502 matches
-
eternitatea lui. Copac venerabil și drag, pe care coloniile de licheni ale tinerei generații (după mine vârsta acestei generații e paleozoică, judecând după rudimentul organismelor și lipsa lor de individualitate) nu izbutesc să mi-l ascundă. VEGHEA LUI RODERICK USHER (Parafrază) În descrierile Gândului Despot. The Haunted Palace Modul unei seri eventuale, acel parantetic zenit, vagant, la ierni, destipăritul soare, formase valea edificiului Usher. Implicatele pajuri, locul silabic, alfabetul alveolar și distrat al pietrelor ilustrului Leagăn armau nemăsurat ori alungau infuz
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
soli-dar. Și pânzele ei deprimate aliază aedica stirpă a Usherilor, înnodatelor, geloaselor rase de jos: în acele semne de gudron (corbi întorși în ghirlande) a căror ivire aici e singura proferare a iadului, acceptată vreodată sub ceruri, cuvântul complect." DISCOVERY (Parafrază la vol. Eulalii de Dan Botta, 1931) GEOMETRIE INCENDIATĂ Fostul elev din clasa profesorului Banciu e un geometru, în felul său. Din visul ațintit al conviețuirii formelor nu a trecut nimic și nu trebuie să cerem să treacă în pânzele
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
premiu de poezie și publicistică și de-aici afinitatea și toată tevatura care-l va aduce din inima Ardealului tocmai la mine în munți, la poalele Iezerului, Păpușii și Pietrei Craiului. Lucra la o scriere întinsă zicea, un roman-replică sau parafrază la o lucrare a renascentistului batav Erasmus din Rotterdam, „Elogiu nebuniei”, a lui însă era bătută în cuie cu titlul gogonat și pretențios „Elogiu minciunii ”, țin minte că avea niște foi de caiet studențesc pe care mi le arătase spre
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
prea devreme, ceilalți - prea târziu. 18. Dacă omul și-ar folosi puterea numai pentru a face binele, răbdarea - numai pentru a suporta răul și inteligența - numai pentru a face diferența între bine și rău, atunci lumea ar fi aproape perfectă (parafrază la „Rugăciunea abatelui Oettinger”). 19. Indiferent de domeniu, între matematica pură și experiment, se află frumusețea științei: demonstrația! 20. Omul este condamnat să existe fără să fie alegerea lui, dar toată existența sa este condiționată de alegerile pe care în
CITATE, CUGETĂRI ŞI AFORISME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366412_a_367741]
-
în textul autorului, pentru a da seamă de identitatea literaturii. Acest eclectism superior, altfel controlat ireproșabil, nu e departe însă uneori de rezumatul deghizat, de adaptare și nuanțare, care sunt forme de obnubilare a originalității.Inovația trăiește la limita dintre parafrază și citat, dacă nu socotim marca subiectivității și facilitatea de a reformula, sistematiza și reorganiza într-un discurs propriu toate achizițiile de până acum ale științei literaturii.Totuși limbajul critic, chiar dacă specializat, are suplețe și proprietate.Eleganța expresiei ia adesea
ION POPESCU-BRĂDICENI- CRISTALIZAREA HAZARDULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361751_a_363080]
-
de Luminița Șerbănescu, Ottawa, Canada Aș fi putut să mă întorc la cabană și să citesc câte ceva până la cină, dar căldură soarelui crease un fel de tranziție între mine și uitarea mea, o cadența îngrijorător de relaxanta, ordonată într-o parafrază muzicală a ritmului interior. Se dilată timpul înscris în râul ce imi acoperea picioarele și descopeream picătură cu picătură detaliul, acolo unde se vedea, în același moment, curgerea angro. Cât mai aveam de așteptat până la sfârșitul vremii nu știam, dar
MODUS VIVENDI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351775_a_353104]
-
despre trezvie, pp. 116-136; Teodor al Edesei, Una sută capete foarte folositoare, pp. 221-252; Ilie Ecdicul, Culegere din sentințele înțelepților strădalnici întocmită de..., pp. 302-344 · Filocalia, vol.5, București, Harisma, 1995 - Petru Damaschin, Învățături duhovnicești, pp. 30-279; Sf. Simeon Metafrastul, Parafraza în 150 de capete a Sfântului... la cele cincizeci de Cuvinte ale Sfântului Macarie Egipteanul, pp. 300-399 · Filocalia,vol. II, București, Humanitas, 1999 - Sf. Maxim Mărturisitorul,Cele două sute de capete despre cunoștința de Dumnezeu și iconomia întrupării Fiului lui Dumnezeu
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
strădalnici întocmită de..., în Filocalia, vol. 4, p. 305 [33] Ilie Ecdicul,, în, vol. 4, p. 305 Despre cele opt gânduri ale răutății, în Filocalia, vol. I, p. 126 [34] Sf. Casian Romanul (Ioan Casian),, în, vol. I, p. 126 Parafraza în 150 de capete a Sfântului... la cele cincizeci de Cuvinte ale Sfântului Macarie Egipteanul, în Filocalia, vol. 5, p. 334 [35] Simeon Metafrastul,, în, vol. 5, p. 334 Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc din fapte, în
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
asupra problemei ecologice, în lucrarea “Cosmosul, între frumos și apocaliptic - un recurs etic asupra ecologiei”, simpozion la Alba Iulia în luma Mai 2007, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007, p. 15; Appud, La cele cincizeci de cuvinte ale Cuviosulului Macarie Egipteanul, parafrază a lui Simeon Metafrastul, Filocalia greacă 3, p. 234. [7] Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I, București, 1996, p. 340. [8] Edouard Bonnefos, Omul sau natura?, traducere de Adrian Costa, Editura Politică, București, 1976, p. 14
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
unui om drag, despre un om și mai drag. Și cei doi îndrăgindu-se foarte, m-am aflat și eu, cu gândul și inima, taman în toiul drăgostirii lor prietenești și frățești, născătoare de pronie. Până la urmă am ales această parafrază a versului stănescian „Lecția despre cub” - pentru că inima este cel mai perfect-imperfect organ, care se poate sfărâma cel mai repede. Și, cum spunea Jose Marti: „Dintr-o rană mai cumplită/ iese versul mai frumos”. Restituirea literară, chiar dacă nu se practică
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
auzit - / Dar a venit, și ascultat - Iisus. // Pe lângă stafful lumii cel bogat, / Mai este unul, veșnic mai presus: / Mai gol, flămând, setos, bolnav, uitat, / Primind firimituri din ce Ți-a dat - Iisus”. 4 septembrie 2008” (Party-ul Domnului). Aceasta este o parafrază la pericopa biblică în care Isus le spune apostolilor: “Ori de câte ori ați dat ceva unuia dintre acești copii ai mei, Mie mi-ați dat”. Autorul strecoară adesea, pilde și învățăminte, fără să fie, cu tot dinadinsul, didacticist. De pildă, faptele mărunte
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
un cuvânt, Totul. Autorul are inserate-n volum și o serie de colinde și cântece de Crăciun, de Anul Nou, de Moș Nicolae, Cântec de Lerui-Ler, Vis de Crăciun, și multe alte poeme sub formă de colinde laice, chiar o parafrază la “Fetița cu chibrituri” a lui Hans Christian Andersen. În cel mai curat spirit românesc, autorul îi aduce un elogiu lui Eminescu, în fața celor care sunt tentați să-i pângărească memoria, în poemul: “MAI AM UN DOR SFIELNIC“, unde filiația
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
până la urmă îi permite să-și încheie opera. Departe de țară recreează propriul său poem "Eminescu" pentru care a vărsat "multe lacrimi fierbinți într-un cinstirea acelui care a fost un nenorocit Făt-Frumos al sufletului românesc", cuvinte care se pot parafraza pentru a sublinia destiinul tragic al lui Aron Cotruș ce se stinge, departe de țară, în California, purtând în suflet dorul de țară. Cartea lui Ion Cristofor este un turn devenit al poetului, Aron Cotruș poartă dialog cu țara, cu
ION CRISTOFOR-ARON COTRUŞ, EXILATUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350960_a_352289]
-
întregului demers. Însă, fie doar și pentru că un singur om visează că mai poate schimba lumea, e suficient cât să îndemne și pe alții să viseze, deoarece această lume - cu bunele și relele ei - trebuie să supraviețuiască, așa după cum o parafrază (Nou)Testamentar-patristică amintește: Dumnezeu nu caută sfinți pe pământ, ci vrea ca tot omul păcătos să-și recunoască vina și să se căiască. Figuri pozitiv-marcante ale istoriei - Ștefan cel Mare, Brâncoveanu, Regina Maria... - sunt cântate cu un respect și devotament
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
părăsind orașul,/ Cică în trenul lui regal/ Ar fi călătorit cu nașul... (Austeritate peste tot), ori... Recent, pe-o planetă cu fraieri pe ea,/ Trăia o vulpiță, prințesă-sadea/ Alături de Paul cu rele deprins,/ Numit de juriști, pe drept, “Micul prins”. (Parafrază, după Antoine de Saint-Exupery) sau... Când maestrina repeta/ Din ariile preferate,/ El în balcon se arăta.../ Să vadă lumea că n-o bate. (Soprana și soțul ei), ori... Gândiți-vă și voi o clipă:/ Dacă naționala toată/ Ar fi doar
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 11 MAI 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370464_a_371793]
-
în care se prezintă un scurt arbore genealogic ori se deplânge lipsa unor informații utile despre unele perioade din viața „marelui nostru concetățean (Noica și „partea noastră de cer”;Urmele Filosofului), autorul evidențiind faptul că titlul acestei cărți este o „parafrază noicasiană”. Regretând profund că moartea l-a răpit înainte de a-și materializa promisiunea unui dialog, poetul Gellu Naum, „teribil interzis de locul comun, de tirania prozaicului și a urâțeniei generale”, este personalitatea remarcabilă a poeziei românești din ultimele decenii, pe
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
Primul dintre ele a fost Principiul lui Peter, despre care am amintit mai sus. Nu l-am reprodus exact, ci am înlocuit corolarul cu “Dezastrul începe atunci când acest nivel este atins venind la putere!” și l-am semnat “Marian Pătrașcu - parafrază la Principiul lui Peter”. Bineînțeles că am avut (din nou) de-a face cu securistul șef pe combinat, maiorul Victor Popescu, fie-i țărâna ușoară, căci puteam înfunda pușcăria de zeci de ori dacă nu ar fi fost el, un
GÂNDURI INSOMNIACE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352866_a_354195]
-
în același timp angajat la ziarul “Curentul”, iar mai apoi meditator. În 1948 scrie prima sa opera literară, poemul dramatic Robinson, o căutare patetică a lui Dumnezeu. Urmează în interval de câțiva ani alte zece piese, în general reinterpretări și parafraze ale unor mituri cunoscute ca Oedip, Ifigenia, Ioan Botezătorul, Noe, sau evenimente, cum ar fi Revoluția Franceză, abordată dintr-un alt unghi, comentarii la Iuliu Cezar, etc. În acest timp, funcționează în diferite locuri și ipostaze ca muncitor agricol, cantaragiu
IN MEMORIAM de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357053_a_358382]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > DAIMONUL ȘI ÎNGERUL CAPTIV (O PARAFRAZĂ LA "GNOZELE DUALISTE ALE OCCIDENTULUI" - DUPĂ I. P. CULIANU Autor: Constantin Milea Sandu Publicat în: Ediția nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Foto: “Daimonul” (autoportret, ulei pe carton, 1982) Motto: “Se poate că bolta de sus să se
DUPĂ I. P. CULIANU de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360382_a_361711]
-
Ca și în viață, un vot greșit sau o alegere greșită în politică poate fi fatală. * “Gnozele dualiste ale Occidentului” este o carte de I.P. Culianu. (Editura Nemira, 1995, traducere de Tereza Culianu-Petrescu) Referință Bibliografică: Daimonul și îngerul captiv (O parafrază la Gnozele dualiste ale Occidentului - după I. P. Culianu / Constantin Milea Sandu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1109, Anul IV, 13 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Constantin Milea Sandu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DUPĂ I. P. CULIANU de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360382_a_361711]
-
mesianism. Adică, alternanta între eonul Dracului și începutul Eonului mesianic. Pentru că mi-am propus eu insumi să aprofundez nu numai in sculptură ci și în literatura acest dublu fenomen pe “scară creaturală”, ba chiar ... XXVII. DAIMONUL ȘI ÎNGERUL CAPTIV (O PARAFRAZĂ LA "GNOZELE DUALISTE ALE OCCIDENTULUI" - DUPA I. P. CULIANU, de Constantin Milea Sandu, publicat în Ediția nr. 1109 din 13 ianuarie 2014. Foto: “Daimonul” (autoportret, ulei pe carton, 1982) Motto: “Se poate ca bolta de sus să se spargă, Să cadă
CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
a scris în limba să ,dar azi există și în traducere latină și ebraica destule texte din timpul sau; el și-a propus să comenteze intereaga opera lui Aristotel, în trei mari lucrări: ,,Marele comentariu'', ,,Comentariile medii'' și ,,Compendiu sau parafraze'',considerând că există două adevăruri, unul datorat cunoașterii intuitive, divine, realitatea nuomenala , și unul datorat cu umane, realitatea fenomenala. Prin această conchide că logică este o ,,arta directivă'', ajutătoare tuturor științelor. fenomenala. Prin această conchide că logică este o ,,arta
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
cel mai mare succes din toată perioada noastră modernă. Rămâne totuși întrebarea-cheie: cine a făcut România Mare? Evident, răspunsul este și el un motiv de polemică, fiind în mâna oricărui pasionat de istorie, dar explicația dată de Alexandru Marghiloman, o parafrază ceva mai realistă decât a lui P.P.Carp („România are prea mult noroc pentru a mai avea nevoie de politicieni”) e foarte savuroasă: „Numiți-o Providență, numiți-o geniul rasei, botezați-o cum vreți voi; să știți că România a
Acum 100 de ani, intram în Primul Război Mondial. L-am pierdut zdrobitor, dar rămâne totuși cel mai mare succes din toată istoria noastră modernă () [Corola-blog/BlogPost/338592_a_339921]
-
nu-l ține celulă. Nici în broșură lui despre Proza lui Eminescu (1964) nu-l citează pe Maiorescu deloc! Doar că traducător al unui capitol din Schopenhauer (Despre geniu), cu trimitere bibliografica inexacta... Tot ce scrie Simion despre archaeus este „parafrază inadecvată“ (ca să nu zic plagiat) din Călinescu. Ar fi bine să deschidă măcar traducerea lui Eminescu din Kant, ca să nu zică posteritatea că a murit prost fără să știe ce e Ding an sich și cu e cu spațiul și
Maladiile lui Eugen Simion. Constantin Barbu sare în apărarea lui Eminescu () [Corola-blog/BlogPost/340048_a_341377]
-
retrospectivă pioasa (“pioșenia noastră depășită”), menită să rectitorească fiorul poetic pe care un poet anume, unic și mare, l-a lăsat moștenire. Dacă poetul francez, teoretizând poezia, transcria fără semnele citarii fraze din Poe, Arghezi va parafrază versuri proprii, sensul parafrazei atribuindu-i-l lui Eminescu (“Femeia lui Eminescu nu e niciodată soția, rămânând exclusiv amantă”, iar cunoscutul vers: “logodnică de-a pururi, soție niciodată” etc.). Am riscă speculând că, de transcris, la rândul sau Arghezi transcrie din Baudelaire idei critice
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]