri, unde am suferit literalmente printre miile de obiecte minunate și surprinzătoare pentru care nu mi-ar fi ajuns nici trei zile doar ca să le dezmierd din priviri. Dar
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
arbore de Crăciun din lume" (egal cu un edificiu de 25 de etaje). Luminația fusese deja pusă în funcțiune încă dinainte de ziua morților (întâi noiembrie), când am aterizat la Lisabona. Pentru europeanul de rând, simbolistica sărbătorilor invernale insinuându-se printre palmieri e încă un semn al originalității acestui spațiu. Că feeria nocturnă face parte din strategia consumismului desfrânat se știe prea bine, dar aici măcar dispune de un incomparabil ambient urban. Și apropo de arbore: el a fost păstrat până la sărbătorirea
Corespondență din Lisabona - Iarna integrării noastre by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9931_a_11256]
-
tărâm cu verdeață măruntă, plante de care nu mai văzusem până atunci, cu frunze rotunde și adunate în smocuri, risipite pe stânci, din loc în loc. Vârful muntelui se termina undeva în roci colțuroase, pe care creșteau răzleț ierburi, mușchi și palmieri mici. Dincolo de stânci, se zărea oceanul. O întindere imensă de apă, valuri înspumate și orizont unde lumina gălbui devenea alburie, apărând dintre norii gri. Era pustiu, însă în zare se vedea perdeaua de raze reflectându-se pe apă, unde cerul
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2902]
-
valuri, înainte să fie acoperită de oceanul care începuse să se apropie. În partea cealaltă, era o perdea de apă și lumină, care se revărsa ca un coridor strălucitor. Am trecut prin coridor și am ajuns la o pajiște cu palmieri, unde oceanul se întâlnea cu un fluviu, în mijloc fiind o insulă. Ieșise soarele și se înseninase, iar frunzele palmierilor înalți foșneau liniștit, totul părea luminat de un soare de primăvară și pe mal sclipeau cochilii nenumărate, udate de apa
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2902]
-
și lumină, care se revărsa ca un coridor strălucitor. Am trecut prin coridor și am ajuns la o pajiște cu palmieri, unde oceanul se întâlnea cu un fluviu, în mijloc fiind o insulă. Ieșise soarele și se înseninase, iar frunzele palmierilor înalți foșneau liniștit, totul părea luminat de un soare de primăvară și pe mal sclipeau cochilii nenumărate, udate de apa clipocind care se întindea limpede, pe nisip. În acea poiană a insulei unde fluviul se vărsa în ocean, se găsea
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2902]
-
apa clipocind care se întindea limpede, pe nisip. În acea poiană a insulei unde fluviul se vărsa în ocean, se găsea un turn alb, care parcă avea menirea să păzească întinderile de apă până la orizont, și malurile râului, alături de foșnetul palmierilor. Am urcat în turn, pășind prin holul întunecat, până sus. Nu era nimic de văzut în hol. Însă când am ajuns sus, pe terasa cu turnulețe sculptate și decorate cu o diversitate de forme, la fel ca și diversitatea plantelor
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2902]
-
de iarbă, erau licuricii și transformarea absolut senină a căldurii ce apărea în prezența Iasomiei, cu privirea ei zăpăcitoare, era energia nebănuită care se aduna în munții de apă ce aruncau stropi dincolo de pereții rocilor, erau razele de lumină, foșnetul palmierilor, crengile copacilor mișcători și chiar agila panteră imprevizibilă, erau minunile fantastice ale lumii, era acest izvor invizibil în tot ceea ce făcea parte din peisajul înconjurător, era întreaga natură, era în totul și absolut orice... eram chiar și eu cu misterul
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2902]
-
scară umană. Pretutindeni, opere de artă decorativă inteligent amplasate în peisaj. Iar zona Oriente, de unde Expoziția Universală din 1998 dislocase un mizer cartier industrial, este acum un model de integrare a tendințelor de ultimă oră în urbanistica milenară a Lisabonei. Palmierii din oțel alb și sticlă mată ai gării proiectate de spaniolul Santiago Calatrava rimează perfect cu podul lung de 17 km azvârlit peste estuar, cu futurismul edificiilor, dar și cu Parcul Națiunilor și surprizele sale (de pildă, "vulcanii" din ceramică
Frânturi lusitane - O artă suverană by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9068_a_10393]
-
faceți ca primar!". Un alt moment a fost când Nicolae Robu a recitat o fabulă cu o lebădă și o rață, Robu fiind "lebăda" invidiată de "rața" Popoviciu. Între cei doi au existat mai multe conflicte în anul 2013 cu privire la palmierii din Timișoara sau demolarea Acvariului din centrul orașului.
Nicolae Robu-Alin Popoviciu, acum colegi, înainte la cuțite. "Nemernic și nesimțit" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81706_a_83031]
-
faceți ca primar!". Un alt moment a fost când Nicolae Robu a recitat o fabulă cu o lebădă și o rață, Robu fiind "lebăda" invidiată de "rața" Popoviciu. Între cei doi au existat mai multe conflicte în anul 2013 cu privire la palmierii din Timișoara sau demolarea Acvariului din centrul orașului.
Nicolae Robu-Alin Popoviciu, acum colegi, înainte la cuțite. "Nemernic și nesimțit" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81708_a_83033]
-
ei nu e privat, nici mă-car cel mai șters sau cel mai derbedeu, ui-tați-vă cum se în-și-ruie re-pe-de pe scenă, de pe avan-sce-na pre-gă-ti-tă par-că pen-tru o for-ma-ție de rock cu pretenții ar-tis-ti-ce, prin-tre și-ruri de flori și ghi-ve-ce de palmieri, când își primesc di-plo-me-le din mână lu-ne-co-su-lui de Nat Jefferson, șeful șco-li-lor din New Prospect, în timp ce nu-me-le le sunt in-to-na-te mo-no-ton la mi-cro-fon de că-tre di-rec-toa-rea in-te-ri-ma-ră a li-ce-u-lui, mi-cu-ța Ire-ne Tso-u-tso-u-ras. Di-ver-si-ta-tea nu-me-lor se oglin-deș-te în cea a ti-pu-ri-lor
John Updike Teroristul by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/9641_a_10966]
-
am să-l târăsc la picioarele mele, am să-l omor cu țârâita, așa cum am murit și eu, puțin câte puțin. Trezește-te, fată, aud vocea mea interioară, mă uit în jur, mașina aleargă pe autostradă, de-a lungul coastei, palmieri, tufișuri de trandafiri japonezi în roz, roșu și galben, conifere, Kati îmi urmărește privirea și zice: "Australienii au adus cu mare succes coniferele din Europa, ai să vezi cum sunt exploatate de către fermieri înăuntrul continentului", dar cum am să ajung
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
apoi adânc în piept, fără să piardă niciun firișor aiurea, după care, cu buza superioară, aproape lipită de dinți, împingea, într-un jet spontan, tot fumul spre tavan prin șuvița sârmoasă și căruntă ce-i umbrea ca o frunză de palmier, fruntea lată. Pe vremea aceea nu eram fumător, dar, stând cu el la masă, la o cafea, pofteam la țigările lui, Snagov, și de multe ori îi ceream, cu toată rușinea, câte una. După ce trăgeam și eu pamblicărind, un fum
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Dac-a fost așa, am visat amândoi. Nu mult mai târziu, Napoli Își deschidea brațele Înaintea noastră. Oamenii ridicau grilajele magazinelor și coborau copertinele, pregătind lupta cu soarele. În fața micilor prăvălii, fructele Își ocupau locurile În micile tribune de lemn. Palmierii, cu coafurile lor afro, priveau neclintiți, de sus, spre lumea care Începuse să șiroiască printre fațadele multicolore. Se făcuse deja cald, dar În interiorul limuzinei era răcoare. Mașinile circulau Încet prin aglomerație, doar scuterele cu doi ocupanți se strecurau pe lângă noi
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
erau, așa că Anton și-a luat rămas bun de la doamne și a traversat strada. — Mai Întâi am vorbit cu portarul... — Rusul ăla care face cuvinte Încrucișate? Ăla slab ca un băț? Nu, un bavarez cu niște picioare cât frunzele de palmier. I-am explicat că vreau să vizitez camera 202. Ăsta e numărul corect, nu-i așa? Am dat din cap aprobator. Dar portarul s-a uitat la mine de parcă aș fi aterizat de pe-o altă planetă. Anton insistase, spunând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
poposiră o clipă la fata cu care era evreul, cum ar privi un automobilist obosit, ajuns la un han de rând, perdelele stacojii și berea apoasă, Înainte de-a conduce mai departe până la cel mai bun hotel, cu muzică și palmieri. Se gândi: „O să vorbesc cu ea. Are o siluetă frumușică“. Căci, la urma urmelor, nu poți trăi Întotdeauna cu o voce șoptită ca muzica ori cu o siluetă Înaltă ca un palmier. Loialitatea nu era același lucru cu păstrarea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
până la cel mai bun hotel, cu muzică și palmieri. Se gândi: „O să vorbesc cu ea. Are o siluetă frumușică“. Căci, la urma urmelor, nu poți trăi Întotdeauna cu o voce șoptită ca muzica ori cu o siluetă Înaltă ca un palmier. Loialitatea nu era același lucru cu păstrarea În memorie; poți uita, rămânând credincios, și poți să-ți amintești și să nu fii credincios. O iubea pe Janet Pardoe și o va iubi veșnic pe Janet Pardoe, protestă ea În sinea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
condescendent. Eșecurile de aceeași dimensiune copleșitoare erau cu totul altceva, pentru că atunci ea era lumea cea răzbunătoare și pătrundea În celule de Închisoare, În holuri de hotel, În jegoase cabinete dosnice. Atunci, cu un bărbat aflat la mila ei, Între palmierii la ghiveci și pian, când era pus cu spatele la fotografia de nuntă și ceasul moarat, aproape că putea să-și iubească victima și-i punea mici Întrebări personale, abia ascultând răspunsurile. Deci așa, se gândi ea, Între domnul Savory, autor al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
semiîntuneric, iar umbrele cădeau ca niște pânze de praf peste fotolii, născute de luminile străzii reflectate pe tavan și de luciul lămpii de citit de pe birou. Josef dădu cu fluierul piciorului peste una din măsuțe și aproape că răsturnă un palmier de interior. Înjură cu jumătate de glas și din dormitor se auzi vocea Annei: — Ce se Întâmplă, Anton? Ce faci acolo? Nimic, spuse el, nimic. Vin la tine Într-o clipă. Stăpânul tău a lăsat una din lumini aprinsă. Ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
dar Myatt nici nu vru să audă. — Mai poate să aștepte o zi. În noaptea asta trebuie să accepți să fii invitata mea aici. Începea iar să-și desfășoare coada de păun, cu o Încredere pe care o Împrumută de la palmieri, coloane și respectul domnului Kalebgian. — Au fost două apeluri telefonice pentru dumneavoastră, domnule Carleton Myatt, și un domn vă așteaptă la dumneavoastră În cameră. — Bun. Dă-mi cartea lui de vizită. Camera mea e cea pe care o iau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
În New York În prezent Încât de abia dacă mai poți să-ți ții pantofii În picioare noaptea. Totuși, În noaptea aceea, toată lumea avea voie să rămână Încălțată, din fericire). Deși camera era ticsită, am reușit să disting șase perechi de palmieri din ipsos vopsiți În alb de-a lungul peretelui din spate, separați de șase glasvanduri care se deschideau către o grădină ca la carte, care fusese luminată din belșug pentru acea ocazie. Semăna mai mult cu Veneția decât cu West
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]