2,986 matches
-
alterat și că e ceva putred în Danemarca”. E o situație incontestabil dăunătoare culturii, pe care însă tot spiritul critic, chiar dacă se simte uneori “minoritar într-un cor al elogiilor gratuite”, riscînd a fi “imediat probozit prin «replici» coborîte în pamflet și calomnie, e chemat, el și numai el, a-i pune capăt. Chiar dificultățile sporite se cuvine a-l mobiliza, orice șovăială, descurajare, lamentație a acestuia fiind de natură a servi impostura. În continuare, dl Ilie Guțan ne înfățișează o
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
națională! Pornind de la nenea Iancu și de la Republica de la Ploiești, un cineast, cunoscutul Radu Igazsag (care, mai nou, și-a mai adăugat un nume, deci semnează Radu Vasile Igazsag ! e o glumă sau e doar “o scurtă nebunie”?) compune un pamflet postmodernist pe tema “Ah, sînt sublime momentele cînd un popor martir sfarmă tirania!”. Radu Igazsag semnează regia, scenariul și grafica, secondat de Vivi Drăgan Vasile, operator și producător (Fundația Arte Vizuale). Numai cineva familiarizat cu tehnicile filmului de animație poate
Restanțe și invazii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12988_a_14313]
-
lui Dragoș Mîrșanu. Puține scrieri bisericești se pretează la un comentariu istoric atât de atent precum DMP, opusculul recomandându-se mai puțin ca o lucrare teologică, cât mai ales ca una istoriografică. Fiind, cum spunea Arnaldo Mo migliano, un „oribil pamflet”, pentru a înțelege corect realitățile politice, ideologice, administrative, economice, militare, religioase, umane de la sfârșitul veacului al III-lea și începutul celui de-al IV-lea pe care le înfățișează, el trebuie citit în cheie inversă și prin raportare permanentă la
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
gazetă pe care din când o ridica la ochi parcă nevenindu-i să creadă că se numea publicație. Ca și cum soarta însăși s-ar fi răzbunat pe participarea lui MRP, - de neînțeles pentru un intelectual ca el, - la redactarea putrefacției poeziei, pamfletul odios antiarghezian, apărut sub semnătura dinastiei A. Toma, tot în organul „Scânteii“ la care acum se uita ca la o zdreanță. Autorul periferic al Cânticilor țigănești poate că pizmuia în secret Florile de mucigai ale poetului din Mărțișor, tot periferice
6 ianuarie 1971 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13007_a_14332]
-
Lovinescu este chiar Adrian Păunescu, redactorul șef al Flacării, astăzi senator PSD, fost senator PSM și, bag mîna în foc, viitor senator PRM. Altul, dl Paul Everac, a fost al treilea director general al Televiziunii Române de după Revoluție. Ca răsplată pentru pamfletul Baba la uluci, publicat tot în Flacăra. Revistă în care dl Dinu Săraru (cine altul decît actualul director general al Teatrului Național din București?) a publicat un interviu pe de-a-ntregul fals cu mama d-lui Virgil Ierunca (și el
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
între umoristic și satiric. Genul dintâi e mult mai gratuit sau, cel puțin, mai fără de crispare, decât al doilea, mereu sarcastic (zâmbetul căruia e rânjet sau, baremi, un surâs sardonic), consanguin al genului didactic, în sens de moralizator și punitiv. Pamfletul, diatriba ș.a.m.d. nu sunt vocația unui umorist. Care le poate practica accidental, precum același Nenea Iancu, berlinezul, în satira-i din 1906, la adresa regelui "Ca rol" (!), sau în broșura-i din 1907, concepută sub oblăduirea maximalistului Cristian Rakovski
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
fost acordat lui Eliade de: Arghezi, Rebreanu, Perpessicius, Cioculescu, Busuioceanu, Mihail Sebastian și Hortensia Papadat-Bengescu (Cf. Facla, 27 iulie 1936). în 1967 Eliade se întâlnește la Roma cu Tudor Teodorescu-Braniște. în discuția lor, la un moment dat, vine vorba despre pamfletele anti-argheziene din 1927. Autorul își reneagă excesele din tinerețe spunând: "Arghezi a fost și rămâne un mare poet. Greșisem eu". (Convorbiri cu și despre Mircea Eliade, Ed. Humanitas, 1998, p. 285). La 15 iulie 1968 Eliade îi scria lui Alexandru
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
el Îi răspunde vocea conștiinței Ei, reluată de el și apoi, spre final, nelămuririlor Ei răspunsându-i glasul ei și abia apoi el. La același capitol al plusurilor aș semnala și existența unor planuri multiple, valorificarea potențialului melodramei, dar și al pamfletului (intervențiile siluetelor caricaturale ale rudelor Ei), infuzia de comic menită a potența dramatismul, dar și a conferi o imagine netrucată asupra realității meschine. Și ca În cazul oricărei fotografii, când negativul păstrează imaginea inversă a culorilor pe care le va
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
V și UNISON RADIO, celelalte componente ale grupului. Este singurul ziar din județ care are pagină permanentă de cultură și de umor, neîntreruptă de 16 ani! Aici, vasluianul cititor de presă locală a găsit și continuă să găsească epigrame, fabule, pamflete, rondeluri, poezii, caricaturi, poeme, maxime, panseuri, etc. Toate evenimentele politice, alegeri, întruniri, declarații de presă a celor care conduc și administrează județul Vaslui au fost pe larg publicate în ziarul nostru. Festivalul Național al Umorului „Constantin Tănase” din perioada 8
Ziarul „MERIDIANUL” – Un ziar al întregului judeţ! [Corola-blog/BlogPost/93882_a_95174]
-
tot ceea ce este, țipat, scrîșnit, trăit. Mai tîrziu. - Jurnalul: un om care vorbește, crede, cheamă, plînge, lupta, vrea să convingă, etc. Poate fi foarte viu și foarte complex. E cinematografierea omului. Poate să se ridice la înălțimi de poem, epica, pamflete etc. Expresie directă vie, vehemență, personală. în cazul cel mai rău, el poate fi un șantier, un teren de experiențe literare, o tehnică a mărturisirii. E o prejudecată împotriva jurnalului intim care trebuie neapărat clarificata și înlăturata. 23 Iulie. Jurnalul
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
secolul-sinteză", despre simultaneitate și integralism. Dar, în timp, are loc o inevitabilă perimare a idolilor și în 1930 noii insurgenți exclusiviști și elitiști de la unu semnalează eșuarea Contimporanului în "parada" unor atitudini de artă. Sub semnătura lui Sașa Pană apare pamfletul Coliva lui moș Vinea, cu delimitări acide: "Să se știe odată pentru totdeauna: CONTIMPORANUL nu are nimic comun cu entuziasmul și tinerețea noastră". "Moș Vinea" avea 35 de ani și de-abia își publica al doilea volum de proză, Paradisul
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
preponderent violente (ori chiar a actelor de violență în toată regula, în cazul mineriadelor), ascendență care ar fi de găsit nici mai mult nici mai puțin decât în naționalismul "furibund" al publicistii eminesciene de la Timpul, în "mofturile" caragialiene sau în pamfletele argheziene. Departe de a fi analizat și denunțat ca mit cultural, Eminescu e din nou remitologizat, tocmai prin parțialitatea privirii aruncate asupră-i, prin radiografierea decontextualizată a publicisticii lui de la Timpul. Ruxandra Cesereanu pare a avea nevoie să recurgă la
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
este pentru Virgil Duda (1939), cu expresia celebră, "genul tărăgănat", pentru că vrea să exprime totul abia după ce înțelege, cu lentoare aprofundată, totul. El păstrează subiectul, intriga, conflictul. Acesta trebuie echilibrat între forțe echivalente, a căror abordare exclude simplificarea maniheistă, satira, pamfletul. Pentru că ele ar substitui, într-un mod fatalmente eșuat, romanescul similar lumii reale, cu reducționismele publicisticii. V. Duda este un prozator realist, pentru care societatea socialistă există și trebuie avută în vedere. Dar, din păcate, scriitorul o face și el
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
o fervoare extremă, într-o operațiune de izgonire a demonilor. Desigur, nu puține dintre aserțiunile lui Virgil Ierunca sunt în măsură de a șoca spiritele, zguduind ierarhii prestabilite sau stabilite fără discernământ în virtutea unei inerții molcome. Așa se întâmplă cu pamfletele lui Virgil Ierunca (Suflete moarte și suflete captive, Un optimist: Răspuns lui George Călinescu, Tudor Arghezi: un gâdilici de Curte Veche, Schimbarea la față a lui Tudor Vianu, Mihai Beniuc la avangarda poliției, Geo Bogza sau despre conștiința decorativă etc.
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
lui Virgil Ierunca (Suflete moarte și suflete captive, Un optimist: Răspuns lui George Călinescu, Tudor Arghezi: un gâdilici de Curte Veche, Schimbarea la față a lui Tudor Vianu, Mihai Beniuc la avangarda poliției, Geo Bogza sau despre conștiința decorativă etc.), pamflete în care verbul acid și metafora corozivă a unui exilat a întâmpinat metamorfozele - unele previzibile, altele subite și inexplicabile - ale unor scriitori rămași în țară, care au preferat să se instituționalizeze aservindu-se, decât să-și asume demnitatea ținutei morale
Virgil Ierunca sau sentimentul românesc al exilului by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/14401_a_15726]
-
Nițescu (Ed. Humanitas, 1995), aceasta fiind o lucrare de sertar, redactată de autor în 1979, în deplină libertate de conștiință, parcă fără gând să o publice deși încercări a făcut. A apărut postum. Este și ea consultabilă, dincolo de accentele de pamflet, pentru anii de început ai literaturii postbelice. Dar, cum spunea, aceste cercetări, chiar și aceea a lui M. Nițescu, sunt interesate precumpănitor de fenomenul politico-ideologico-social și abia apoi de evoluțiile din sfera literarului propriu-zis. Ceea ce caracterizează, poate în primul rând
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
să ți orientezi cătri gimnastică de performanți, că m-am băgat deja eu în lotul național. O să fiu number one, mai tari chiar și diecît Nadia! Să vezi ce-o să ți oftici, mîți mediocri ci ești! (Acest text este un pamflet)
Andreea Marin către Mihaela Rădulescu: O sî ti oftici, mîţî mediocrî ci eşti! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21203_a_22528]
-
zis di o mii di ori și nu mai faci asta. Ali dracu’ niesimțiti, li plătiești, li aduni di pi drumuri și nu sînt în stări și-și faci triaba cum se cuvini. Niști vaci! Andreia (Acest text este un pamflet și trebuie luat ca atare)
Scrisorile Andreei Marin catre Mihaela Radulescu se intoarce 2 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21206_a_22531]
-
s OK to be gay, so it has to be forbidden”. Buuun. Și acum să ne imaginăm cum a decurs vizionarea filmului de către comisie, vizionare în urma căreia România a devenit singura țară din Europa care l-a interzis. Urmează un pamflet, care, desigur, trebuie tratat ca atare. Începe filmul, scene de sex. Cristina Dochianu se foiește și pufăie. Cristina Dochianu: Auziți, auziți, puteți să opriți un pic? Se oprește filmul. Cristina Dochianu: Voiam să vă întreb... Aveți idee ce înseamnă “nimfomană
Stenogramele imaginare ale ședinței prin care a fost interzis Nymphomaniac II by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21185_a_22510]
-
mă lasă rece, căci nu e prima oară când sunt subiectul injuriilor lui. M-am imunizat, așa cum ne-am imunizat cu toții, în fața comportamentului de maimuță turbată la gratii. Așadar, iată ce vorbesc Mircea Badea și Gâdea la telefon, zilele astea (pamflet, ofcourse): Gâdea: Alo, Mirceo, vii și diseară la mine-n emisiune, da? Badea: Nici n-am plecat, coae, sunt aici, în studio, am vorbit singur toată noaptea, te aștept. Gâdea: Bine, pa. Badea: Bine, pa. STAI. Gâdea: Stau. Badea: Vreau
Cum vorbesc Badea și Gâdea la telefon by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21267_a_22592]
-
pornim de la principiul junimist “Anecdota primează!”, există totuși mizerii bine scrise și mizerii scrise mizerabil. Textul lui Radu despre Oana Pellea e, cu siguranta, dintre cele din urmă. S-ar fi potrivit de minune la el pe blog, alături de alte pamflete ratate, dar și mie mi s-a părut puțin straniu să-l văd publicat în Cațavencii. Zic “puțin” pentru că nu e prima dată când unul dintre editorialele Cațavencilor mustește de ură, de prostie, de incultura sau de lipsă de umor
Suflet de troll by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82381_a_83706]
-
bătrână franțuzoaică, într-o casă a... regelui Carol 3! Aici dă Gore buzna, într-o zi, cu "carlinul" (lui Haralambescu): rasă de câini al cărei nume se trage dintr-un Carlo (Bertinazzi), după cum "șarla" (evocată de Ion Luca, într-un pamflet, al său, antidinastic) e la origine, și ea, un mic (King) Charles. De adaos, într-o paranteză, că și un Carol feminin, o Carolină, transpare, în roman, în filigrană, - atunci când, zugrăvindu-și străbunicul (în calitatea-i de ajuns, de "ciocoi
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
XX, Tudor Arghezi, a fost redactorul-șef al Scânteii, Sorin Toma, critic literar improvizat, care, din câte știm, n-a mai publicat nimic după aceea. De altfel, a și plecat din țară, fără să lase vreo altă urmă decât rușinosul pamflet Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei. Prin virulență, el fusese anticipat cu vreo câțiva ani înainte (1945) de seria de articole din România liberă aparținând unui alt demolator: Miron Radu Paraschivescu. în amplul capitol Contestarea lui Tudor Arghezi, Ana Selejan face
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
expertize grafologice la câteva note ale Siguranței și Securității. Refăcând și completând Bibliografia selectivă, vor trebui aduse adausuri și precizări în special la capitolul Periodice, indicându-se anii consultați. Obiectivitatea (parțială sau între ghilimele) poate fi la fel de nocivă ca și pamfletele și rechizitoriile.
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
și să fiu silit să remaniez ŕ fond toată lucrarea, suprimînd capitole și schimbîndu-i orientarea". De-ar fi chiar așa cum spune, ar însemna că Petru Dumitriu își merită porecla de "havguf" - pe care chiar Vinea i-o dă într-un pamflet din Glasul patriei - adică de "balaur de mare", care înghite hălci uriașe de texte străine. Chiar și cu prezumtivele capitole eliminate din Lunatecii, nu cred că orientarea romanului ar fi fost alta decît cea actuală. Din păcate, nici măcar celelalte șase
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]