1,132 matches
-
schimbului, a darurilor și contra-darurilor, ospitalitatea gândită de Rousseau trădează ambivalența fundamentală a situației ospitaliere, marcată de tot felul de reguli de îndeplinit și de transgresiuni dorite, oscilând între dorință de libertate și dorință de dependență (relația privind mâncarea fiind paradigmatică pentru un astfel de conflict al acestui spațiu de interacțiune umană și socială, așa cum este și spațiul limbajului, al schimbului de cuvinte și de discursuri pe care ospitalitatea le poate provoca). Atitudinea critică a lui Jean-Jacques față de politețe și consecințele
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
toate acestea!"317 Și știm cât de mult această hrană frustă, de o simplitate biblică se opune gastronomiei artificiale a societăților civilizate. Simplitatea este o garanție de imediatitate, de proximitate naturală. Autorul lui Emil inventează o dublă scenă de ospitalitate paradigmatică care pregătește dragostea la prima vedere dintre Emil și Sophie. În timpul călătoriei pe jos pe care o fac după ce preceptorul a pictat portretul Sophie-ei ajung la o colibă în care țăranul îi primește modest, lăudând totodată oamenii caritabili care locuiesc
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
logice latente sau explicite de ruptură care au ajutat la elucidarea conjuncturii respective. Deoarece capitalismul nu mai cunoaște limite, este de dorit ca situațiile să fie înglobate prin analiză, încercându-se restituirea singularităților care nu se lasă reduse la diviziuni paradigmatice, ci se manifestă în extensiuni diferențiate ale complexității lumii. Piața și mimurile ei Mondializarea este într-adevăr în centrul tuturor dezbaterilor actuale: ea iradiază cotidianul atât prin mitologizările ei, cât și prin constrângerile care apasă înainte de toate asupra domeniului muncii
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acest punct de vedere foarte semnificativă. 122 Cf. analizele lui T. Guelton, op. cit. 123 După expresiile uzuale. Cf. îndeosebi G. Noiriel, Les ouvriers dans la société française, Points-Seuil, Paris, 1986. 124 "Semn suplimentar de "financiarizare" a spiritelor, lichiditatea devine așadar paradigmatică", scrie F. Lordon, "flexibilitatea salarială nu este altceva decât aplicarea la factorul muncă a acestei căutări obsesive a reversibilității, a momentului de inerție cel mai jos posibil" (op. cit., pp. 62-63). 125 A. Mounier, "La question sociale nord/sud", în Emploi
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
bun economic. Astfel, informația contabilă face obiectul unor tranzacții de piață, în funcție de cererea Și oferta existente. Analizând, este lesne de înțeles că la fel ca oricare altă categorie Științifică, Și Știința contabilității trebuie să aibă un conținut propriu, un nucleu paradigmatic, cu ajutorul căruia se afirmă ca Știință Și se delimitează de alte Științe. Acest nucleu paradigmatic presupune totalitatea realizărilor Științifice acceptate de comunitatea Științifică respectivă, sub forma normelor, enunțurilor, conceptelor Și metodelor de explicare a realității. Prin acceptare, acestea prezintă un
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
existente. Analizând, este lesne de înțeles că la fel ca oricare altă categorie Științifică, Și Știința contabilității trebuie să aibă un conținut propriu, un nucleu paradigmatic, cu ajutorul căruia se afirmă ca Știință Și se delimitează de alte Științe. Acest nucleu paradigmatic presupune totalitatea realizărilor Științifice acceptate de comunitatea Științifică respectivă, sub forma normelor, enunțurilor, conceptelor Și metodelor de explicare a realității. Prin acceptare, acestea prezintă un pronunțat caracter normativ, dezvoltat pentru a reglementa obiectul/obiectele de studiu. Desprindem concluzia că nucleul
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
presupune totalitatea realizărilor Științifice acceptate de comunitatea Științifică respectivă, sub forma normelor, enunțurilor, conceptelor Și metodelor de explicare a realității. Prin acceptare, acestea prezintă un pronunțat caracter normativ, dezvoltat pentru a reglementa obiectul/obiectele de studiu. Desprindem concluzia că nucleul paradigmatic este nucleul durabil al oricărei Științe, acesta reprezintă „baza teoriei fundamentului”, punctul de plecare Și de întoarcere în definirea Și îndeplinirea funcțiilor sociale ale contabilității. Zestrea paradigmatică a fiecărei Științe se află în curs de aprofundare Și de extindere de
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
normativ, dezvoltat pentru a reglementa obiectul/obiectele de studiu. Desprindem concluzia că nucleul paradigmatic este nucleul durabil al oricărei Științe, acesta reprezintă „baza teoriei fundamentului”, punctul de plecare Și de întoarcere în definirea Și îndeplinirea funcțiilor sociale ale contabilității. Zestrea paradigmatică a fiecărei Științe se află în curs de aprofundare Și de extindere de noi metode, tehnici Și instrumente de investigație, dar mai ales de teorii propuse Și consacrate în lumina noilor date, informații Și fapte empirice - caracterul pozitivist. Un aspect
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
propriu-zisă nu poate fi decât una procedurală, adică o problemă de aplicare și respectare a regulilor jocului social (a se vedea Mihail-Radu Solcan, Arta răului cel mai mic. O introducere în filosofia politică, All, București, 1998, p. 65). 18 Exemplul paradigmatic în acest sens este Friedrich Hayek. A se vedea mai ales lucrarea sa Law, Legislation and Liberty, vol. IIThe Mirage of Social Justice, Routledge & Kegan Paul, London, 1976. 19 A se vedea, în acest sens, Alex Callinicos, Egalitatea. Sărăcie și
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
teoretic-conceptual al științelor morfogenezei folosit / 16 Introducere / 17 Partea I MODERNITATE ȘI STRUCTURARE Capitolul 1 Modernitate, modernism și modernizare în societatea postindustrială / 23 Capitolul 2 Structuri societale ale modernității / 41 Partea a II-a METODOLOGIA Capitolul 3 Spre o abordare paradigmatică morfogenetică / 50 3.1. Paradigma morfogenetică / 50 3.2. Teoriile morfologice ale complexității / 53 3.3. Morfogenetică și sociologie / 61 Partea a III-a MORFOGENEZA SOCIETĂȚII IZOMODERNE Capitolul 4 Hierofania noilor spații geopolitice de interferență / 67 4.1. Teorii geopolitice
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cunoașterea teoretică și metodologică a procesului schimbării sociale în general și a proceselor sociale specifice modernității târzii. Abordând această tematică, autorul a procedat sistematic, pornind de la o examinare critică a principalelor contribuții în domeniu. Autorul propune un model de analiză paradigmatică a epocii moderne, printr-o abordare morfologică a schimbătilor structurale ale societății contemporane. Strategia adoptată este una mai puțin frecventată și anume aceea de explorare a unor achiziții teoretice recente din științele naturale ale complexității. Conceptele aparținând acestor discipline ale
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
adică prin interdependența biunivocă dintre acțiunea socială și stratificare. Lista tabelelor și graficelor Tabel 1. Comparație a concepțiilor de "postmodernitate" și de "modernitate radicalizată" / 29 Tabel 2. Instanțe constitutive ale modernității și schimbării asociate / 34 Tabel 3. Modernitate și elemente paradigmatice ale acesteia / 102 Tabel 4. Exemple de seturi de semne și acronime familiare internaționale / 121 Tabel 5. Unele acronime și seturi de semne familiare din catalimbajul românesc al ciberspațiului împrumutate din limba engleză / 121 Tabel 6. Unele acronime și prescurtări
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
societale create prin aceasta; chiar dacă acțiunile nu dobândesc trăsături specific sociale decât în interiorul unor structuri în cadrul cărora acestea capătă sens, intenționalitatea lor și externalizarea scopurilor creează însuși caracterul lor social. Partea a II-a METODOLOGIA Capitolul 3 Spre o abordare paradigmatică morfogenetică Fără îndoială că orice cercetare științifică ar trebui să înceapă cu studierea cât mai comprehensivă a faptelor. Dificultatea majoră într-un proiect cuprinzător precum cel de față constă în cvasiimposibilitatea de a acoperi exhaustiv o fenomenologie atât de vastă
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ar trebui să înlesnească nu numai acțiunea omului asupra lumii, prin transformarea utilitaristă și materialistă a acesteia, ci și, mai ales, prin înțelegerea și contemplarea ei (nu neapărat pasivă), concepție care descinde din însăși viziunea antică aristotelică. Prin acest curent paradigmatic, filosofia și știința nu se mai află în clasicul conflict din perioada modernismului clasic, ci converg într-un mod fructuos, așa cum privea însuși Aristotel metoda cercetării în genere. Această metodă de cercetare fenomenologică este nu doar o încercare ceva mai
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
o recuperare, în cadrul modernității contemporane, a unei stări specifice Iluminismului timpuriu și, implicit, modernității inițiatoare. De asemenea, foarte importantă mi se pare coeziunea ideatică dintre teoriile complexității: ele nu numai că nu se contrazic, ci se coagulează într-un nucleu paradigmatic în care fractalii sunt forme pentru manifestarea haosului, procesele cooperante reprezintă morfologii ale sistemelor catastrofice, sau structurile disipative pot deveni medii pentru crearea unor atractori stranii. 3.3. Morfogenetică și sociologie Cititorul se va întreba probabil de ce ar fi necesar
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
prin măsuri punitive radicale. Morfogeneza hărții spiritual-cognitive a noii Europe extinse (Alleeuropa 7) Harta mentală a Europei presupune, din perspectivă istorică, atât dislocări cât și relocări ale spațiilor geopolitice de interferență. Prin intermediul paradigmei morfogenetice, putem desluși diverse înțelesuri ale fenomenelor paradigmatice contemporane, care ne influențează direct sau indirect viața cotidiană, dar și viitorul. Ne putem întreba, spre exemplu, în ce măsură paradigma paneuropeană se suprapune cu naționalismele clasice: "Ideea Mitteleuropei și harta pan-ideologică a Europei Centrale fac o concurență redutabilă ideii și
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și variate răspunsuri) nu încetează să apară. În acest context, formulez următoarea ipoteză de lucru: dacă fundamentele gândirii contractualiste clasice sunt pe cale de transformare, atunci societatea postindustrială în special, societatea occidentală contemporană tinde să absoarbă aceste alterări, prin filtrul gândirii paradigmatice conflictualiste; astfel, societatea tinde să devină izomodernă. Pentru început, voi face o scurtă incursiune în teoria contractului social. Apoi mă voi referi succint la principalele teorii ale conflictului. Toate acestea vor fi puse în legătură cu tema și cu ipoteza prezentate mai
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
paradigma conflictualistă, care se manifestă în epoca "postmodernității"; c) izomedernismul, căruia îi corespunde un amestec (aproape) bizar între (a) și (b), sub forma generică a corectitudinii politice. Consider că aceste corespondențe se pot regăsi în tabelul următor: MODERNITATE SETURI AXIOLOGICE PARADIGMATICE Modernitate timpurie Elemente paradigmtice ale contractualismului clasic Postmodernitate/postmodernism Conflictualism și relativism Izomodernitate Corectitudine politică. Negarea relativismului valoric. Retrospecția raționalismului. Introversiune axiologică a modernismului. Tabel 3. Modernitate și elemente paradigmatice ale acesteia Capitolul 6 Babilonul virtual: mediamorfoza și cibersociologia Fenomenele
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
corespondențe se pot regăsi în tabelul următor: MODERNITATE SETURI AXIOLOGICE PARADIGMATICE Modernitate timpurie Elemente paradigmtice ale contractualismului clasic Postmodernitate/postmodernism Conflictualism și relativism Izomodernitate Corectitudine politică. Negarea relativismului valoric. Retrospecția raționalismului. Introversiune axiologică a modernismului. Tabel 3. Modernitate și elemente paradigmatice ale acesteia Capitolul 6 Babilonul virtual: mediamorfoza și cibersociologia Fenomenele sociale legate de apariția internetului, în principal comunicaționale dar și generatoare de structurări și de fenomene conexe, ar trebui cercetate prin metodele specifice cibersociologiei. Într-adevăr, principalul element definitoriu al
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de personae, conținutul acestora elimină caracterul elitist, de connaisseur, al scriitorului profesionist. Altfel spus, blogosfera poate deveni un medium al gustului îndoielnic, al ignoranței, al rejectării criteriilor de selecție axiologică. În acest mediu al copiei, modelele rămân forme inițiatice și paradigmatice după care se modelează fractalii blogosferei, marea masă a celor ignorați; c) globalizarea cunoașterii cumulative. Cunoașterea, experiențele, sentimentele individuale împărtășite în cadrul blogosferei nu fac altceva decât să contribuie la creșterea cunoașterii și la evitarea posibilelor erori provenite din ignoranță. Problematica
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
aici reprezintă un așa numit "cuvânt-valiză", o formațiune hibridă prin care putem unifica la nivel funcțional conceptele de structură, act/acțiune/actor/agent și, respectiv, stratificare. Într-adevăr, dualitatea de structură propusă de Giddens reprezintă un instrument de cercetare teoretică paradigmatică, la fel ca și "gradul de constrângere" al lui Mouzelis, "dependența de activitate/acțiune" a lui Archer sau "superveniența" lui Healy. Întrebarea fundamentală este însă următoarea: oare nu cumva gânditorii menționați confundă teoria cu metateoria, limbajul cu metalimbajul? Putem explica
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
12 11 SOCIETATEA IZOMODERNĂ 14 13 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Introducere 20 19 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Modernitate, modernism și modernizare în societatea postindustrială 26 27 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Modernitate, modernism și modernizare în societatea postindustrială Structuri societale ale modernității SOCIETATEA IZOMODERNĂ Spre o abordare paradigmatică morfogenetică 64 63 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Hierofania noilor spații geopolitice de interferență 82 81 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Paradigma conflictului și contractul social actual 102 101 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Babilonul virtual: mediamorfoza și cibersociologia 148 149 Societatea izomodernă SOCIETATEA IZOMODERNĂ Concluzii 152 153 SOCIETATEA
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
pe care o regăsim și în matematică și științele naturii. Evoluția ciclică a imaginarului a fost specifică și modernității. După o perioadă de început în care s-a construit metodologia și viziunile de bază asupra universului, urmează o reconstrucție rațională paradigmatică în care științele își dezvoltă imagini proprii asupra naturii. Aceasta este perioada rațională a modernității, dar după aceasta, odată cu începutul secolului al XX-lea, se dezvoltă și o formă pulsională a imaginarului specific. Fizica relativistă cu toate consecințele sale reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în linii mari, cu o trăsătură distinctivă a personajului (fizică, psihologică sau socială) care îl caracterizează puternic, Baudelle consideră că raportul de motivare poate să se stabilească dincolo sau dincoace de personaj. La nivelul subprosopografic, adică dincoace de personaj, motivarea paradigmatică ce unește numele cu denumitul este estompată prin motivarea sintagmatică nume/context. Evidențiind lucrări consacrate onomasticii romanești care, atunci când depășesc cadrul eponimiei nume/ personaj, se îndreaptă spre probleme referitoare mai mult la mecanismele textuale ale numelui propriu decât la inventarea
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și contextului, pe de alta (fie aceluia onomastic, fie aceluia al operei)", M. Ignat traduce adecvarea nu ca pe un raport de corespondență între nume și purtător, ori între un nume și celelalte, ci ca pe o relație de tip paradigmatic - pe verticală - cu personajul, pe de o parte, și cu imaginarul operei, pe de altă parte (realizată mimetic sau antifrastic) și sintagmatic - pe orizontală (presupunând raportul cu celelalte nume din text)172. Numele propriu, oricât ar fi de arbitrar, de
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]