255 matches
-
fi rămas ca Dumnezeu izvorul vieții nemuritoare pentru aceasta? În panteismul monofizit nu poate exista iubire reală de oameni. Valorile cele cu adevărat mângâietoare ale umanității nu pot exista decât în relația dintre un Dumnezeu personal și omul ca persoană. Panteismul face iluzorii toate valorile care-l însuflețesc pe om și dau sens existenței. Prin această expunere Sf. Maxim afirmă deplinătatea firii omenești, contrar hotărârii lui Sergie pe care pare s-o aprobe în rândurile dinainte. (n. s. 320, p. 154
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
-n adevăr", conștient că totul e unduire (principiu frecvent invocat de către Dan Botta), privitorul în concret se integrează în fluxul universal, așteptând calm sfârșitul. Marile "mistuiri", tensiuni inerente, au rămas în urmă. Mărturie, în acest sens, spovedania calmă din admirabilul Panteism (cu inflexiuni grave, philippidiene): Numărătoarea inversă ne-așteaptă când, nestatornici, fără bivuac vom pribegi în timp ca-ntr-o oglindă, ca pe un disc nemărginit, un ac... Vom pribegi, într-o sămânță poate sau într-o proră sângerând spre zare
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și-a marcat existența prin ideea despre sine, pe care a pus-o În ele. Referindu-se la acest argument ontologic cartezian, Henri Hude, În lucrarea Prolégomènes (p. 190), după ce-l categorisește ca fiind unul panteist, afirmă totuși că dacă panteismul ar fi adevărat, În mod evident argumentul ontologic a priori cartezian trebuie să fie posibil, căci altfel o ființă gânditoare nu ar putea să-l exprime pe Dumnezeu și În același timp să fie constituită de către acesta, fără a-l
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
fie constituită de către acesta, fără a-l cunoaște sau fără a avea o cunoaștere oarecare despre el. Iar dacă argumentul a priori este validat, nu cu mai puțină validitate trebuie concluzionat că Dumnezeu este esența spiritului nostru. Chiar dacă suspiciunea de panteism În cazul cartezianismului nu este de susținut, considerăm totuși rămâne demnă de luat În seamă opinia referitoare la consecința produsă de argumentul a priori, așa cum Îl impune Descartes, sub forma ideilor Înnăscute. Argumentul ontologic a priori cartezian poate fi interpretat
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Lucian Blaga și, din când în când, a lui Arghezi. Dragostea și nunta sunt invocate în incantații biblice, nașterea înseamnă îndumnezeire: "Și roiam, înfloream, înfrunzeam, mă-ndumne-zeiam/ în zori lumea era gata de nunta.". Dumnezeu răspândit în univers ne amintește de panteismul arghezian: " Cineva trece prin oameni și arbori". Ca și la Blaga, omul devine o prelungire a peisajului. Tot universul tradiției se subordonează în poezia lui sentimentului iubirii, al morții, al trecerii timpului: "Copaci fiind, ne-om inunda de muguri,/ ne
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Mâna păianjenului rece/ un fir de noapte mă petrece;/ mâna oracolului tristă/ mă sfarmă ca pe o ametistă,/ mâna cu degete de fum/ destramă un tâlc ce-i trist acum." Imaginile dantelate în jurul unui singur motiv ne trimit la Desnos. Panteismul, metamorfozările, metempsihozele stau sub impresia vagului și a stărilor muzicale, dizolvându-se de foarte multe ori în gratuitate. "Vom pribegi într-o sămânță poate/ sau într-o proră sângerând spre zare,/ în asfințitul care trist se surpă peste un sfârșit
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
c-un bun prieten să povestești/ Despre iubirile de altădată" ("Cântec de primăvara"). Această întoarcere la un principiu vitalist nu se face cu entuziasmul acela dezmărginit, dionisiac, din poemele de tinerețe ale lui Lucian Blaga, nici cu gingășia miniaturală a panteismului arghezian. Tentativa ridicării la cer e intuită de Ioan Alexandru ca și de T. Arghezi ("Cărticica de seară"), în principiul formativ al individuațiilor din toate regnurile; el se declară mai explicit în cel vegetal. Verticalitatea florilor și a plantelor învederează
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cu semnificațiile lor -, ci mai ales pentru că ei ni se impun cu claritate prin capacitatea pe care o au de a reuni sub semnul lor manifestări spirituale înrudite. 13 Tipologia lui, la care vom reveni, cuprinde idealismul libertății, idealismul obiectiv (panteismul) și materialismul (naturalismul). În legătură cu ultimul tip, Dilthey e de părere că acesta "se transformă în pozitivism când caracterul fenomenal al lumii fizice este cunoscut din punct de vedere critic" (Das Wesen..., p. 59). Totuși aici s-ar putea obiecta, de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cauzală, mecanică. Ei concep lumea comentează Tudor Vianu "cel mult ca o succesiune de senzații"; "liberul arbitru este pus la îndoială"180, iar valorile și scopurile superioare sunt scoase din discuție. Cel de-al doilea tip este idealismul obiectiv sau panteismul, reprezentat de Heraclit, Parmenides, stoici, Bruno, Spinoza, Leibniz, Goethe, Schelling, Schleiermacher, Schopenhauer și Hegel. Aici predomină afectivitatea, totul fiind privit "din perspectiva valorii lucrurilor, a valorii vieții, a semnificației și sensului lumii". Realitatea este concepută ca "desfășurare a unei corelații
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
le impun singure, în mod inerent, în tentativa de a sistematiza și conceptualiza existența în ansamblul ei. Dilthey pare să nu opteze pentru nici unul dintre ele. Numai că, afirmând la un moment dat că "doar din punctul de vedere al panteismului este posibilă o interpretare a lumii care să-i epuizeze complet semnificația", el se arată atașat de idealismul obiectiv.212 O asemenea inadvertență credem că poate fi explicată prin afinitatea lui structurală cu acest tip panteist de Weltanschauungen, singurul capabil
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
o recunoaște în mod explicit. Așa cum am mai arătat (vezi II, 2Bg), tocmai predominanța uneia sau alteia dintre "cele trei facultăți principale" ale naturii umane (intelectul, sentimentul și voința) stă la baza diferențierii între materialism (pozitivism sau naturalism), idealismul obiectiv (panteism) și, respectiv, idealismul libertății 113, oricâte semne de îndoială ar ridica într-un caz sau altul aceste corespondențe, după cum recunoaște și Dilthey atunci când se referă la dificultatea unei asemenea tipologizări în condițiile uriașei diversități a sistemelor filozofice 114. Putem observa
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
bine subliniate și de către Simmel, care în Vom Wesen der Philosophie comentează parcă, fără vreo referire directă, Esența filozofiei a lui Dilthey, cu tipurile sale de Weltanschauungen: " Cine se mai interesează astăzi, de fapt, dacă doctrina platoniciană a ideilor sau panteismul stoicilor și al lui Spinoza sunt <<corecte>>, dacă conceptul lui Nicolaus Cusanus despre Dumnezeu văzut ca o <<coincidență a contrariilor>>, sau dacă eul fichtean, care creează lumea, <<corespund realităților>>, ori dacă teoria lui Schelling despre identitatea dintre natură și spirit
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
a v-ați ascuns); 3. spaima de moarte, frica, sunt micșorate de realizările omului, de împlinirile sale prin care dă un semn vieții (De ce-aș fi trist). Accepțiuni ale divinității în creația lui Arghezi: 1. religioasă, în sensul unui panteism popular; 2. gnoseologică Dumnezeu se identifică cu adevărul absolut; 3. etică morală, înțelegând prin ea voința de bine, adevăr și frumos; 4. estetică Dumnezeu este visul din toate cel mai frumos, perfecțiunea (Eugen Simion). Testament Scriitor proteic, Tudor Arghezi a
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
frondeur, exploziv, vizual, retoric. UNIVERSUL POETIC Tudor Vianu a împărțit opera lui I. Barbu în trei etape: a. "parnasiană"; b. "baladescă" și de pitoresc oriental; c. "ermetică". În poeziile din prima etapă se întâlnesc nostalgii celeste (Lava), amintirea vitalismului orgiastic (Panteism), limbaj meditativ, melancolie, purificare prin contemplare, reculegere în fața rotației vieții și a morții (Marile Eleusinii), în care sunt relevate misterele existenței: "Nocturne bolți vor ninge, din slăvi, misterul lor,/ Ți s-o răsfrînge-n suflet tăria-ngândurată", mirajul purismului estetic (Pytagora
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mitice barbiene; soarele ("cu cămările lui"), nunta (revigorare ciclică a lumii), oglinda (dramă a conștiinței), munte, cer, raze, muzici; un univers dedramatizat, pur contemplativ. Depărtarea de descriptiv și apelul la simboluri se constată încă din poemele parnasiene (Lava, Copacul, Banchizele). Panteism înseamnă în opera lui Barbu, coborâre în teluric (Panteism). Atras și de filosofia lui Nietzsche, poetul consideră că relația dintre poezie și geometrie era gândită ca imaginea "unei lumi probabile", care să concureze creația demiurgică: "Ca și în geometrie înțeleg
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a lumii), oglinda (dramă a conștiinței), munte, cer, raze, muzici; un univers dedramatizat, pur contemplativ. Depărtarea de descriptiv și apelul la simboluri se constată încă din poemele parnasiene (Lava, Copacul, Banchizele). Panteism înseamnă în opera lui Barbu, coborâre în teluric (Panteism). Atras și de filosofia lui Nietzsche, poetul consideră că relația dintre poezie și geometrie era gândită ca imaginea "unei lumi probabile", care să concureze creația demiurgică: "Ca și în geometrie înțeleg prin poezie o anumită simbolică pentru reprezentarea formelor posibile
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
POETICE : 1. Renunțarea la contemplația abstractă a naturii în favoarea trăirii profunde a vieții în conștiință. Poetul evocă antichitatea greacă din care se revarsă o vitalitate frenetică: Vom merge spre fierbintea, frenetica viață,/ Spre sânul ei puternic cioplit în dur bazalt" (Panteism); 2. Transferarea trăirilor interioare asupra unor simboluri obiective (copacul, munții, râurile): "Hipnotizat de-adânca și limpedea lumină/ A bolților destinse deasupra lui, ar vrea/ Să sfărâme zenitul și-nnebunit să bea/ Prin mii de crengi crispate, licoarea opalină" (Copacul); 3
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cel pe care îl generează programul EDITE, produs de ITEM. "Compenetrația regnurilor și ideea transformistă ce se desprinde din [Avatarii faraonului Tlà] putea să-i vină lui Eminescu de oriunde, dar e de crezut că l-a înrâurit întrucâtva și panteismul goethean din ciclul de poezii Gott und Welt, unde ideea treptelor, gândite, nu-i vorbă, mai mult logic decât naturalistic, se exprimă prin imaginea cercului"(ibidem, 306). Demersul călinescian ar fi putut determina orientarea discursului critic către hermeneutica intertextului, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
efectul decorativ, în pictura Înțelept indian, personajul devine o axă care ordonează (cosmic) tabloul. Ficușii uriași, arborii alcătuiesc un fel de portal, iar florile și vegetația de la picioarele sale sunt dispuse simetric. Asocierea cu elementul vegetal ilustrează un fel de panteism în perfect acord cu pansimbolismul acestor naturi eliberate de convenții, care revelă un fond arhaic și trimit către arhetipuri. În acest sens se referă Cecilia Cuțescu-Storck la tabloul său, Familie de primitivi: În acesta din urmă, am evocat o atmosferă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
duc ușor la nihilism (...). Nihilismul nu ar trebui să constituie un sistem propriu determinat?26 Schlegel mai folosește termenul de "nihilism" cu un alt sens, pentru a caracteriza viziunea orientală asupra lumii. El afirmă că nihilismul este forma mistico-orientală a panteismului 27 o ecuație care se va regăsi mai târziu și în Esența creștinismului de Feuerbach. În timp ce la Schlegel semnificația termenului oscilează și se schimbă în diferitele etape ale gândirii sale, Jean Paul îl folosește dimpotrivă într-un sens cât se
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de nihilism pe socialiștii francezi, mai cu seamă pe Proudhon. Din punctul de vedere al acestui principe al conservatorilor antirevoluționari, nihilismul nu este decât una dintre multele forme perverse în care se manifestă raționalimul, așadar iluminismul, și care sunt: "Deismul, panteismul, umanitarismul, maniheismul, fatalismul, scepticismul, ateismul"37. Dar în măsura în care duce la negarea guvernării atât divine, cât și umane a lumii, acesta trebuie înfruntat și combătut 38. În cazul acestor autori ostili iluminismului și Revoluției, se distinge utilizarea termenului "nihilism" ca o
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
sfântului Toma - cel puțin într-o anumită tradiție interpretativă - sunt, într-un fel, ca să folosim o expresie a epistemologiei contemporane, incomensurabile. Sigur, există puncte comune: sunt doi filosofi creștini și orice amenințare a credinței îi găsește uniți. «E vorba de panteism? Atât unul cât și celălalt susțin și învață creația ex nihilo și afirmă distanța infinită dintre ființa care subzistă în sine și ființa contingentă. E vorba de ontologism? Și unul și celălalt neagă formal că Dumnezeu poate să fie văzut
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
În care puteam primi o pensie. „Tu nu ești nimic, națiunea ta e totul“. Ei, să știi că ăștia vorbesc foarte serios. Își scoase batista și Își suflă nasul. — Să nu-i subestimezi niciodată pe național-socialiști când vine vorba de panteism, i-am spus eu. Indivizii sunt ceva lipsit de importanță. În vremurile astea, propria-ți mamă Îți ia dispariția ca fiind ceva de la sine Înțeles. Nimănui nu-i pasă. Nimănui, cu excepția mea, m-am gândit eu. Săptămâni Întregi după ce am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
lui Joaquín Belda; fervoarea panteistă din 1921, când, năzuind la deplina comuniune cu natura, poetul nega orice soi de Încălțăminte și hălăduia, șchiop și cu rănile sângerânde, printre straturile cu răsaduri ale cochetei lui vile din strada Vicente López; negarea panteismului rece: ani de-acum ai celebrității, În care Anglada, Întovărășit de o guvernantă și de versiunea chiliană a lui Lawrence, nu șovăia să frecventeze bălțile din Palermo, Îmbrăcat Într-un pueril costum de marinar și Înarmat cu un cerc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
1827); Nuovo Saggio sulla origine delle idee (1830) Principi della scienza morale (1831); Il rinnovamento della filosofia in Italia (1836), Antopologia (1838), La societa e il suo fine (1839) Teodiceea (1845); Trattato delle scienze filosofici (1845), Vincenzo gioberti e il panteismo (1845); Psicologia (1846-1850); Costituzione secondo la giustizia sociale (1848); Teosofia (1881-1882), apărută postum etc. 20 Rosmini reamintește exemplul Sfinților Girolamo, Bernardo, Caterina (p. 2 Ediția Lugano, 1863). 21 Cfr. La scuola cattolico-liberale, p. 254. 22 Cfr. G. Barzellotti, L`ideea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]