160 matches
-
de tradițiile meșteșugului etc. În „Statisticeștile științi” din anii 1841, 1842, 1843, 1849 și 1851 se arată că rotărie se face în satele Iucăseștii de Jos, Bălășești (Roman) și în Poiana (Bacău); dogărie în Deleni, Drăgutești (Bacău) și Baia (Suceava); panere la Filipăuți etc. Pe ocoale, diviziunea se prezintă astfel: rotăria în ocoalele Tazlăul de Sus (Bacău) și Zeletinul (Tecuci); dogăria în ocoalele Trotuș (Bacău) și Gârlele (Putna); butnăria în ocoalele Bistrița de Sus și de Jos (Bacău); „cherestea mare” (catarge
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care se încadrează în cooperația capitalistă simplă. În 1850, exista pe moșia Saucenița (Dorohoi) o „fabrică de briște”, la care erau angajați „doi jidovi lucrători împreună cu alți moldoveni”. La Filipăuți (Herța) se afla în 1849 un atelier de confecționare a panerelor. În sfârșit, în regiunea de munte a Moldovei, de-a lungul apelor curgătoare, funcționau foarte numeroase ferăstraie. Cu aceste instalații meșteșugărești-mecanice, construite din mult lemn și puțin fier, puse în mișcare prin forța motrice a apelor repezi de munte, se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
netedă și smeadă. Ochii îi sunt întunecați, mângâietori și adânci. Iar "genele lungi și dese împrumutau privirii acea elocvență pătimașă care tulbură în saloane femeile frumoase și mândre și face să se întoarcă, pe stradă, fata cu bonetă și cu panerul pe braț". Și totuși, ca toți tinerii din generația sa, Julien nu se bucurase de o libertate deplină. Oricât de năvalnică îi va fi fost tinerețea, acest dandi fusese nevoit, la fel ca și tinerele domnișoare, să respecte numeroase constrângeri
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
găsi însă la frontiera între două țări sau continente. Visul determină o trecere de la o stare trecută la o stare viitoare. În funcție de scenariul visului, trecerea se face ușor și favorabil sau, dimpotrivă, eșuează, dezvăluind persoanei rezistența sa la schimbare. Coș, paner Pentru că forma lor închipuie matricea, pântecul mamei, coșul și panerul evocă noțiunile de fecunditate, de naștere și de creație. Sunt asimilate cu leagănul în care se odihnește nou-născutul și pot dezvălui o dorință sau un comportament agresiv. Totuși, ca toate
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
determină o trecere de la o stare trecută la o stare viitoare. În funcție de scenariul visului, trecerea se face ușor și favorabil sau, dimpotrivă, eșuează, dezvăluind persoanei rezistența sa la schimbare. Coș, paner Pentru că forma lor închipuie matricea, pântecul mamei, coșul și panerul evocă noțiunile de fecunditate, de naștere și de creație. Sunt asimilate cu leagănul în care se odihnește nou-născutul și pot dezvălui o dorință sau un comportament agresiv. Totuși, ca toate recipientele, semnificația lor depinde, în mare parte, de elementele care
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Dealurile sunt puștii, S-au sfârșit și prin ograda Jocurile de copii. 94 Toamnă de Demostene Botez Toți acei ce întreaga vară Au lucrat din zori în seara, Toamna au roade bogate, Au și fructe, si bucate. Mere, pere în panere, Prune brune și alune Și gutui amărui, Cu puf galben, ca de pui. Și tot felul de legume De nu le mai știi pe nume. Strugurii de Ilie Mirea Struguri galbeni, aurii Roșii, negri, brumarii I-a copt toamnă sus
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
au provenit cuvintele „impôt” În limba franceză, sau „imposta” În limba italiană (vezi: Corduneanu C., Sistemul fiscal În știința finanțelor, Ed. Codex, București 1998). În același context, se Înscrie și folosirea termenului „fiscus” În imperiul roman timpuriu pentru a desemna „panerul” (coșul) sau „cămara” În care se colectau veniturile (impozitele) destinate acoperirii cheltuielilor Principelui (Împăratului), spre diferențiere de cele folosite de Senat și acumulate În altă cămară denumită „tezaurul public”. Dar pe măsura subordonării Senatului de către Împărat, fiscul a integrat și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
cu impozitul menit să asigure statului resurse necesare acoperirii cheltuielilor sale de funcționare, furnizând utilități publice, termenul de fiscalitate Își are rădăcinile În cuvântul fiscus din limba latină, cu circulație În Imperiul Roman Timpuriu. Acest 121 termen avea Înțelesul de paner (coș), folosit pentru colectarea veniturilor ce formau cămara Principelui, coexistând o vreme cu panerul În care se colectau veniturile colectate la tezaurul aflat la dispoziția Senatului. Dar În timp ce fiscul era menit să acopere cheltuielile angajate de Împărat, tezaurul era folosit
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
utilități publice, termenul de fiscalitate Își are rădăcinile În cuvântul fiscus din limba latină, cu circulație În Imperiul Roman Timpuriu. Acest 121 termen avea Înțelesul de paner (coș), folosit pentru colectarea veniturilor ce formau cămara Principelui, coexistând o vreme cu panerul În care se colectau veniturile colectate la tezaurul aflat la dispoziția Senatului. Dar În timp ce fiscul era menit să acopere cheltuielile angajate de Împărat, tezaurul era folosit de Senat pentru realizarea de acțiuni cu un caracter public mai pregnant. Mai târziu
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
adumbriți, brațe vânjoase și mânicile suflecate ale bluzei, bate regulat cu maiul Într-o piuă de lemn câteva kilograme de orez În vederea decorticării. Puțin mai Încolo, o bătrână vântură Într-un ciur orezul, pe care apoi Îl pune Într-un paner de bambus. O pisică cu coada pe jumătate tăiată se suie rapid Într-un stâlp la hămăitul răstit al unui câine costeliv. Câțiva puradei se joacă cu mingea În țărnă. Deodată norii se adună pe cer, se văd primele fulgere
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]