2,931 matches
-
fel, AER contribuie la creșterea calității serviciilor legate de ecoturism și promovează natură ca element esențial al imaginii turistice a României. 1. Pentru detalii despre activitățile proiectului și o eventuală vizită în Țară Hațegului, vă rugăm să ne contactați: Bogdan Papuc, Coordonator proiect, bogdan.papuc@eco-romania.ro, 0728.974.801 2. Pentru detalii despre AER, activitățile și proiectele derulate, accesați: www.eco-romania.ro/ro sau www.facebook.com/eco.romania 3.** Pentru informații despre Fundația pentru Parteneriat, accesați: www.repf.ro
Șezătoarea din Țara Hațegului prinde viață de Rusalii [Corola-blog/BlogPost/97724_a_99016]
-
creșterea calității serviciilor legate de ecoturism și promovează natură ca element esențial al imaginii turistice a României. 1. Pentru detalii despre activitățile proiectului și o eventuală vizită în Țară Hațegului, vă rugăm să ne contactați: Bogdan Papuc, Coordonator proiect, bogdan.papuc@eco-romania.ro, 0728.974.801 2. Pentru detalii despre AER, activitățile și proiectele derulate, accesați: www.eco-romania.ro/ro sau www.facebook.com/eco.romania 3.** Pentru informații despre Fundația pentru Parteneriat, accesați: www.repf.ro credit foto: www.eco-romania
Șezătoarea din Țara Hațegului prinde viață de Rusalii [Corola-blog/BlogPost/97724_a_99016]
-
îndrăgise locuința, chiar dacă amintirile curgeau în fiecare colț. Aici a fost fericită, aici a plâns. Îl sună pe Anton să-i relateze rezultatul de la ședința de partaj. Anton sosi acasă destul de târziu. Își lăsă haina groasă pe cuier, își încălță papucii de casă și se pregăti să facă un duș. Fusese plecat de dimineață. Găsise doi bărbați pe care îi angajă pentru lucrările de primăvară. — Terenul să fie curățat, peste două săptămâni descoperiți trandafirii, faceți săpătura. Am consultat prognoza meteo, primăvara
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383752_a_385081]
-
spală pe picioare cu cristalele de rouă, Mă iubește, mă uimește, mă doinește și mă plouă. Că s-a scuturat de rele, de urât, de frig, de gripă Și și-a primenit veșmântul cam zorit și cam în pripă, A-ncălțat papuci din iarbă, s-a amorezat de soare Și privește înspre ceruri printre cârduri de cocoare. S-a împodobit cu vise, cu arome, cu dantele, Și-a prins în piept margarete și în plete, rândunele. Clipocit de ape limpezi au țâșnit
PRIMĂVARA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380164_a_381493]
-
hotărât pe buton, formând binecunoscutul lor cod. Nimic. Televizorul se auzea în continuare, dar nicio altă mișcare sau voce. I se păru că undeva, la parter, se auzea ceva și atunci se grăbi să sune din nou. În sfârșit, auzi papucii târșiți pe gresie și în cadrul ușii, apăru silueta lui Vadim, barându-i trecerea. - Uite ce este - nu-și mai găsea Florin cuvintele - nu te supăra, dar totul s-a petrecut atât de neașteptat că, nici măcar n-am avut timp să
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
frunzele porumbului cu roade grele. Știuleții aveau mătasea revărsată peste boabele aurii, coapte. Luai un mănunchi în palmă, ca pansament, simțeam o usturime și mătasea îmi calmă usturimea. Pământul uscat și ușor nisipos se lăsa călcat, jucăuș, intrându-mi în papucii cu care umblam prin curte. Nu-i nimic! Dar acum, mă așteptau ai mei cu bostanul. Era așa mare și greu, că-l ridicai și-l lăsai imediat jos. Doamne! Cum să-l duc? Mă mai și speriai de un
ACOLO UNDE ÎNCEPE CERUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380267_a_381596]
-
azi nu s-a topit. A trebuit sa sparg nuci, fără ca ea să mă roage, ca-n fiecare ceas de sărbătoare. Coji de nuci sparte și cicatrice pe suflet. Lacrimi înghețate de vânt. Gânduri rătăcite. Amintiri tot mai vii. Sunetul papucilor săi prin curte. Halatul ei albastru și moale. Alunița ei frumoasă pe obraz. Vocea ei blândă, amuțita. Cine a inventat moartea și sinonimul ei, viața? Citește mai mult Tocmai ce am închis ochii și mi-am amintit...curtea casei, la
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
azi nu s-a topit. A trebuit sa sparg nuci, fără ca ea să mă roage, ca-n fiecare ceas de sărbătoare. Coji de nuci sparte și cicatrice pe suflet. Lacrimi înghețate de vânt. Gânduri rătăcite. Amintiri tot mai vii. Sunetul papucilor săi prin curte. Halatul ei albastru și moale. Alunița ei frumoasă pe obraz. Vocea ei blândă, amuțita. Cine a inventat moartea și sinonimul ei, viața?... XV. ANII MEI, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 2046 din 07 august
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
la 16 ianuarie 1989. Carp Vasile Fiodor, născut în 1918, român de naționalitate, cu studii primare, muncitor la Căile Ferate (CFR). A fost arestat în 1941 și condamnat la moarte. Șeful pichetului de grăniceri, locotenentul Fartuh, a aflat că Vasile Papuc, gospodarul casei unde stătea în gazdă, a făcut parte din mișcarea gărzilor albe și a luptat contra bolșevicilor, dar n-a îndrăznit să-l aresteze personal, ci a scris un răvaș la comandamentul de grăniceri din Noua Suliță, înmânându-i
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
unde stătea în gazdă, a făcut parte din mișcarea gărzilor albe și a luptat contra bolșevicilor, dar n-a îndrăznit să-l aresteze personal, ci a scris un răvaș la comandamentul de grăniceri din Noua Suliță, înmânându-i-l lui Papuc și ordonându-i să plece cu această scrisoare la șeful comandamentului, care la și arestat. Papuc Vasile Alexandru, născut în 1891, român de naționalitate, cu studii primare. A fost arestat și judecat la 8 ani de lagăr, la 29 martie
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
dar n-a îndrăznit să-l aresteze personal, ci a scris un răvaș la comandamentul de grăniceri din Noua Suliță, înmânându-i-l lui Papuc și ordonându-i să plece cu această scrisoare la șeful comandamentului, care la și arestat. Papuc Vasile Alexandru, născut în 1891, român de naționalitate, cu studii primare. A fost arestat și judecat la 8 ani de lagăr, la 29 martie 1941, ca „element social periculos”. A fost reabilitat la 30 mai 1989. După ce a fost eliberat
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
Alexandru, născut în 1891, român de naționalitate, cu studii primare. A fost arestat și judecat la 8 ani de lagăr, la 29 martie 1941, ca „element social periculos”. A fost reabilitat la 30 mai 1989. După ce a fost eliberat, Vasile Papuc mi-a povestit despre cei 8 ani, petrecuți în lagărul din Vorkuta. „M-au arestat la comandamentul de grăniceri din Noua Suliță, apoi m-au transferat la închisoarea din Cernăuți. Vreo jumătate de an m-au interogat. Iar după ce m-
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
era foarte rea - o strachină de supă de mei și două linguri de cașă de orz, ovăz sau mei. Primeam câte 600 de grame de pâine neagră ca pământul și când o strângeam în mână, curgea apa din ea”. Vasile Papuc a lucrat la construcția căii ferate Uhta-Vorkuta. Noaptea, în lagăr mureau mulți deținuți de muncă silnică și de foame. Dimineața, venea un om cu căruța și îi scotea din barăci, îi încărca și-i ducea într-o vale, pe lângă care
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
căci aceștia erau organizați și nu s-a întâlnit nici un evreu, care să se speteze la munci grele - toți lucrau la spitale, contabilitate, depozite de alimente, bucătărie etc. datorită unui român, care lucra la planificare, și a unui evreu, Vasile Papuc a scăpat cu viață. Din satul Vancicăuți la 13-14 iunie 1941 au fost deportați următorii locuitori: Boincean Afanasie Alexandru, născut în 1902, român de naționalitate, cu studii primare, țăran. Conform verdictului de la 10 iunie 1941, a fost deportat într-o
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
prunc. Nimic nu i-a tulburat liniștea nopții, nici măcar sărutările pătimașe ale Săndicăi, pe care cumva ar fi dorit să le simtă cu plăcere. Ar fi vrut să o viseze, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Și-a luat papucii în picioare și a plecat direct la duș, să-și alunge și ultima brumă de somn. A revenind în cameră, s-a îmbrăcat cu un tricou subțire și un pantalon alb scurt, apoi a trecut pe la bucătărie să vadă dacă
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
câte minute a vorbit și costul convorbirii. - Cu cine ai vorbit dragule așa de mult? Ți-ai sunat colegii? - Nu, am sunat în Dobrogea, să văd dacă mai dorește să mergem la munte. - Sper că nu ți-a dat deja papucii. Știi cum sunt fetele. Ochii care nu se văd se uită repede. - Mamă, dar ne-am despărțit doar de câteva ore și nu este cazul nostru. Nu prea ai ce alege la țară, așa că... - Aaa, să înțeleg că ai fost
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
chibrituri, ace de gămălie, bolduri cu capete colorate, ciorapi ("Dacă mă joc cu ei nu mai termin nicicând"), tacâmuri, fețe de masă, tabachetă ("draga de ea"), găleată de material plastic, cuie, lighean ("dragul de el, ligheanul"), cremă de ghete, pijamale, papuci, ibric, ceainic, perie de dinți (pentru el, care nu mai avea dantură!), piure de castane, biscuiți ("în ambalaje nemaivăzute"), obiecte, cum spuneam, de strictă necesitate, cărora cel despărțit îndelungă vreme de ele le închină o laudă a lucrurilor: "E mult
Amintirile lui Harry Brauner by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8338_a_9663]
-
timp... Încă înainte de a se stabili că va fi piesa care va merge la Copenhaga din partea României, Gabriel Cotabiță a spus despre “Miracle”: “Pe mine nu m-a convins. I-am văzut și pe viu, nu m-au scos din papuci. “Miracle” nu este “Playing with fire”, nici ei nu par a mai avea chimia de acum câțiva ani. Autorii, vreo 4 (norvegiano-suedezi, N. A.), par a fi scris câte o parte separat și după aceea Ovi a venit și a pus
Varz? ? la TVR by Ana-Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/83389_a_84714]
-
Zoe Dumitrescu-Bușulenga în răspunsurile la cele șase interviuri, sunt confesiuni îngîndurate, nu lipsite de o tentă melancolică, în care se citește și o mare, îndreptățită îngrijorare pentru destinul culturii românești măcinate din interior." Cronicarul a mai reținut studiul lui Ion Papuc pe marginea traducerilor din Rilke ale lui Mircea Vulcănescu. Există, potrivit, autorului, o neașteptată corespondență între sensul unora din versurile lui Rilke și destinul care îl pîndea pe cărturarul român. Preocuparea pentru sacralitate este prezentă la Mircea Vulcănescu în toate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8436_a_9761]
-
când, orașule al meu, în toate parcurile tale înfloresc cornii, iar în grădini magnoliile, când sângele ni se primenește de primăvară, parcă te înțeleg mai bine. Poate unde ne asemănăm. Și, oricum, după atâta vreme împreună... Să-mi fi târât papucii bătrânețelor prin Valparaiso sau Bogota - ba chiar să fi călcat pavelele Parisului, inclusiv pe aceea mai adâncită care i-a stârnit lui Proust mecanismele recâștigării timpului - ce-aș mai fi plâns după tine!
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
o nebunie colectivă. Fug fără să știe încotro, fără să-și dea seama exact unde se duc, în mașină, în trăsură sau în căruță cu boi; coloane de oameni revărsându-se până pe câmp, dincolo de șanțurile pline de noroi. Bătrâni în papuci, cu barba și părul ciufulite, băiețandri slăbănogi și fetițe în picioarele goale, împiedicându-se în pietrele drumului, ducând pe spatele încovoiat tot ce putuseră aduna din puținul lor avut. Tot așa de jalnice, șarete trase de mârțoage costelive, pline de
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
frumoasă. Iată un alt motiv pentru care nu trebuie să șteargă rasa lui homo sapiens de pe suprafața Pământului, arta și știința regăsindu-se într-o deplină armonie, într-un fel de Pax Americana livrată la domiciliu în halat și-n papuci. Argumentul final, dincolo de altruismul constant al lui Helen Benson, este copilul soțului ei dintr-o primă căsătorie, inginer militar mort la datorie, copil care ilustrează șansa umanității de a o lua de la capăt și care trezește instincte paternaliste reprezentantului celorlalte
Încă o șansă! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7766_a_9091]
-
snoavă, relatată de Sânziana Pop, referitoare la Zaharia Stancu, care încerca - la propriu! - să fugă de moarte, cu trei zile înainte de eveniment. Tînăra prozatoare îl vizitează acasă cu scopul de a-i lua un interviu. Neglijent înveșmîntat, în vestă și papuci, cu pălăria pusă de-a-ndoaselea, părintele Desculțului ocolește casa de mai multe ori, cu o mișcare aparent fără rost: "gîfîind de efort, cu privirea ațintită înainte, a trecut fără să mă bage în seamă, luînd-o iarăși după colțul din dreapta al casei
Un cimitir vesel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8010_a_9335]
-
cărui costum era după moda curții. El purta un antereu de suvaia alb, era încins cu un șal roș cu flori, din care o poală i se slobozea pe coapsa stângă,iar capitele, alcătuind un fiong dinainte,cădeau apoi peste papucii lui cei galbeni. Pe sub giubeaua de pambriu albastru blănită cu samur purta una dintr-acele scurte cațaveici, numită fermenele, broderia căria cu fir și cu tertel îi acoperea tot peptul. În cap avea un șlic de o circonferență cel puțin
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
frumusețea sovietică se putea împărți la trei. Atunci ea devenea artistul de cinema Vițin-Nikulin-Morgunov. Sau hocheistul Mihailov-Petrov-Harlamov. După care se readuna în aceeași persoană, cânta sonor și cu accent (polonez), fiind Edita Pieha. Apoi se supăra, se enerva, bătea cu papucul în masă și atunci era Hrușciov. Pe urmă în ea erau repartizați cu traiul mulți oameni, și era apartament comun. Apoi în ea dansa Maia Plisețkaia, și era deci Bolșoi Teatr. Apoi o aprindeau și ea devenea Focul veșnic. Pe
Igor Irkevici - Istoria frumuseții sovietice by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6916_a_8241]