163 matches
-
de evadare din viața văzută ca anticameră a morții, deriziunea provenită din scindarea eului care își autopersiflează condiția tragică, sunt elemente ale morfologiei dramatice specifice teatrului absurdului, regăsibile în Iona și în cea de-a doua piesă a trilogiei soresciene, Paracliserul. În mijlocul singurătății totale, în care irumpe ca o săgeată spre cer edificiul pustiu al Domnului, Paracliserul își dedică viața transformării noii catedrale într-un veritabil lăcaș al credinței, prin patina dată de fumul lumânărilor sale, care suplinesc prezența rugăciunilor dintr-
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
autopersiflează condiția tragică, sunt elemente ale morfologiei dramatice specifice teatrului absurdului, regăsibile în Iona și în cea de-a doua piesă a trilogiei soresciene, Paracliserul. În mijlocul singurătății totale, în care irumpe ca o săgeată spre cer edificiul pustiu al Domnului, Paracliserul își dedică viața transformării noii catedrale într-un veritabil lăcaș al credinței, prin patina dată de fumul lumânărilor sale, care suplinesc prezența rugăciunilor dintr-o biserică obișnuită. Absurdul se întrevede în autoasumarea unei sarcini derizorii, simbolică, totuși, pentru destinul fiecăruia
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
un veritabil lăcaș al credinței, prin patina dată de fumul lumânărilor sale, care suplinesc prezența rugăciunilor dintr-o biserică obișnuită. Absurdul se întrevede în autoasumarea unei sarcini derizorii, simbolică, totuși, pentru destinul fiecăruia dintre noi, și în metamorfozarea inexplicabilă a Paracliserului, pe măsură ce se înalță spre cupola catedralei, dintr-un credincios umil, dispus la sacrificiu, într-un titan blasfemiator: (Pe un ton de rugăciune): Ce trebuie să facem noi, ceilalți? Cei mulți, dar ceilalți? După ce tu le-ai făcut pe toate singur
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
capăt... Așa, de sufletul meu...97 Transformarea ființei în rug marchează o totală inversiune a obiectului adorației. Pentru că Dumnezeu rămâne mut și invizibil, pentru că, în ceasul din urmă se dovedește inexistent, Omul însuși, singur în univers, se sacrifică sieși. Ultimul paracliser, din ultima catedrală în care n-a mai pătruns nimeni, devine o torță vie și țâșnește prin lumină înspre lumină "pe adevăratul ei drum: în sus", așa cum spunea profetic în prima replică a tragediei. Personajul sorescian nu-l mai așteaptă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
reflex, înrădăcinat, cum am văzut, prin educație străbună, se sacrifică pentru a permite vieții să triumfe, este în același timp conștientă de inutilitatea sau, mai degrabă, de agonia care urmează "aruncării în lume". Este astfel mare diferența între Iona și Paracliserul, pe de o parte, care au revelația absurdului și decid să pună capăt farsei, ambii jucând câte un renghi macabru destinului absurd, și, pe de altă parte, personajul central din Matca. Deși "coconită" și singulară prin abilitatea de rememorare a
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de rememorare a fericirii intrauterine, Irina va perpetua moștenirea de filosofie stenică transmisă din generație în generație și va persevera în "lupta cu absurdul", prin procura transferată pe umerii fiului. Astfel că, în pofida aparențelor, Irina, mai mult decât Iona și Paracliserul, devine "eroul" absurd în cel mai deplin înțeles camusian. Absurdul și comicul absurdului a stârnit așadar și interesul unor scriitori remarcabili din literatura română din cea de a doua jumătate a secolului trecut, însă nici în proporție covârșitoare și nici
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
1962, editorii publică această listă de nume fără nici o intervenție în dezorganizarea textului. 8 Un exemplu poate fi găsit în recensământul clientelei unui local mărginaș: "Aici vin camionagii, hornari, vânzători de haine vechi, spălători de geamuri, cărăuși, samsari, tinichigii, vidanjori, paracliseri, spălătorese de morți, birjari, fierari, hingheri, curelari, florărese, jochei, chivuțe, pantofari, tăietori de lemne, gunoieri, un soi de oameni nici vii, nici morți, care își poartă unica trăsătură de caracter în numele ce poartă: Mielu, Fălosu, Maț, Bășică, Fusăloaia, Opăritu, Damblagiu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
se Întreba ironic: „de vreme ce avem cap, la ce ne-ar mai sluji inteligența?”. MARIN SORESCU - IONA Subiect, conflict dramatic, personaj Piesa „Iona”, subintitulată de Marin Sorescu (1936-1996) „tragedie În patru tablouri”, publicată În 1968 În revista „Luceafărul”, face parte, alături de „Paracliserul” și „Matca”, dintr-o trilogie dramatică, intitulată sugestiv, „Setea muntelui de sare”. Titlul trilogiei (dramaturgii antici scriau trilogii tragice), este o metafora menită să dezvolte ideea setei fără limite de absolut a omului, de cunoaștere și de comunicare, calea ieșirii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fugim de acasă?”1967, „Cirip-ciorap”1993). La moartea lui au rămas În manuscris cincisprezece volume, poezie, eseu, jurnal și roman. Dramaturgia lui Marin Sorescu abordează cu precădere tematica teatrului poetico-parabolic ca În trilogia „Setea Muntelui de sare”, cuprizând piesele „Iona”, „Paracliserul” și „Matca”. Uneori autorul abordează fie teatrul contemporan, În „Există nervi”, fie teatrul istoric, „A treia țeapă”, sau scrie comedii cum ar fi „Răceala” sau „Vărul Shakespeare”, al căror mobil este chiar ironia mușcătoare, Împrumutată din lirica soresciană. Proza soresciană
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
soresciană este una dintre cele mai viguroase din literatura română. „Viziunea vizuinii” și „Trei dinți din față” sunt două din romanele sale cele mai reprezentative. „Iona” de Marin Sorescu, așa cum s-a mai spus, face parte dintro trilogie dramatică, alături de „Paracliserul” și „Matca”. Tema fundamentală a trilogiei este setea fără limite de absolut a omului. Pentru aceasta era necesar apelul la mitologie. Izvorul de inspirație al dramei Îl constituie o fabulă biblică, mitul lui Iona, fiul lui Amitai, Însărcinat de Dumnezeu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la absența dialogului (comunicării). Iona devine astfel un simbol al tragismului purificator. Prin el, Marin Sorescu se raportează la marii dramaturgi europeni de care totuși se disociază printr-o mare doză de optimism. b. Obsesia omului Însingurat se regăsește În „Paracliserul”și În „Matca”. O Întrebare este totuși legitimă: A găsit Iona leacul solitudinii prin sinucidere? A găsit esențele spre care aspiră, misterul? Umanitatea nu capitulează În fața misterelor, oricât de impenetrabile ar fi, dar Iona este idealul umanității esențializate. Acesta este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
niciun rost s-o iau, va arde În continuare. Și-am lăsat vorbă În amintirea mea, măcar la soroace mai mari, universul Întreg să fie dat lumii de pomană.” MARIN SORESCU - „RĂCEALA” subiectul 1. Preliminarii: Piesele lui Marin Sorescu, „Iona”, „Paracliserul” și „Matca” din trilogia „Setea muntelui de sare”, sunt concepute artistic drept niște parabole ale destinului uman, omul este pus față În față cu moartea. „Iona” este cel Închis În burta unui pește uriaș; „Paracliserul” este cel claustrat În interiorul unei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Piesele lui Marin Sorescu, „Iona”, „Paracliserul” și „Matca” din trilogia „Setea muntelui de sare”, sunt concepute artistic drept niște parabole ale destinului uman, omul este pus față În față cu moartea. „Iona” este cel Închis În burta unui pește uriaș; „Paracliserul” este cel claustrat În interiorul unei catedrale - o reluare a mitului lui Manole din legenda „Mănăstirea Argeșului”; „Matca” reprezintă insul Închis Într-o casă amenințată de potop. Cu „Răceala” și „A treia țeapă”, Marin Sorescu părăsește universul mitologic și se apropie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]