3,126 matches
-
sub privirile celor lalți, en glezul s-a îndepărtat ușor de tejghea. Intimidat de măcelarul ce continua să i se adreseze tot mai frenetic, gesticulând de zor cu stânga, în timp ce în dreapta ținea cuțitul însângerat de la carnea tăiată, britanicul s-a pani cat. Uitase cum să spună pe românește că nu înțelege. Tăcerea lui părea să îi irite pe cei de față, care începu seră și ei acum să îi vorbească răstit, peste strigătele mă celarului. Nu păreau a fi cuvinte de
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
mor fără asistență - conform legii; tineri fără nici un viitor bat străzile și crâșmele - conform legii; copiii sunt abandonați - conform legii; dar, tot conform legii, plătim apa de ploaie. Nu mai ajung nici vorbele lui Conu Iancu, nici ale lui Anton Pan și nici chiar ale lui George Coșbuc pentru a arăta cum se trăiește În țara românească - conform legii. În numai 20 de ani răul s-a Înrădăcinat așa de profund, că nu mai știi de unde să te apuci să cureți
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
evita reutilizarea. titlu purtat, în evul mediu, de conducătorii mongoli și preluat de suveranii multor țări din orient. tribut, dare în bani, dat de popoarele supuse hrisov îmblător lampaș lăncer leghe logofăt lude mahalagiu menzil menzilgiu mintean obliterare olac olăcar pan panaș para pașă pârgar pecete polc sultanului. act emis de cancelaria domnească. umblător, curier. fâșie lată de postav cusută pe latura exterioară a pantalonilor. lăncier, soldat din cavalerie care era înarmat cu lancie. unitate de măsură(1 leghe-4.452 m
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
însă cu desăvârșire. Pe strada Peneș Curcanu nici țipenie de om, o vagă țipenie de câine, și aia adormită și lățită lângă un gard de beton ce-i ținea probabil de răcoare. Și din nou aceste relicve lepădate neglijent, doi pan tofi și atât, dintre care unul căzuse într o rână lângă celălalt la numai trei-patru centimetri regulamentari, care, cu demnitatea unui apărător al piciorușului ingrat pe care îl ocrotise până mai acum o vreme, încerca încă să mai salveze aparențele
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
noastr? este gr?bit? Remarc În c??? ile În?elep?ilor Zen ?? cea dintâi virtute a omului e r?bdarea. S? prive?ți o zi Întreag? un pom, s? tragi la nesfâr?it cu un b?? un cerc În nisip pan? cercul devine perfect ?i peste spiritul ț?u coboar? lini?tea, s? te concentrezi asupra unei flori pan? floarea Începe s? creasc?. Cre? te În p?mânt sau În interiorul ț?u? O filozofie a a?tept?rii, o civiliza?ie
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
r?bdarea. S? prive?ți o zi Întreag? un pom, s? tragi la nesfâr?it cu un b?? un cerc În nisip pan? cercul devine perfect ?i peste spiritul ț?u coboar? lini?tea, s? te concentrezi asupra unei flori pan? floarea Începe s? creasc?. Cre? te În p?mânt sau În interiorul ț?u? O filozofie a a?tept?rii, o civiliza?ie a simbolurilor mari. O mân? dibace ?i o minte În?eleapt? pun trei ramuri Într-o vaz?. Prive
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
p?mântesc / uman. O alt? coordonat? a spa?iului poetic eminescian este dat? de arhitectură să original?, „colosal?", cum o nume?te C?linescu, expresie a aspiră?iei sale de a recrea universul. Poetul construie?te spa?îi atent gândite pan? la ultimul detaliu arhitectural, ce comunic? nu numai „titanica sete de frumuse?e ?i plenitudine rev?rsat? În crea?ie" (Z.D.-Bu? ulenga). ci ?i semnifică?iile filozofice, superioare ale felului în care gândirea uman? poate transcende timpul istoric
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
interioar?" fiind, În concep? ia hegelian?, „adev?râtul izvor al lirici"), toposurile poetice devin În lirica eminescian? adev?rate obiecte de contemplă?ie estetic?, elemente componente ale unei „entit??i metafizice", ale c?ror multiple semnifică?îi au r?mas, pan? la Eminescu, nedescoperite În plenitudinea ?i complexitatea lor. Citindu-i opera din aceast? perspectiv?, avem sentimentul c? descoperim o „terra incognita" În care astrele, codrii, apele toate toposurile poetice care o alc? tuiesc au o semnifică?ie aparte pe care
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
o adev?rât? arhitectonic? a cosmosului r?sfrânge În crea?ie tentativă conținu? a poetului de a cosmiciza spa?iul, de a-l organiza În varii trepte ?i etaje " (Z. D.-Bu?ulenga) Poetul-Amphion construie? te spa?îi atent gândite pan? la ultimul detaliu arhitectural, indiferent c? acestea sunt proiectate În universul miilor de stele, În lumea magicului codru sau a palatelor de cle? tar din inimă ??rii, Înzestrându-le cu cele mai originale structuri arhitectonice (portale, coloane, arcuri, bol?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
La urma urmelor, ce-?i trebuie că s? po?i da nume negr?ițului? O simpl? libertate, aproape un joc al gândului ?i cuvântului cu ele Însele. Dar nu se joac? decât cel care s-a Împ? timit În ele, pan? la a deveni din supus al lor, st?pan. Trebuie multe Încercate r???ciri prin lumea gândului ?i cuvântului, că s?? ?ții care sunt marginile ?i nemarginile lor. Abia atunci po?i face din ele un fel de poduri peste
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i da nume negr?ițului? O simpl? libertate, aproape un joc al gândului ?i cuvântului cu ele Însele. Dar nu se joac? decât cel care s-a Împ? timit În ele, pan? la a deveni din supus al lor, st?pan. Trebuie multe Încercate r???ciri prin lumea gândului ?i cuvântului, că s?? ?ții care sunt marginile ?i nemarginile lor. Abia atunci po?i face din ele un fel de poduri peste neantul ce-?i st? În fă??, că podul acela
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
unei existen?e eterne, pentru c? ea niciodat? nu se va transforma În ruin?, ci se poate metamorfoza, prin vraj?, În codru: „ ??ci s???ții, iubite frate C? nu-s codru, ci cetate, Dar vr?jit eu sunt de mult Pan? când o s? ascult ??sunând din deal În deal, Cornul mândru triumfal Al craiului Decebal. Atunci trunchi-mi s-or desface ?i-n palate s-or preface..." („Mu?ațin ?i codrul"). Aceast? d?inuire e posibil? doar Într-un spa
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de o durat? infinit?" (Zoe D.Bu? ulenga). Privite din aceast? perspectiv?, toposurile poetice devin În lirica eminescian? adev?rate obiecte de contemplă?ie estetic?, elemente componente ale unei „entit??i metafizice", ale c?ror multiple semnifică?îi au ??mas, pan? la Eminescu, nedescoperite În plenitudinea ?i complexitatea lor. Citindu-i opera din aceast? perspectiv?, avem sentimentul c? descoperim o „terra incognita" În care astrele, codrii, apele toate toposurile poetice care o alc? tuiesc au o semnifică?ie aparte pe care
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
tuiesc au o semnifică?ie aparte pe care numai Eminescu ar fi putut-o da acestui univers: „Întocmai că ?i Camoens, Eminescu a Încorporat o vast?? ?i s?lbatic? terra incognita ?i a transformat În valori spirituale experien?e considerate pan? la dânsul că lipsite de semnifică?ie ". (M.Eliade) Privite din „unghi cosmic" (E. Simion) , topos-urile poetice eminesciene reprezint? imaginile concrete ale Ideii primordiale din care s-au urzit formele succesive ale materiei supuse devenirii. În felul acesta ele
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
rata realitate" care exist? Între personalit??ile sau formele empirice ?i voin?a universal? În concep?ia lui Schopenhauer): „ Dar deodat-un punct se mi???... cel Întâi ?i sigur " [...] Punctu-acela de mi?care, mult mai slab că boaba spumii, E st?panul f??? margini peste marginile lumii... De-atunci negura etern? se desface În fă?îi, De atunci r?sare lumea, lun?, soare ?i stihii... De atunci ?i pan? ast?zi colonii de lumi pierdute Vin din sure v?i de chaos
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
sigur " [...] Punctu-acela de mi?care, mult mai slab că boaba spumii, E st?panul f??? margini peste marginile lumii... De-atunci negura etern? se desface În fă?îi, De atunci r?sare lumea, lun?, soare ?i stihii... De atunci ?i pan? ast?zi colonii de lumi pierdute Vin din sure v?i de chaos pe c???ri necunoscute ??i În roiuri luminoase izvorând din infinit Sunt atrase În via?? de un dor nem? rginit". („Scrisoarea I") Luna, soarele, „coloniile de lumi
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Tot mai adânc domne?te ț?cerea În? eleapt? - Se face cum c? noaptea minunea ?i-o a? teapt? Deodat? luna-ncepe din ape s? r?saie ?i p?n' la mal dureaz? o cale de v?paie ". Odat? st?pan? a acestui templu cosmic, ea, „fiica cea de aur a negurei eterne", I?i revărs? c???rile „de v?paie" pe „repedea-nmiire de unde" a Întunecatei ??ri: „ Pe-o repede-nmiire de unde o a? terne Ea, fiica cea de aur, a negurei
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
lucire efemer? e „vecinic? trecere", „stol de cocori" pierzându-se În „Întinsele / ?i necuprinsele / Drumuri de nori", „floare de crâng" ce „trece" ? i se stinge" că ?i clipele vie?îi": „ Stele-n cer Deasupra m?rilor Ard dep?rt?rilor Pan? ce pier". (Stele-n cer) Alteori, acestui sentiment tragic al existen?ei umane -supuse sclipirii efemere a unei „candele" din cer -, i se substituie bucuria ?i speran?a Împlinirii visului de iubire. Configura?iile lirice ale spa?iului poetic uimesc
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de rou? preș?rate pe pânză cerului („Stelele nasc umezi pe bolta senin?"), b?tând, preschimbate În gânduri, la poarta ve?niciei („Pref? cute-n stele de-aur merg pân'la-a veciei u??") sau arzând În dep?rt?ri pan? ce pier („...ard dep? rt?rilor / Pan? ce pier"), stelele sunt În poezia eminescian? metafore ale luminii. Semnifică?iile acestui topos poetic sunt multiple: s?la? al sufletelor, Întruchipeaz? efemerul existen?ei umane sau dimensiunea absolut? a genului. Privite ca
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Stelele nasc umezi pe bolta senin?"), b?tând, preschimbate În gânduri, la poarta ve?niciei („Pref? cute-n stele de-aur merg pân'la-a veciei u??") sau arzând În dep?rt?ri pan? ce pier („...ard dep? rt?rilor / Pan? ce pier"), stelele sunt În poezia eminescian? metafore ale luminii. Semnifică?iile acestui topos poetic sunt multiple: s?la? al sufletelor, Întruchipeaz? efemerul existen?ei umane sau dimensiunea absolut? a genului. Privite ca elemente ce configureaz? liric peisajul eminescian, uimesc
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
tot ce mi???-n ?ara asta, râul, ramul Mi-e prieten numai mie, iar???ie du?mân este ". ??i abia plec? b?trânul... Ce mai fream?ț, ce mai zbucium! Codrul clocoti de zgomot ?i de arme ?i de bucium ". „ Pan 'ce izvor?sc din veacuri stele una cate una ?i din neguri, dintre codri, tremurând s arăt? luna... Doamna m?rilor ?-a nop?îi vărs? lini?te ?i somn ". În aceste trei secven?e ale poemului, codrul apare În aceast
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
insuportabil - neminciuna mi-a devenit odioasă. O așteptam, ascultând un CD adus de mine, ea a intrat cu cumpărăturile și, scoțându-și haina: — Pfffff, ce muzică oribilă. M-am ridicat și am oprit muzica. EA Îînțepată, aproape șerpește, scoțându-și pan tofii): De ce-ai oprit? EU Îdeja pierdut): Ai zis că nu-ți place... EA: Și am spus eu să stingi? Ascult-o dacă-ți place ție. Ascultă ce vrei tu. Ce, nu mai pot formula nici o opinie acuma?! Anesteziată
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
papuci. Acum, problema nu era că aveam ciorapi desperecheați, ci că pur și simplu nu puteam să înțeleg cum o femeie care se pregătește să schimbe umori cu tine într-un pat decorat îndoielnic îți poate cere să-ți scoți pan tofii la intrare și îți oferă niște diformi papuci, moșteniți de la un amant anterior. Traumatism, sau tară românească... puține lucruri urăsc mai mult pe lume decât papucii... să ajungi acasă la un om care te găzduiește și, după ce te descalți
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
fie aprobat de CIO. 2. CIO poate recunoaște asociații de CNO-uri formate la nivel continental sau mondial, ca de exemplu: Asociația Comitetelor Naționale Olimpice (ANOC); Asociația Comitetelor Naționale Olimpice din Africa (ANOCA); Consiliul Olimpic din Asia (OCA); Organizația Sporturilor Pan americane (PASO); Comitetele Naționale Olimpice ale Oceaniei (ONOC); Comitetele Olimpice Europene (EOC), cu condiția ca statutele lor să satisfacă cerințele Cartei Olimpice și să fi fost aprobate de CIO. 3. CIO poate recunoaște FIS-urile în concordanță cu condițiile impuse
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de bahmuțanca asta, numa cu ea în cap i-aș da". E greu de tradus pentru șefii americani, dar, ne bazăm pe google translate - we suggest to burn this miss bahmuteanca , while we would practice smashing her head with a pan''. Mie-mi sună a joc fain pe IPad - bahmu, o tigaie și smash, smash, smash....până la next level, când apare Prigoana și se complică acțiunea", a scris Mihaela Rădulescu pe contul ei de socializare. Comentariul Mihaelei Rădulescu a stârnit amuzamentul
Mihaela Rădulescu, comentariu acid la adresa Adrianei Bahmuțeanu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72012_a_73337]