452 matches
-
omul susceptibil (ușor de jignit, care se simte mereu nedreptățit), bănuitor, încăpățânat, ambițios și învinuindu-i pe ceilalți de atitudine ostilă. Desigur că anxietatea și teama colorează tabloul psihologic. Se întâlnesc idei prevalente, chiar fixe, obsesive, cu treceri spre psihopatia paranoidă și spre nevroza ipohondrică. Hiperperseverentul are idei proprii despre boala lui, pe care caută să și le impună; pacientul este câteodată omul care luptă pentru „drepturile” sale (de exemplu, o pensie pentru o pretinsă invaliditate). 4.Firea nestăpânită este dominată
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
altor bolnavi. În caz că se stabilește totuși o relație terapeutică - peste capul „celorlalți” bolnavi - orgoliul lor este satisfăcut și pot vira, în cazul autorității sporite a medicului, în categoria precedentă, manifestând dependență față de medic. Se încadrează în aceasta categorie unele tipuri paranoide, impulsivii și mai ales psihopatii cverulenți. c) Inadecvare printr-o falsă negare a suferinței - la unii isterici care îmbracă o “mină de martiri care suferă în tăcere” dar suficient de “transparenți” în fața colegilor de salon, “nu vor să-l plictisească
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
mod regulat violență și înșelăciunea pentru a menține controlul asupra plebei. Regulile de comportament ale principilor redactate de Machiavelli în capitolele 15-20 ale Principelui sunt evident valabile, de asemenea, pentru politicienii din republici. În cele din urmă există o calitate paranoidă a politicii pe care o descrie Principele, atât în principate, cât și în republici. Pentru a înțelege mai bine ce lipsește din înțelegerea lui Machiavelli a politicii, ne ajută un fragment din Principele nespecific scrierilor politice ale lui Machiavelli: unul
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
susceptibilitate, la isterici. În sfârșit, nevroticul, atunci când prezintă lacune de conștiință, ca istericul, sau impulsuri de nestăpânit, ca obsedatul, își păstrează luciditatea critică față de propriile fenomene morbide. Clasăm, în general, printre psihoze, paranoia și întreaga grupare schizofrenică, cu sindroamele sale paranoide, hebefrenice și catatonice; printre nevroze, psihastenia, isteria, obsesia, nevroza de angoasă și nevroza fobică. Personalitatea devine astfel mediul în care se dezvoltă boala și criteriul ce permite judecarea ei; ea este, în același timp, realitatea și măsura bolii 171". Pentru
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
adaptive, indiferent de tipul sau felul lor, există și stiluri de conducere dezadaptive, ca modalități ineficiente de raportare a conducătorilor la subordonați, la situațiile problematice sau solicitante pe care le traversează. De Vries și Miller (1992) descriau cinci asemenea stiluri (paranoid, obsesiv, isteric, depresiv, schizoid). Stilurile de conducere (adaptive sau dezadaptive) se difuzează nu numai în interiorul echipei de conducere, ci și în afara granițelor ei, cuprinzând, la un moment dat, chiar întreaga organizație. Or, una este transferarea unui stil de conducere adecvat
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
din personalitatea liderului și din trăsăturile lui explicația centrală a reușitelor și eșecurilor organizaționale. Kets de Vries vorbește despre „iraționalitatea managerilor” ca piedică fundamentală în asigurarea succesului organizațional. El se referă la câteva stiluri de conducere dezadaptiv‑nevrotice ale liderului (paranoid, obsesiv, isteric, depresiv, schizoid) care generează adevărate patologii organizaționale (vezi Kets de Vries, 2002, capitolul 8). Pentru Alain Kerjean, caracteristica psihoindividuală care facilitează sau împiedică obținerea succesului organizațional este caracterul. Iată cum raționează autorul. Aflate sub influența a trei șocuri
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
să le integreze în el însuși. Dacă salariatul refuză să se preteze la acest joc, mai devreme sau mai târziu va trebui să părăsească serviciul. Kets de Vries descrie patru tipuri de „înțelegeri secrete” între superiori și subordonați: narcisică, tiranică, paranoidă, sadomasochistă. Nu dorim să intrăm în amănunte, ne vom limita la a oferi doar un singur exemplu. „Înțelegerea secretă” de tip tiranic presupune rigiditate, perfecționism, ordine, meticulozitate, lipsă de suplețe, obsesia disciplinei. În plan profesional, tiranul pune accent pe ierarhie
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
surprindă impactul pe care șocul ce apare între timpul vieții și tipul de muncă, între timpul uman și timpul trăit, pe de o parte, și timpul cronologic pe de altă parte îl are asupra personalității umane, bufeele delirante, puseele procesuale paranoide care apar, de cele mai multe ori, ca rezultat al dezorganizării reperelor temporale; abordările cognitiviste se conturează pe surprinderea efectelor de natură patologică ce pot apărea atunci când subiectul execută simultan activități multiple (de exemplu, să răspundă motor la un sunet grav și
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lua forme distincte sau mixate. Câteva dintre acestea vor fi prezentate în continuare, fără a înțelege că ele ar fi singurele. În lucrările sale, Kets de Vries (2001, 2003) prezintă următoarele stiluri nevrotice ale liderilor și organizațiilor: personalitatea și organizația paranoidă/suspicioasă, personalitatea și organizația obsesiv-perfecționistă/compulsivă, personalitatea și organizația isterică/dramatică, personalitatea și organizația depresivă, personalitatea și organizația schiziodă/detașată. 6.2.1. Stilul paranoid/suspicios Stilul paranoid denotă lipsa de încredere în ceilalți, hipervigilență, preocupare excesivă pentru aspectele particulare
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de Vries (2001, 2003) prezintă următoarele stiluri nevrotice ale liderilor și organizațiilor: personalitatea și organizația paranoidă/suspicioasă, personalitatea și organizația obsesiv-perfecționistă/compulsivă, personalitatea și organizația isterică/dramatică, personalitatea și organizația depresivă, personalitatea și organizația schiziodă/detașată. 6.2.1. Stilul paranoid/suspicios Stilul paranoid denotă lipsa de încredere în ceilalți, hipervigilență, preocupare excesivă pentru aspectele particulare, concentrare, raționalitate, răceală, lipsa emotivității. Preocuparea acestui stil este de a fi permanent în gardă, gata de atac și gravitează în jurul neîncrederii și temerii că
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
2003) prezintă următoarele stiluri nevrotice ale liderilor și organizațiilor: personalitatea și organizația paranoidă/suspicioasă, personalitatea și organizația obsesiv-perfecționistă/compulsivă, personalitatea și organizația isterică/dramatică, personalitatea și organizația depresivă, personalitatea și organizația schiziodă/detașată. 6.2.1. Stilul paranoid/suspicios Stilul paranoid denotă lipsa de încredere în ceilalți, hipervigilență, preocupare excesivă pentru aspectele particulare, concentrare, raționalitate, răceală, lipsa emotivității. Preocuparea acestui stil este de a fi permanent în gardă, gata de atac și gravitează în jurul neîncrederii și temerii că întotdeauna există amenințarea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aceea, coordonarea devine anevoioasă, ca și realizarea de proiecte sau acorduri comune. Orice decizie, orice strategie este reactivă, conservatoare, analitică, secretă, se concentrează mai mult pe descoperirea tendințelor mediului extraorganizațional, pe găsirea de probleme, decât pe rezolvarea acestora. Așadar organizația paranoidă (centrată pe alții) are următoarele particularități: neîncrederea managerială se convertește în accent mare pus pe sistemele de informare și control organizațional; se explorează permanent ambianța pentru a descoperi amenințările și provocările ce pot veni de la concurenți, clienți etc.; membrii/grupurile
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a da un răspuns adecvat eventualelor amenințări; informațiile multe, paralele consumă timp și energie; concentrarea puterii în mâinile managerilor care proiectează/utilizează sistemele informal și de control; multe ședințe de recoltare a informației, însă decizia se ia la vârf; organizația paranoidă este reactivă, imitativă (dacă alte organizații reduc prețul, introduc noi produse, acestea vor fi imitate); se caracterizează prin teama de inovare excesivă, de asumare a riscurilor - se fac doar mișcări „sigure”, pe principiul pașilor mici și a riscului minim; posibilitățile
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ale acestor organizații. În consecință, organizația obsesivă (centrată pe sine) are următoarele note definitorii: nimic nu se face la întâmplare, fără „ritual”, totul se planifică, totul se execută în manieră prestabilită și repetitivă; recurge tot la control (ca si organizația paranoidă), însă acesta este orientat spre interior; totul este prestabilit, sistematizat, concentrat în mod formal; organizația este excesiv ierarhizată - indivizilor li se acordă privilegii doar în virtutea poziției lor; centrată pe evitarea surprizelor - de aceea se recurge la controale severe, la standardizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care înlătură simptomele oboselii și creează foarte rapid o stare de euforie. Specifice sunt dorința de comunicare verbală sporită, creșterea încrederii în forța fizică și intelectuală. Consumul generează agitație, instabilitate, tulburări de judecată, tahicardie, hipertensiune, hipertermie, midriază (dilatarea pupilelor), psihoză paranoidă și poate provoca moartea prin stop cardiac, stop respirator sau accidente vasculare cerebrale (Drugescu, N., 2001, p. 83). Mult timp s-a considerat că toleranța nu apare în cazul consumului de cocaină, dar s-a demonstrat că folosirea o perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a curgerii timpului 4.indiferență D. Cel puțin unul din simptomele psihice următoare, survenind În intervalul de 2 ore după utilizarea canabisului: 1.cojunctive injectate 2.creșterea apetitului 3.uscăciunea gurii E.Comportament neadecvat, de exemplu: anxietate excesivă, suspiciozitate, ideție paranoidă, capacitate de raționament deficitară, interferențe cu funcționarea socială sau profesională. Criteriile DSM pentru diagnosticul tulburării delirante canabice sunt următoarele (Johnston et al 1980): A.Uzaj recent de cannabis B.Un Sindrom Delirant Organic survenind În următoarele 2 ore după uzul
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
a unei lumi în care binele și răul sunt amestecate? Un fundamentalism nu poate fi combătut decît opunîndu-i un altul? Această viziune maniheistă asupra lumii, împărțirea ei în buni (noi) și răi (ei), pe lîngă simplismul său ridicol, este una paranoidă, extrem de periculoasă, care a făcut mult rău în istorie. Cu o cultură politică profund marcată de puritanismul neoprotestant, în care reapare ideea de popor ales, George W. Bush e convins că încarnează Binele în cruciada împotriva Răului (evil în engleză
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de ramură, manifestările coronariene fac parte din tabloul clinic. Hipotiroidia protejează într-un fel cordul prin starea hipometabolică. Revenirea prin terapie substitutivă la eutiroidie poate precipita manifestările coronariene, tulburările de ritm. Neuropsihice uneori se notează stări depresive severe, stări confuzive, paranoide sau maniacale, alteori bufee de excitație. Hematologice anemie, adesea profundă, nerăspunzând decât la terapie etiologică. Coma mixedematoasă reprezintă adevărata și marea complicație, rară dar redutabilă, cu evoluție fatală la aproximativ 50% dintre cei care o fac. Se caracterizează prin astenie
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
fiind distincte de cele ale naratorului. Destul de des, exemplele teoreticienilor privind focalizarea psihologică și ideologică (de exemplu, cele ale lui Rimmon- Kenan) par a fi mai lesne adaptate în caracterizări mai ortodoxe ale autorului, ele fiind naive, copilăroase, sfioase sau paranoide. Limitarea orientativă atribuită perspectivei unui anumit personaj pare să își găsească rostul în relație cu problemele spațio-temporale; de departe însă, în domeniile psihologiei și ideologiei este mai greu să hotărăști dacă un anumit accent nu aparține naratorului - bineînțeles, cu excepția
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de la tragic la caricatural), tablouri horror (amintind de descrierile lui Malaparte) și terminând cu miile de detalii geograficc, istorice, de peisaj, etnografice, culturale, fizice, psihologice, biografice ș.a.m.d. Această frescă cu sute de personaje și figuranți, pecetluiți de Răul, paranoid nazifascist, are suflul istoric al pieselor lui Brecht și disperarea obiectivă a textelor lui Kafka, fibra morală și alteritatea naratorului, după un an de sclavie și tăcere, fiind o supremă probă de noblețe, civilitate și rezistență față de o hidră monstruoasă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
a artei narative a autorului. Comunicare redusă la un evantai de senzații infinitezimale, vertij și derealizare, efectul de binoclu, tot acest arsenal psihotic este adus în pagină spre a zugrăvi tabloul clinic în care Jonathan e captiv, strivit între simțul paranoid al datoriei (prestigiul profesional) și obsedanta intruziune a porumbelului. Indiferența bine temperată la spectacolul lumii devine ură și mizantropie cosmică, ce se revarsă într-un climax al înfierării tuturor celor ce nu erau ca el, stăpânul exigent al propriei puteri
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
a fi și el un descriptor al altor figuri, cum ar fi Stellan însuși, și chiar nevastă-sa, Ingrid. Despre care îi va fi dat să afle, după câteva decenii bune, direct de la șeful său ierarhic, că suferă de erotomanie paranoidă. Fapt probat de sutele de scrisori cu care Ingrid îl hărțuise pe arhiepiscop, victimă silențioasă care în cele din urmă i se mărturisește soțului, nu altul decât pastorul din Sunne. Fapt e că naratorul datorează pastorului structura spiritualistă și cugetătoare
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
umane. Omul interpretează ceva ca fiind un deja vu pentru că are tendința generală de a interpreta. Tot astfel, înclinația de a interpreta visele face parte din nevoia generală a interpretării, alături de nevoia taxonomică (de încadrare în categorii) și de cea paranoidă (de suspectare). Așadar, interpretarea viselor este doar un gest menit să împlinească niște nevoi individuale. Există însă și vise de zi, care nu au nevoie de interpretare. Reveria îți poate umple ziua Imediat ce a observat că a căpătat o mare
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
cumva pantalonii în fund, ți se pare că toată lumea râde de tine pe la spate, deși e evident că nu despre tine e vorba. În timp ce încrederea este o formă de relaționare prin inhibiție, suspiciunea este o producție a minții tale. Delirul paranoid, extrema formă de suspi ci une la om, este o altera re a gândirii care începe să producă idei despre ce tot fac cei lalți împotriva lui. Gelozia este strâns înrudită cu aceas tă tulburare a gândirii, fiind și ea
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
structuri cognitive (de exemplu, supraactivare). Tabelul 3.2. Strategiile primare de relaționare și tulburările de personalitate corespunzătoare (adaptat după Pretzer și Beck, 1996). Strategia Tulburarea de personalitate Prădare Antisocială Solicitare (de ajutor) Dependentă Competitivitate Narcisistă Exhibiționism Histrionică Autonomie Schizoidă Defensivitate Paranoidă Retragere Evitantă Ritualizare Compulsivă BIBLIOGRAFIE APsyA (2000). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (fourth edition revised). American Psychiatric Association: Washington. Archer, J. (1996). Sex differences in social behavior. Are the social role and evolutionary explanations compatible? American Psychologist, 51
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]