936 matches
-
păducelul, murul. Pajiștile sunt acoperite de plante ierboase: păișul, ovăsciorul, pirul gras, trifoiul, precum și efemeridele de primăvară: ghioceii, viorelele, toporașii, brebeneii, lăcrămioarele. O vegetație specifică întâlnim în locurile umede, pe lunci, lângă pâraie, bălți, mlaștini: rogozul, pipirigul, stuful, coada calului, papura, izma broaștei, stânjenelul de baltă etc. Pe lângă bălți și mlaștini cresc salcia și răchita, atât spontan cât și prin plantare, în scopul consolidării malurilor și fixării solului. De asemenea, pentru consolidarea și fixarea terenului degradat s-au făcut plantații de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că erau condamnați la eșec, va fi ca de obicei, fiecare pentru sine, iar ceilalți treaba lor, imperfecțiunea morală a speciei umane, de câte ori am tot spus-o, nu e de azi, nici de ieri, e istorică, vine din vremea lui papură vodă, acum pare că suntem solidari unii cu alții, dar mâine vom începe să fim la cuțite, iar pasul imediat următor va fi războiul deschis, discordia, confruntarea, în timp ce ei, acolo afară, se amuză la adăpost de pericol și fac pariuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
banii cu ceilalți. Erau oameni din toate țările de pe lume, dar asta nu reprezenta o barieră în calea tovărășiei lor, căci se simțeau cu toții cetățeni liberi ai unei țări ale cărei frontiere îi cuprindeau pe toți. Marele Regat al lui Papură Vodă. — Însă sigur că Strickland făcea urât când îl supăra ceva, zise căpitanul Nichols dus pe gânduri. Într-o bună zi ne-am întâlnit cu Bill Ghioagă prin piață și ăsta i-a cerut lui Charlie actele pe care i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
puteride viață.Viață care clocotește în adâncul apelor, la suprafața lor și nu mai puțin înatmosfera calmă, tăcută.Oare așa a început lumea?Am pășit și uneori m-am abătut în pădurile de sălci și de plopi, desișurilorde trestii și papură...am atins uneori, doar cu privirea mulțimea plantelor acvatice. Viețuitoarele, mulțimea păsărilor care-și duc traiul în acestimperiu al frunzelor, al verdelui nuanțat. Am ascultat gânguitul în limbi,nedeslușite de noi cei care pretindem că posedăm un car de limbi
DELTA DUNĂRII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364295_a_365624]
-
Iată Dunărea Neagră, strigă unul din barcă. Un spectacol unic!Extraordinar! Nu se aude nici un sunet, doar vântul și lipsa valurilor te anunță că seîntâmplă ceva deosebit. Curenții în această zonă sunt puternici.Am tras spre malul încărcat cu stuf, papură, salcii . Vâslajul ne-aîndrumat privirea, spre nuștiu a câta oară spre pădurea de frasin și o altade plop. În liniștea sfântă, pe care o rspectam ca o ceremonie unică, privirea seîndrepta spre stârcii, rațele cu cap castaniu, cormoranii care la cel
DELTA DUNĂRII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364295_a_365624]
-
ce înseamnă să ieși la iarbă verde, fără constrângere, fără program, doar ca să te relaxezi împreuna cu cei dragi, la o masă haiducească, în mijlocul naturii. În apropiere, un cârd de vaci se repezeau în stuf și rupeau vârfuri fragede de papură. Ugerele atârnau grele, pline cu lapte. L-am invitat pe ciurdar la o cutie cu bere și un sandvici cu friptura de pui. Aveam destulă. Era o desfătare să simți cum plămânii ți se încarcă de oxigen. Aerul curat (chiar dacă
PICNICUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363837_a_365166]
-
acea fotografiere anuală a plămânilor cu Raze Röngen extrem de dăunătoare. Imediat după primul test de acest fel, s-ar fi crezut că toți profesorii care-și aud vocile interioare, vor fi repede discreditați. Că li se vor găsi nod în papură, că vor fi luați la treipăzește ca pe vremea lui Ceașcă- vodă, pentru greșeli minore, că vor fi intimidați pe ton de glumă, că vor fi găsiți “țapi ispășitori” pentru rezultatele deplorabile ale elevilor la bacalaureat, la olimpiadă, etc. Dar
7 (FĂRĂ NICIUN TITLU) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362800_a_364129]
-
busuioacei. Despre tata se spunea că avea vinul cel mai bun din comună. El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta, le spăla cu apă clocotită, etanșa capacele și doagele cu papură și apoi le trăgea pucioasă, ca să nu miroasă a mucegai. După aceea, butoaiele erau frumos aranjate pe suporții confectionați de tata din grinzi de lemn de esență tare, în beciul adânc, ce se întindea până sub strada principală. De la statul
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
lor nevoi. Și doar pe linia aceasta putându-se trage învățămintele. Câștigătorului statistic, de-abia acum i se caută rațiunile și resoartele care l-au ajutat, unii lăudându-se prea mult și găsindu-și găunoase merite, alții, căutând nod în papură, acuzându-l exact cu ceea ce le-ar conveni lăudăroșilor, dându-le apă la moară tot acestora, chiar și dacă folosesc înjurături și invective având impresia că procedează la demascări. Ei nu țin seama de faptul că, de la un asemenea vot
ÎN ALT FEL DESPRE CÂŞTIGĂTOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367804_a_369133]
-
DOREL SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (31) - FEISBUC ! Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1553 din 02 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Voi începe cu o mărturisire: toți prietenii mei au cont pe feisbuc („facebook”... pentru cei care cauta nod in papura!). Asta nu ar trebui să schimbe cu nimic relațiile dintre noi, dar în fapt, ne vedem tot mai rar. De ce? Pentru că eu nu am feeisbuc. Au încercat mai toți să mă lămurească, mi-au explicat ce avantaje formidabile are procedura
SCHIŢE UMORISTICE (31) – FEISBUC ! de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367980_a_369309]
-
să muncească și să-și vadă de treaba lor. Apoi, inevitabil, apare și o a doua categorie de cârcotași. Aceia care având și suficient timp liber la dispoziție, dar și o predispoziție pentru “capra vecinului”, încep să caute nod în papură celor care au mereu inițiativă și în general succes în ceea ce întreprind în viața de zi cu zi. Aceasta categorie distinctă de cârcotași nu suportă, în general, să vadă că alte persoane din preajma lor își folosesc timpul liber la maxim
TIPURI DE CÂRCOTAŞI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367963_a_369292]
-
busuioacei. Despre tata se spunea că avea vinul cel mai bun din comună. El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta, le spăla cu apă clocotită, etanșa capacele și doagele cu papură și apoi le trăgea pucioasă, ca să nu miroasă a mucegai. După aceea, butoaiele erau frumos aranjate pe suporții confectionați de tata din grinzi de lemn de esență tare, în beciul adânc, ce se întindea până sub strada principală. De la statul
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
și amfetamine în valoare de sute de mii de lei. * Zeci de nemulțumiți își trec dupoă-amiezile sprijiniți de mesele cârciumilor din piață. La noi, cârcoteala e încă de bonton. Printr-o simplă ridicare din sprâncene se găsește rapid nod în papură. * Spun unii că în România s-au încurcat valorile și s-a ajuns la o întindere excesivă a limitelor toleranței, de ochii unei Europe care nici măcar nu ne-a cerut așa ceva. * ''Falimentul național'' al României este o isterie ce a
JURNAL CU CAPUL IN JOS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367374_a_368703]
-
busuioacei. Despre tata se spunea că avea vinul cel mai bun din comună. El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta, le spăla cu apă clocotită, etanșa capacele și doagele cu papură și apoi le trăgea pucioasă, ca să nu miroasă a mucegai. După aceea, butoaiele erau frumos aranjate pe suporții confectionați de tata din grinzi de lemn de esență tare, în beciul adânc, ce se întindea până sub strada principală. De la statul
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
dacă nu chiar elogioasă... Ce mai, a devenit pe nesimțite indispensabil umilei noastre societăți literare. Că lucrează invariabil cu editura X din urbea Z, nu se bagă de seamă. Poate numai un cârcotaș ar putea să-i caute nod în papură acestui om cuviincios, bonom, amabil, gata oricând să sară în ajutorul « scriitorilor » dornici de afirmare. Pardon...’Mnealui oferă clientului ce îi trebuie și lucrează cu... materialul clientului. Este « onest », deci nu-i putem aduce nicio acuză. Ne pune însă pe
INTERMEDIARUL de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367774_a_369103]
-
ce se așează pe față senină și zâmbitoare, bucurându-se la orice vârstă de jocul ludic, din orice, poate chiar trăznaie sau vreo situație prevăzută ca fiind in extremis. În fața celor neprevăzute, le admit și gata! Nu caută „nod în papură” pentru a mai pierde vremea. Socotelile tebuie că sunt amânate pe altădată, sau pur și simplu nu le mai „descântă!”. Toate pleacă din sinceritatea exprimării, grjuite pentru a nu-ți afecta sau răni aproapele, bucurându-te chiar în situația în
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
în jurul sculelor de pescuit. Andrei țipa ca din gură de șarpe că a prins Paul un pește, care deocamdată doar îl înțepase și avea toate șansele să-l scape din cauză că de o parte și de alta creștea stuf, rogoz și papură. Cu apa până la genunchi, Paul a reușit să scoată din apă un crap de peste 35 cm lungime. Cel mai supărat era Andrei, pentru că bibanul său rămăsese pe locul doi. Ambiție de pescar adevărat. Așa am putut să le dăm de
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
ieși la iarbă verde cu familia, fără constrângere, fără program, ci doar ca să te relaxezi împreună cu cei dragi, la o masă servită haiducește în mijlocul naturii. În apropiere, un card de vaci se repezeau în stuf și rupeau vârfuri fragede de papură. Ugerele atârnau grele, pline cu lapte. L-am invitat pe ciurdar la o cutie cu bere și un sandviș cu friptură de pui. Aveam destula. Era o desfătare să simți cum plămânii se încarcă cu oxigen. Aerul curat (chiar dacă mai
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
așa ceva; parcă ar face parte din specificul național. Obișnuința cu răul mi se pare unul dintre cele mai mari păcate romanești. Probabil că ne-am obișnuit cu umilință, adică să fim umiliți de cei care se prefac a conduce precum Papură Vodă. Doamne ferește să te îmbolnăvești în țara asta „scumpă”! Viața e prețioasă; pleci acasă sănătos tun numai dacă ai pile sau relații la „Doamne-Doamne”. Medicii, care au mai rămas și încă nu au ascultat de povata distinsului nostru prezident de
UMBRITĂ DE VEACURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367265_a_368594]
-
și pentru iubire, la modul exemplar beletristic, argumentul criteriului de selecție a autorilor antologați, precum și al opțiunilor lor privind textele din cuprins devine caduc și superfluu, drept pentru care îl vom lăsa în grija cârcotașilor eventuali, căutătorilor de noduri în papură, cu încredințarea că numai ei îl pot folosi întru poleirea cu „aurea mediocritas” a propriilor neîmpliniri, făcând „să tacă zbârnăirea adunăturilor de muște”... Nu vom încerca miniaturi portretistice fiecărui „personaj” din carte, cum deseori se obișnuiește, din convingerea că această
PROLEGOMENE LA IUBIRE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368718_a_370047]
-
cafea/răsfoiesc pagini albastre/oarbă privirea străpunge aburul/în secunda/când trecutul atinge/prezentul” (“Oarbă privirea”, pag. 108). Am ales, cred eu, cea mai bună poeziei a autoarei. Firește, nu am niciun interes, nicio plăcere să caut cuiva nod în papură. Floryana Turculeanu scrie poezii cuminți, de cenaclu, într-o notă greu de individualizat: “Suflet legat de trup/cu lanțuri ruginite de timp/caut cheia dezrobirii de lut/să mă destram/în patru zări/sâmbure de cuvânt/pe acoperișul luminii”. Ana
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
cafea/răsfoiesc pagini albastre/oarbă privirea străpunge aburul/în secunda/când trecutul atinge/prezentul” (“Oarbă privirea”, pag. 108). Am ales, cred eu, cea mai bună poeziei a autoarei. Firește, nu am niciun interes, nicio plăcere să caut cuiva nod în papură, conchide Marin Ifrim. Părerea mea este că versurile selectate nu o reprezintă pe autoare la adevărata sa valoare. Floryana Turculeanu scrie poezii cuminți, de cenaclu, într-o notă greu de individualizat: Mi se pare „interesant” verdictul dat - „poezii cuminți, de
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
știa el că aveau vie și făceau vinul curat. De regulă, lua de la Vasia Lichian, cum îi spunea el, o ruda apropiată și un bun gospodar. Mergea la el pe înserate, cu o carafă de vreo 5 litri, îmbrăcată cu papură. Nu-i plăcea să fie văzut că merge după vin, el care a ținut viile satului... Venea acasă bolmojind nemulțumit: “Eu,când mă întâlnesc cu un om gospodar pe drum, mă închin de departe. Dacă e mai tânăr ca mine
DOR DE MAMA de VALENTINA BUTNARU în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349024_a_350353]
-
nostru, era prea departe. Biata mama era „topor de oase”, făcea toată trebăluiala în marea gospodărie a lui „frac-su” care era mereu nemulțumit de ea, mai ales după șopoteala „prietenească” a țaței Dumitra, care mereu îi găsea nod în papură: „Ie-tă-te soru-ta asta, o să ne aducă în sapă de lemn, cine pacatele mele o mai aduse și pe asta pe capul nostru, nu avem noi destule necazuri și așa, și-l mai are și pe tontu’ ăla de fecioru-su care
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
Lăpușneanu, vechi loc de promenada al ieșenilor, devine stradă cu mărtișoare „sută la sută românești”, aici desfășurându-se Festivalul Mărțișorului. Purtând câte un bănuț, ca în vremuri străvechi, ori talismane doar de inspirație tradițională, precum obiecte din ceramică, lemn, paie, papura, piele, sfoară sau chiar ... turtă dulce, șnururile alb-roșii, dar și alb-negre sau alb-albastre, ne bucura privirile rătăcite de-atâta ... iarnă! Inițiatorii Festivalului sunt Asociația Meșterilor Populari din Moldova, Asociația „Al. Lăpușneanu” și Primăria Municipiului Iași. În timp, acestora li s-
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]