2,686 matches
-
și-ncoace, prin țările unde a (1), bibliografia de referință a fost putem răzima pe nicio simpatie de fost acreditat cu misiuni culturale, parțială până la G. Călinescu, iar după rasă, care e cea mai puternică scrie îndreptățit, ca într-o parabolă aceea, incidental constituită în studiu dintre toate. Așadar, suntem avizați minunată , cum a descoper i t unitar. O fulgurantă apariție în 1983, În a ne răzima pe bunăvoința egală a mormântul lui Lev Tolstoi, în iarna lui căutarea lui Eminescu
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
a episodului, deși e puțin probabil ca Ingeborg Bachmann să fi cunoscut direct textul lui Eminescu, care era tradus totuși în germană de multă vreme. Ea l-a cunoscut probabil, spune autoarea, prin intermediul prietenului său, care i-a transmis esența parabolei și a prilejuit, pe o cale sau alta, această paralelă. Cine a selectat însă elementele preluate în acest episod și a reinterpretat datele acestui veritabil avant-text ? Discuția deschisă cu acest prilej excede problematica eminesciană, dar arată cât de departe pot
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
teatru care trebuiau citite printre rînduri. Ele dezvăluiau o parte din realitatea socială, punînd-o de obicei pe seama unei alte vremi; lăsau să se ghicească motivele de pesimism sau de suferință dar nu le rosteau niciodată numele; apelau la fabulă, la parabolă, la tot acel limbaj esopic pe care cenzura îl tolera iar cititorii îl descifrau cu deliciul cu care eroii unei povestiri polițiste a lui Edgar Poe spărgeau codul unei șarade. O problemă este, astăzi, dacă, o dată cu schimbarea literaturii și cu
Cititul printre rînduri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16693_a_18018]
-
Un veritabil recviem în acordurile preludiului la "Tristan și Isolda", inspirat de nuvela lui Tolstoi "Moartea lui Ivan Ilici" transpusă în parametrii decadenței mediului cinematografic: în plină glorie, un potentat va fi doborît de cancer. Filmul este totodată și o parabolă ce amendează irosirea vieții în vicii practicate cu inconștiență. Pe meridiane meridionale și cu altă țintă, aceeași inconștientă voluptate vicioasă o animă și pe frageda eroină din Scarlet Diva, interpretată de însăși regizoarea Asia Argento, care izbutește la debut un
Toronto, ediția "de argint" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16704_a_18029]
-
neputincioasă este comunicarea indicibilului și al inefabilului), să sugereze o stare, o viziune asupra lumii sau un concept în căutarea unei semnificații și al unui sens. Ce este romanul? Punerea în fapt sau eveniment a unui simbol ori a unei parabole pentru a descoperii transcendența lumii. Pe măsură ce scriitorul deprinde meșteșugul scrierii unui roman, începe să aibă reprezentare cititorului; îl aduce în fața lui și stă de vorbă cu el, cum făcea Balzac cu figurinele pe care le avea pe masa de lucru
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
pe unul din ei ca fiind negru, ceea ce simbolizează deschiderea creștinismului către întreaga lume. Religia evreilor în schimb e închisă. Ei sunt poporul ales și nu au nevoie să caute străini. Nu există misionari pentru ei. Probabil cea mai frumoasă parabolă din Evanghelie vorbește despre omul bogat care-și invită prietenii la masă, dar nu vine nici unul. Îi cheamă din nou prin slujitorii săi, dar fiecare găsește o scuză, un pretext pentru a nu se prezenta. Atunci bogatul îi pune pe
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
nu vine nici unul. Îi cheamă din nou prin slujitorii săi, dar fiecare găsește o scuză, un pretext pentru a nu se prezenta. Atunci bogatul îi pune pe servitori să adune sărăcimea ulițelor la masă, pe toți cerșetorii și milogii. Sensul parabolei este că cei ce-l refuză sunt iudeii, iar sărmanii suntem noi. R.: Apropos de această deschidere, romanul începe printr-o frază spectaculoasă a stăpânului regatului Meroe din nordul Nubiei: "Sunt negru, dar sunt rege". M.T.: Iar această frază mi-
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
fluturii de bec. De altfel, autoarea recunoaște cu un umor savuros, dar din păcate neintenționat, că "sub chip de prefață citind-o, poate, cititorul sigur nici nu s-ar porni a citi cartea". Poate sigur așa s-ar întîmpla! Urmează parabola cîlțoasă sintactic și stridentă ca un disc tocit de atîtea reluări a creatorului/ Dumnezeu care-și trimite creația în lume și un fel de morală finală de-a dreptul năucitoare, scurtă și cuprinzătoare, apodictitcă, așezată drept în mijlocul paginii: "Dumnezeu cu
Lucindă felicitate cu logostele by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16894_a_18219]
-
să se abțină de la întrebuințarea acestei expresii peiorative, cu totul nelalocul ei. Cu un același ton pamfletar își scrie și Cornel Nistorescu editorialul din EVENIMENTUL ZILEI. Dar cel puțin dl. Nistorescu e egal cu sine însuși. El începe cu o parabolă a căruței pentru a descrie funcționarea CDR și ajunge la observații analitice de tip "Convenția Democrată din România a murit de boala prostului. Adică de grija altuia" sau "Fără roți, fără căruțaș, fără opritori și fără osii, căruța CDR a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
fără copii, care o adoptă, o îngrijesc, o iubesc. Tot filmul va fi cavalcada de reacții la prezența acelei cămile (invidii, reclamații, proteste, impozite, amenzi, șicane ș.a.m.d.). Pentru un spectator din fostul lagăr socialist, e vorba de o parabolă a vieții la est de vest, în care "dreptul la diferență" solicita costuri eroice. ("E greu să crești o cămilă în ziua de azi!", sună una din replicile filmului, pe care Kieslowski trebuie s-o fi scris cu mare plăcere
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
la diferență" solicita costuri eroice. ("E greu să crești o cămilă în ziua de azi!", sună una din replicile filmului, pe care Kieslowski trebuie s-o fi scris cu mare plăcere). Azi, filmul poate fi citit ca o mereu actuală parabolă a intoleranței. Premiul pentru regie i-a revenit unui tînăr croat, Vinko Bresan (n. l964, fiul scriitorului Ivo Bresan), pentru Mareșalul. O comedie savuroasă în acreala ei, plasată azi, într-o insulă patriarhală din Adriatica, unde se zvonește că ar
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
ironică ("arta zisă "de cartier", așa cum se și intitulează "albumul" unei trupe precum B.U.G. Mafia" - "România liberă", 2788, 1999, 17). De cartier e și limbajul, în ipostaza sa argotică și familiară, preferată de tineri: se vorbește deci de "parabole asezonate cu expresii "de cartier"". ("Evenimentul zilei" = EZ, 2 iunie 2000, Int.). Chiar unele expresii argotice mai vechi, de exemplu a-i pica fața, sînt reatribuite "cartierului": "văzînd asta, ei, femeie simțitoare pînă la sinucidere, îi pică, vorba din cartier
"De cartier..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17022_a_18347]
-
cunoașterii și al perfecționării continue reprezentam o verigă utilă și necesară între acest ocean uriaș, nețărmuit, infinit de cunoaștere și cei din jurul meu cărora le voi transmite fiecăruia după nivelul de înțelegere cunoștințe benefice și folositoare. Nu suntem singuri și parabola întâmplării de mai sus poate demonstra posibilitatea și accesibilitatea contactelor interdimensionale pornind pentru început chiar și numai de la existența unui ipotetic ghid spiritual care nu este neapărat nevoie să fie material, agreat sau cunoscut de noi, deoarece la nivelul entită
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
Foarte important este simplul fapt că Alexandru Ecovoiu promoveaază o astfel de literatură, neîncadrabilă în vreo direcție culturală agresivă, pentru că, în fond, cărțile lui cuprind un incredibil optimism, o încredere fără margini în ficțiunea pură, în construcție. Elementele predominante sînt parabola, exotismul, localizarea superficială în timp și spațiu, cursivitatea narativă. În Saludos, spre exemplu, subiectul ingenios impune un ritm de lectură extrem de alert. Personajul principal participă la un concurs incredibil: cine ajunge ultimul dintr-o cursă prin lume, cu orice mijloc
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
text, neaderarea la vreo modă literară, lipsa de relevanță în cîmpul inovației literare. Același stil predomină și în culegerea de povestiri Cei trei copii-Mozart. Tonul lejer, invenția totală, cu o putere de sugestie infinită. Cartea este un mic șir de parabole, unele atingînd serios latura SF. Însă un SF care amintește de Istoriile insolite ale lui Crohmălniceanu, niște istorii în care important este ineditul tematicii, și nu anumite caracteristici (previziunea, premonitoriul etc.). Timpul din povestirile lui Ecovoiu nu este clar determinat
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
este pedepsit aspru: îi este tăiată mîna dreaptă. Cu mîna stîngă descrie toate cîte s-au întîmplat. Ținînd cont că această proză (ca și celelalte) a fost scrisă înainte de '89, ar fi foarte greu să nu accentuăm latura subversivă a parabolei. Însă o astfel de interpretare nu ar face decît să strice aerul perfect ficțional pe care știe să-l creeze acest autor. Orice parabolă are un aer subversiv, dar nu știu cît îi ajută dacă o citim exclusiv în această
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
celelalte) a fost scrisă înainte de '89, ar fi foarte greu să nu accentuăm latura subversivă a parabolei. Însă o astfel de interpretare nu ar face decît să strice aerul perfect ficțional pe care știe să-l creeze acest autor. Orice parabolă are un aer subversiv, dar nu știu cît îi ajută dacă o citim exclusiv în această cheie. Camus îi reproșa lui Barthes că a văzut în Ciuma altceva decît o parabolă împotriva nazismului. Cine îi mai dă dreptate lui Camus
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
pe care știe să-l creeze acest autor. Orice parabolă are un aer subversiv, dar nu știu cît îi ajută dacă o citim exclusiv în această cheie. Camus îi reproșa lui Barthes că a văzut în Ciuma altceva decît o parabolă împotriva nazismului. Cine îi mai dă dreptate lui Camus astăzi? Toată gama largă de sensuri pe care o deschide povestea caligrafului trebuie să rămînă neexploatată. Cetatea ficțională perfect închisă este adevăratul merit al prozei lui Alexandru Ecovoiu. Un ceasornicar inventează
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
stare să meargă pe sîrmă, iar poetului i s-a băgat în cap că se pricepe de minune la desen și la acrobație și a devenit complet neinteresat de literatură. Cam atît cu povestirea. Nu va urma o interpretare a parabolelor de mai sus. Cred că o literatură precum cea scrisă de Alexandru Ecovoiu își provoacă într-un fel aparte lectorul. De fapt, îl îndeamnă să nu interpreteze, să nu fie activ, așa cum școala contemporană de literatură îl educă să fie
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
consistență aparte. Alexandru Ecovoiu este capabil să creeze premizele pentru o astfel de lectură. Îi lipsește totuși textul programatic, manifestul. El trebuie să împace aceste două dimensiuni discursive, aparent contradictorii. Altfel, literatura sa riscă să devină insuportabil de "ușoară". O parabolă precum cea a ceasornicarului trebuie să conțină antidotul la "simbol", la "simbolizare": adică ironie, puțin contrapunct sau un manifest premergător (cu astfel de inițiative Calvino își însoțește ficțiunile sale "pure", nu le lasă de izbeliște). Fără acest baraj, lucrurile se
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
ironie, puțin contrapunct sau un manifest premergător (cu astfel de inițiative Calvino își însoțește ficțiunile sale "pure", nu le lasă de izbeliște). Fără acest baraj, lucrurile se complică. Alexandru Ecovoiu rămîne complet "neangajat". El nu încearcă să-și mobilizeze cititorii. Parabola regizorului conține problema autorului nostru. Acel film nu ar fi avut succes fără un îndemn extraficțional. În lipsa acestui programatism, literatura sa este condamnată la marginalitate (deși a fost premiat de Uniunea Scriitorilor și de Academia Română). Doar cu textul în față
Nu interpreta! by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15948_a_17273]
-
stereotipe: Crescusem pe un sol aspru, cu rădăcini mai viguroase decît noii mei colegi, în schimb ei posedau un lustru care mie îmi lipsea". Acest reflex esopic (de sublimare de la particular la general - să ne amintim și de gustul pentru parabolă din alte scrieri) este cu atît mai ciudat cu cît Octavian Paler nu este la prima carte de confesiuni. El și-a făcut un stil din a-și "vicia" metafizic amintirile, experiența personală (să ne gîndim la Drumuri prin memorie
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]
-
Georgeta Drăghici Volumul 'Marin Sorescu în scrisori de familie (Altar cu parabole)' constituie într-adevăr, cum spune alcătuitorul său, George Sorescu, 'un instrument de lucru mai în fiecare etapă de evoluție și afirmare' a scriitorului, mai ales că materialul documentar propriu-zis este însoțit de numeroase note și precizări sau de bogate sinteze
Pentru o biografie a operei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15607_a_16932]
-
lăuntrul lui, în inima valului". Toate poveștile vorbesc, în fond, despre noi. "Un om normal este acela în stare să-și istorisească propria sa poveste". Cu toate că autorul crestomației a inclus și povestioare moderne, story-uri din mass-media, variante actuale ale unor parabole, de preferință contradictorii, proverbe (care, "asemeni mănușilor", pot fi întoarse pe dos și care, aș adăuga, ne apără mâinile de arsură ), majoritatea tiparelor clasice pot fi lesne recunoscute. Deși mărturisește că fabulele îl plictisesc, fiindcă închid, mai degrabă (prin morala
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
de fructe și-ar mânca marfa sub ochii tăi și nu ți-ar pune în palmă decât coaja"). Nu pot decât să-i îndemn pe toți cei care, la vremea potrivită, s-au bucurat de isprăvile lui Nastratin, Guha, de parabolele sufi, de învățăturile zen, de articolele "cu miez" din ziare, de povestioarele lui Martin Buber sau bancurile lui Bulă (pe care, vai, Carrière nu-l cunoaște), de, în fine, povestioarele filosofice budiste, evreiești, indiene, irlandeze etc. - să se bucure și
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]