952 matches
-
a conferit sâmbătă după-amiazi de pe la orele 5 până pe la 8 cu d. Conta asupra obiectului de care vorbește corespondentul nostru și asupra revelațiilor autentice publicate deja la acele ore în foaia noastră, a plecat la Iași. Se presupune că d. Panu ducea cu d-sa suma ce "o ținuse d. Conta la dispoziția moderaților cari s-au moderat". Astfel, daca în urma sosirii d-lui Panu la Iași, care a fost ieri, monitorul moderaților va părăsi cestiunile Afganistanului în interesul tutulor liberalilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
publicate deja la acele ore în foaia noastră, a plecat la Iași. Se presupune că d. Panu ducea cu d-sa suma ce "o ținuse d. Conta la dispoziția moderaților cari s-au moderat". Astfel, daca în urma sosirii d-lui Panu la Iași, care a fost ieri, monitorul moderaților va părăsi cestiunile Afganistanului în interesul tutulor liberalilor, lucrul va fi foarte explicabil. [ 25 noiembrie 1880] ["N-AR TREBUI SĂ NE PRINZĂ MIRAREA... "] N-ar trebui să ne prinză mirarea daca patrioții
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Cei rămași credincioși Excelenței sale de la Culte se află în cea mai mare perplexitate. Cu privire la afacerea Conta-Panu s-a comis o mică eroare în corespondența noastră din Iași. "Poșta" din Galați ne-o semnalează când chiar eram s-o rectificăm. D. Panu nu face parte din grupul liberalilor moderați. Acest domn compune, împreună cu dd. Gheorghian și Herșcu Goldner, partidul roșu în Iași. Suma ce d. Conta o ținuse la dispoziția dd-lor Panu-Gheorghian și pe care d. Panu pare că a luat-o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
eram s-o rectificăm. D. Panu nu face parte din grupul liberalilor moderați. Acest domn compune, împreună cu dd. Gheorghian și Herșcu Goldner, partidul roșu în Iași. Suma ce d. Conta o ținuse la dispoziția dd-lor Panu-Gheorghian și pe care d. Panu pare că a luat-o cu sine când a plecat din București la Iași ar fi destinată nu "Stelei Romîniei", ci noului ziar ce trebuie fundat, în interesul tutulor liberalilor, la Iași. Foaia liberală-moderată din Galați, "Poșta", zice că "d.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pare că a luat-o cu sine când a plecat din București la Iași ar fi destinată nu "Stelei Romîniei", ci noului ziar ce trebuie fundat, în interesul tutulor liberalilor, la Iași. Foaia liberală-moderată din Galați, "Poșta", zice că "d. Panu nu e liberal-moderat și o dovadă despre aceasta este întrebuințarea ce d-sa a făcut de scrisoarea amicului său. Numai un roșu - adaogă foaia numită - este capabil să dea la lumină asemenea corespondență". Aceasta e, ce e dreptul, cam tare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a realiza alte interese decât interesele lor proprii. Al doilea P. S. - în momentul de a pune foaia noastră sub presă primim cu poșta primul număr al unei noi gazete ce a apărut ieri în capitala Moldovii. Desigur, prin urmare, d. Panu a sosit în Iași împreună cu ceea ce-i ținuse la dispoziție d. ministru Conta, pentru "interesele tutulor". Titlul nouăi foi este "Liberalul"; ea apare la tipografia d-lui Herșcu Goldner și poartă în frunte următorul aviz: De astăzi ziarul "Ștafeta" încetează
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în schimb "Liberalul". În primul Iași al continuării "Ștafetei" se păstrează tocmai linia de conduită recomandată de d. Conta, ba chiar fraze întregi din scrisoarea d-sale publicată de noi. Comitetul de redacție al "Liberalului" este compus desigur din dd. Panu, Gheorghian (foști redactori ai "Ștafetei"), Verussi și încă doi-trei credincioși cărora Exc[elența] sa le ținuse la dispoziție ceva, după ce le-a fost utilizat "aptitudinile individuale"; cât pentru vechiul editor al "Ștafetei", el este d. Herșcu Goldner. În sfârșit "consolidarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
curând din răutăcioasa lor muțenie. În Moldova senzația este și mai accentuată ca la noi. Încărcată de ridicule și de desprețul general, întreprinderea improvizării partidului roșu în Iași a devenit pentru multă vreme imposibilă. Moderații înfuriați aruncă asupra d-lui Panu acuzația de trădare de corespondență. Acel domn, sâmbătă seara, când apăruse foaia noastră, după o conferență de câteva ore cu d. Conta, pleacă la Iași, unde ajunge a doua zi, duminică. Marți apare "Ștafeta" cu titlul schimbat; acu se numește
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
schimbat; acu se numește "Liberalul". "Ștafeta" cu capul cel nou spune că va fi redijată de "un comitet compus din mai multe notabilități ale partidului" despre a cărui consolidare se vorbește în scrisoarea d-lui Conta. Aceste notabilități sânt dd. Panu, Gheorghian, Verussi și Herșcu Goldner. Apariția "Liberalului" face a se crede că d. Panu a dus cu d-sa din București aceea ce d. Conta ținea la dispoziția numitelor "notabilități" cu utilizate "aptitudini individuale". P. S. - D. Verussi a demisionat și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
redijată de "un comitet compus din mai multe notabilități ale partidului" despre a cărui consolidare se vorbește în scrisoarea d-lui Conta. Aceste notabilități sânt dd. Panu, Gheorghian, Verussi și Herșcu Goldner. Apariția "Liberalului" face a se crede că d. Panu a dus cu d-sa din București aceea ce d. Conta ținea la dispoziția numitelor "notabilități" cu utilizate "aptitudini individuale". P. S. - D. Verussi a demisionat și d-sa din grupul liberal-moderat; dimisia-i este înserată în numărul "Liberalului" pe care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
alegoria mitologică a vechilor eleni! Aceste reflecțiuni ne-au venit natural în minte citind ziarul "Timpul" din 23 noiemvrie curent, în care se află publicată o curioasă scrisoare a d-lui V. Conta, ministru de culte, către amicul său Gheorghe Panu, primprocuror la tribunalul de Iași. Confrații noștri de la " Timpul" se pare că au fost deziluzionați într-un mod neașteptat prin acest incident; credeau că actualul ministru de culte este ceva; și ni amintim când noi, de la intrarea lui în ministeriul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a fost și a rămas până la sfârșitul vieții un reprezentant al burgheziei române, dar - și acesta este un element esențial - al unei burghezii în formare și ascensiune, mai precis, al aripii sale înaintate, ce-și avea rădăcinile în pașoptism. Gh. Panu pretindea că A. D. Xenopol „a fost mulți ani și junimist politic, de la o vreme a încetat de a fi, nu știu anume când”, iar Iacob Negruzzi ne-a transmis propria mărturisire a istoricului, la tribuna Adunării deputaților, și anume: „eu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În realitate, cum bine a observat Z. Ornea, A. D. Xenopol a fost la Junimea fără să fie junimist, a fost „înscris la liberali” fără să fie un „liberal curat” și n-a coborât în arena politică. „De altminteri - nota Gh. Panu în amintirile sale - cred că nici dl. Xenopol singur nu se poate supăra când voi spune că d-sa n-a avut niciodată aptitudini politice, nici n-a făcut politică serioasă într-un sens sau altul. D<omnul>. Xenopol era
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aptitudini politice, nici n-a făcut politică serioasă într-un sens sau altul. D<omnul>. Xenopol era eminamente un savant, pe d-sa un fapt istoric, social sau chiar literar îl interesează mai mult decât toată politica”. Caracterizarea lui Gh. Panu ar fi fost fără de cusur, dacă autorul ei ar fi adăugat la cuvântul savant pe cel de cetățean și ar fi folosit în loc de cuvântul politică pe cel de politicianism. Într-adevăr, A. D. Xenopol a fost un savant-cetățean, care a urmărit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
noi românii că orice progres pe calea civilizațiunii nu are pentru noi o adevărată valoare, decât întrucât reflectează asupra naționalității noastre”. În spiritul acestor idei, A. D. Xenopol a militat de la începutul și până la sfârșitul vieții sale. La Junimea - scria G. Panu - „curentul literaturii populare, mai pronunțat, l-au adus cei intrați pe urmă, precum Xenopol, Lambrior, Slavici, Miron Pompiliu, Creangă etc.”, iar A. D. Xenopol s-a alăturat deîndată, „cu bucurie”, grupului celor „trei români” (Lambrior, Tassu, Panu) care a impus „izbînda
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
La Junimea - scria G. Panu - „curentul literaturii populare, mai pronunțat, l-au adus cei intrați pe urmă, precum Xenopol, Lambrior, Slavici, Miron Pompiliu, Creangă etc.”, iar A. D. Xenopol s-a alăturat deîndată, „cu bucurie”, grupului celor „trei români” (Lambrior, Tassu, Panu) care a impus „izbînda ideilor naționale” în alcătuirea programelor „prelecțiunilor populare”. Aceleași idei îl vor călăuzi pe A. D. Xenopol în scrierile sale istorice, economice, social-politice etc., căci el n-a ocolit nici unul din aspectele esențiale ale stării și evoluției generale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
disciplinei, într-o manieră ce așează realitățile noastre dure în chip de fundal, care face grea desprinderea, taie avânturile și pune pecetea particularităților ce ne caracterizează. Pașoptismului, romantismului i-a urmat, ca o reacție, junimismul cu spiritul său critic. Gh. Panu trebuia să reprezinte în istorie spiritul Junimii, dar el n-a făcut operă și nici școală, încât abia a doua generație (Ion Bogdan și Dimitrie Onciul) se va impune. Deși fără doctrină și ideologie, școala critică a fost o școală
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sancționează - nu numai în articole, ci și în scrierile literare - „progresul nostru pripit” sau „forma fără fond”; la fel ca Eminescu, el invocă teoria păturii superpuse. După o scurtă apropiere de socialiști, se înscrie în Partidul Radical al lui G. Panu; împreună cu Panu, va trece la conservatori, criticând drastic, în „Epoca”, liberalismul românesc. Nici acest ultim mariaj nu durează. În 1901, în „Moftul român”, se declară independent. Va intra, totuși, în Partidul Conservator Democrat al lui Take Ionescu, ținând și el
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
numai în articole, ci și în scrierile literare - „progresul nostru pripit” sau „forma fără fond”; la fel ca Eminescu, el invocă teoria păturii superpuse. După o scurtă apropiere de socialiști, se înscrie în Partidul Radical al lui G. Panu; împreună cu Panu, va trece la conservatori, criticând drastic, în „Epoca”, liberalismul românesc. Nici acest ultim mariaj nu durează. În 1901, în „Moftul român”, se declară independent. Va intra, totuși, în Partidul Conservator Democrat al lui Take Ionescu, ținând și el cuvântări în
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
, N[icolae] M. (2.X.1880, Craiova - 15.VI.1939, București), prozator. Orfan de mamă de la vârsta de cinci ani, aflat în grija unei bunici hipoacuzice, întâiul născut al Mariei (n. Panu) și al căpitanului Matei Condiescu parcurge cu dificultate ciclul secundar, mai întâi la Liceul „Carol I” din Craiova (1891-1894), apoi la Școala fiilor de ofițeri. În 1897 debuta cu versuri în ziarul „Voința Craiovei”, în anul următor colabora la „Foaia
CONDIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286359_a_287688]
-
V. Conta, sau interesul arătat doctrinei schopenhaueriene, mai ales prin intermediul lui T. Maiorescu. În linii generale, articolele de filosofie din C.l. stau sub semnul pozitivismului și al evoluționismului. Concepții înrudite vădesc studiile de istorie, în special cele ale lui G. Panu și A. D. Xenopol. Revista a găzduit unele cercetări fundamentale pentru istoria României, cum ar fi acelea ale lui A. D. Xenopol, I. Bogdan și D. Onciul, precum și pagini inedite aparținând lui N. Bălcescu. Prin impunerea unui judicios spirit critic, C.l. a
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
de logică și de psihologie. Rămăsese partizanul acelorași idei liberale, unele chiar revoluționare, ca în 1848, câștigându-și aici numeroși adepți. Entuziasmați de ideologia sa, aceștia înființează gruparea politică Fracțiunea liberă și independentă, care număra printre membrii ei pe G. Panu, Șt. Micle, A. Fătu, A. D. Holban și I. Creangă. În plină ascensiune, B. se retrage, grav bolnav, către locul de baștină și se stinge în drum spre casă, în pădurea Almașului, fiind înmormântat în satul natal. Fără a fi avut
BARNUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
Noii săi amici politici voiau însă să-l rupă cu totul de liberalii moderați. Aceasta era opinia sa proprie în cestiune și prin aceasta el își esplica misterioasa trimitere prin poștă cătră "Timpul" a unei scrisori confidențiale, adresate cătră Guță Panu, care văzu lumina zilei în coloanele ziarului nostru și avu în adevăr de rezultat ruperea definitivă de partizanii 107 {EminescuOpXIII 108} săi de la "Steaua Romîniei". Pentru noi publicarea avea importanță numai pe atât pe cât dovedea încercările de formare ale unui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și mulți negustori de vorbe cari nu s-ar sfii a se folosi de concursul Concordiei, ce pîn' acum s-a ferit de veleități 173 {EminescuOpXIII 174} politice, pentru scopuri electorale de-o importanță apreciată numai de trinitatea Gheorghian - guță Panu - verussi. Iată punctul asupra căruia credeam de datorie a atrage atenția membrilor Concordiei. Această societate n-a făcut nicicând politică militantă, din contra, ea a căutat să atragă în cercul ei oameni de cele mai diferite vederi, al căror scop
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nici cu negoțul, nici cu industria națională. Caveant consules. Să nu se 'ntîmple ca toată inițiativa Concordiei să degenereze într-un fel de manipul electoral, pentru a vedea la alegerile viitoare ieșind din urnă pseudozugravul chefalonit Verussi, scandalosul dascăl Guță Panu și evreofilul Gheorghian. Ar fi păcat de scopurile eminent naționale ale Concordiei de-a le vedea puse în serviciul personal al vânătorilor de funcții, de diurne și de subvenții oculte cari au inundat de la un timp încoace Iașii. [18 august
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]