1,306 matches
-
negru. Îi vede? Și-i amintește? Ce făceam atunci, unde eram? Eram aici? Dincolo? Lumina urcă peste trunchiurile albe, răsucite, petrificate - crescând dintr-un pământ roșu. Măslini bătrâni, pitici, cu trunchiul noduros, de cinci sute de ani: pădurea dantescă. Câmpul parcelat În romburi - ca pe vremea Grachilor. Și, profilându-se tot mai departe, silueta omului călare pe un măgar, cu două imense coșuri de nuiele de o parte și de cealaltă a lui: pentru el atât de familiară, pentru că vine din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
la poalele unei movilițe încărcate de vegetație arborescentă pitică și de pungi de plasic bucșite cu resturi menajere, în zona mărginașă dinspre bariera Oborului de animale al orașului, pe o parcelă rămasă nedefrișată, dintr-un petic de pădure mai vechi, parcelă brăzdată de șanțuri și de mușuroaie, într-un loc îndeobște numit peiorativ, de către cetățenii care preferau oricum să-l ocolească, Parcul Câinelui. Cu toată presiunea crescândă a situației extrem de grave, ce se profila amenințătoare, mai ales după evenimentele trepidantei nopți
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
proprietatea Lespezi s-a învoit perfect cu oamenii; i-a mai înlesnit puțin, ce-i drept, totuși speră că se va despăgubi altfel. Numai cu Babaroaga e bucluc. Țăranii, de unde odinioară umblau s-o cumpere ei, acuma cer să fie parcelată între dânșii gratis. Din fericire, mâine sosește doamna Nadina și se va lichida și încurcătura cu Babaroaga. Cosma Buruiană n-avea nici o noutate să-i comunice. Frica lui o cunoștea Iuga prea bine. Ce nu voia să spuie Cosma nimănui
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de a cumpăra pămînt! ― Nu, nu! făcu Gogu cu groază. Nu vreau să mai am de-a face cu țăranii, nici un fel de legătură, nici măcar de vânzare-cumpărare. Eu aș vinde cel mai bucuros unei bănci care n-are decât să parceleze proprietățile pentru țărani... Degeaba, dragă Grigoriță, eu n-am afinități cu pământul ca tine, și nici cu țăranii. Eu sunt orășan get-beget. Poate și de aceea eu nu voi uita și cu atât mai puțin nu voi ierta crimele lor
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
norocoasa de până acum, mi-a picat în brațe regele florilor, trandafirul. Aveam să fiu o regină cum nu meritam. Ca să ne punem pe treabă, nu ne mai rămânea decât să alegem locurile de joacă. Tot domeniul nostru l-am parcelat, după oarecare dispute, în șapte zone: camera mea, curtea, strada, câmpul, foișorul lui Egor, camionul și o ruină aflată în spatele curții noastre, unde fusese o școală, de asta noi îi ziceam școala veche. Ca să nu se știe chiar totul dinainte
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
la buruienile vârtoase. Turmele creșteau așa de repede că la următorul tuns Iacob a trebuit să mai angajeze doi băieți ca să fie treaba terminată înainte să înceapă ploile. Rahela s-a alăturat Leei, Zilpei și Bilhei la munca câmpului, pentru că parcela de grâu s-a mărit. Iacob l-a convins pe Laban să sacrifice doi miei grași și un ied în cinstea zeului tatălui său, ca mulțumire pentru bunăstarea ce pogorâse asupra lor. Lea a copt turte pufoase din grâul păstrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Preda (1992), la copiii cu deficiențe parțiale de văz, percepția este lipsită În mare măsură de caracterul instantaneu și de automatizare; din cauza limitării indicilor funcționali ai vederii (În special câmpul vizual, acuitatea vizuală), imaginea perceptivă rămâne În mare măsură imprecisă, parcelară, cețoasă, afectând memoria vizuală operațională și structurarea perceptiv-motrică a spațiului grafic. Elevii ambliopi manifestă frecvent tendința compensatorie de a Însoți sau de a Înlocui explorarea vizuală printr-o investigație tactil-chinestezică; În plus, aceștia trebuie să depună un efort suplimentar de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
a fost cumpărată de societatea bancară Casa Rurală, cu sediul în București. Partea aceasta de moșie va fi administrată o vreme de ingineri. Unul dintre ei a fost agronomul Eugen Podoabă, despre el locuitorii păstrând bune amintiri. Va fi apoi parcelată în loturi de câte 5 ha, vândute țăranilor umbrăreșteni, dar și unor locuitori cudălbeni și bărceni, în partea de est și de nord. Se produce prin acest fapt o ireparabilă înstrăinare din trupul inițial al marii obști umbrăreștene, adăugată aceleia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
va accede la rangul de inspector general la Ministerul Domeniilor, funcție pe cara o deținea și în 1942. Terenul cumpărat de Casa Rurală în 1911 din moșia Umbrărești avea o cuprindere totală de 2.362,0506 ha. El a fost parcelat și lotizat în două moduri: 1) loturi unitare, de câte 5 ha, într-un singur trup compact, numite de localnici „loturile mari” situate în partea de est a moșiei, până în hotarul loturilor cudălbene, tot din moșia Umbrărești; 2) loturi situate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
specializate și ușor de executat), ceea ce a dus la simplificarea muncii, descalificarea unei mari părți a lucrătorilor (destinați a face permanent o operație simplă pentru a cărei Însușire era suficientă o experiență de muncă pe un timp foarte scurt); Munca „parcelată”, simplă, repetitivă permitea folosirea unor lucrători cu o slabă calificare (realizabilă relativ ușor la locul de muncă), ceea ce, la rândul său, conducea la recrutarea ușoară a acestora pe piețele muncii și tot atât de ușoara schimbare a lor, ambele conducând la un
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
posesie o mică parte din terenul agricol și acesta fărâmițat. Deunăzi cineva se plângea că are două hectare de pământ în șapte locuri diferite. Mulți proprietari de pământ nici nu locuiesc în sat. Unii nici nu știu, unde mai este parcela lor și nici nu-i mai interesează. Dar și tu ai pământ. Și tu trăiești la oraș. Intelectual sadea. Cadru universitar. Da. Din nefericire e perfect adevărat. După moartea mamei și a surorii mele, e vorba de Cireșica, am rămas
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
parte, Dobrogea, în împrejurări istorice, devenise un conglomerat de populații asupra cărora ochi prădători stăteau gata de atac și dinspre alte zări. Bancherii evrei din Viena aveau de gând să cumpere pământurile, "numite ale statului, din Dobrogea", și să le parceleze pentru evrei, în speranța că vor "agricoliza" pe evreii precupeți din țară. Eminescu vede o mașinațiune a Austriei menită să-și extindă influența în România. Austria făcuse și mai înainte demersuri pe lângă Poartă să colonizeze Dobrogea și mai ales Delta
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
a procede în mod barbar, a lua vorba turcească de proprietate a statului în înțelesul strict și definit al proprietății private a statului, precum stă lucrul la noi în România, a deposeda pe turci, tătari, români și bulgari pentru a parcela pământul lor, câștigat cu sudori și cu sânge, la coloniști ar însemna a-și atrage de la început ura populațiunilor, ba a ajunge la conflicte sângeroase chiar. Elementele turanice în Dobrogea ne trebuie tocmai pentru că nu sunt slave. Ele trebuie cruțate
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
și tristețea le sunt principalele obstacole. Anormalitatea devine normalitate, uneori se vorbește despre iluzia progresului, chiar despre "sfîrșitul filosofiei", de unde ar fi dispărut însăși logica sensului. Pentru Gilles Deleuze și Felix Guattari filosofia este "crea re de concepte", care să parceleze realitatea și să o distribuie porționată, gata pentru consum. De pildă, molarul este opusul molecularului, un pliu este o linie de fugă etc. Toate ideile sunt bune, nu există idei corecte, după cum nu există linie dreaptă, nici în obiecte nici
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
să extragă reflecția economică din sfera culturii, a spiritualității în general, și să facă din ea un soi de știință pozitivă, un set de lecții tocmai bun pentru o școală profesională. Cu cît ești mai îngust în gîndire, mai "specialist", parcelînd și reparcelînd cîmpul cunoașterii, cu atît ești mai apreciat. Dacă ești și suficient de obedient, ți se dau funcții, ți se dau bani, onoruri, mergi la ședințe, îți spui "opinia", te întorci de la ședințe cu aer aferat, iei decizii, ridici
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de absolvenții ei, aureolând-o meritat sau nu, atrăgând noi competențe în procesul de formare. Introducerea unui management al calității constituie o acțiune complexă, cu proceduri și instrumente specifice de monitorizare. Procesul de învățământ ca atare se cere a fi parcelat (sarcini, obiective, responsabilizări exacte, delegări de competențe, pârghii de corecție, autocontrol etc.), astfel încât să permită obiectivări și măsurători adiacente, pentru a se putea pune etichete sau emite valorizări. Trebuie vegheat ca acest cadru de validare să nu supraîncarce sistemul, să
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
5); hîrtie (4); parțial (4); fărîmătură (3); fragment (3); jumate (3); măr (3); obiect (3); părticică (3); ajutor (2); bucățică (2); cantitate (2); cozonac (2); dăruire (2); dulce (2); fărîmă (2); inimă (2); de lemn (2); lovitură (2); palmă (2); parcelă (2); o parte din (2); de pămînt (2); pumn (2); ruptă (2); de tort (2); una (2); unitate (2); aleasă; aliment; aparte; atît; bani; blană; de brînză; bombă; cu bucată; o bucată; bucătărie; bunătate; carul; casă; cărămidă; ceva; de ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
realiza ceva practic personal, demnitatea proprie de a construi”, obținându-se „un sincer și adânc respect pentru munca manuală”. Pentru a realiza această „integrare” s-a dat elevilor un lot școlar. Aici elevii cultivau plante și flori, fiecare având o parcelă în primire. La „lucrul manual” legau cărți, făceau modelaj, traforaj, împletituri. „Gustul de a munci, de a da formă utilizabilă materiei, intră astfel în sufletul copiilor. Disciplina lor morală câștigă enorm.” Acest principiu al „energetismului” care leagă școala de viața
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
splendidă naivitate - „dacă lumea ar ști să se asocieze”! Șansa „unei experimentări a metodei lui Fourier - avea încredințarea - este în cel mai rău caz întreirea capitalului”. Metoda? Stimularea la participanți a „atracției” pentru activități, prin „ședințe scurte, alegerea lucrărilor, practica parcelară, comunicațiile acoperite, reuniunile vesele și libere, cultura sub acoperământ mobil, garantarea unei hrane bune” (ibidem, p. 88). Aceste resorturi ale „producției atrăgătoare” au fost redescoperite de ergonomia modernă, încât nu putem să nu remarcăm filonul profund umanist al acestei „organizări
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
la această societate cu și de civili. A existat o societate civilă în spațiul Creștinătății, acea societate a cărturarilor și a vorbitorilor de limbă latină, începând cu secolul al XVII-lea. Procesul epistemic și istoric al formării limbilor naționale "a parcelat" societas civilis latină 129 în grupuri umane cu limbi și culturi diferențiate ideologic, izolate național. Formarea statelor naționale și conturarea unei puteri-cunoaștere în Europa Occidentală au "descompus" societatea civilă latină a cărturarilor și artiștilor. Această societate civilă este un mimesis
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dintre fenomene (Vaclav Havel) 1.1. LEGEA NEGANTROPIEI Demersul sistemic, sau holistic, reprezintă o abordare, chiar o nouă paradigmă științifică, ce tinde să depășească vechile specializări în favoarea întregului, a unității. Vocația sa nu este să creeze noi specializări înguste, să parceleze cîmpul cunoașterii, ci să creeze și să disemineze cultură, să învețe oamenii să gîndească. Obiectivul său este omul deplin, miraculos și misterul său. Aici nu se produc "materii", ci spiritualitate. Oricît de mare ar fi orgoliul specialiștilor, ei nu pot
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
materiale costisitoare), prin împânzirea "vilelor" pe tot cuprinsul unei țări mici, cu populație în scădere alarmantă, prin îndemnuri la emigrare pornite de la cele mai înalte nivele politice. Construcțiile, scoase haotic din vetrele satelor și comunelor, fragmentează și mai mult terenurile parcelate prin reîmproprietăriri ciunte. Potențialul agricol scade, cresc focarele de multiplă poluare prin betoane, sticlă și lindab-uri care încălzesc atmosfera. Necontrolat și nesancționat de oficialități potrivit normelor, fenomenul amplifică stratificarea socială polarizată, individualismul și invidia ruinătoare. Nu întâmplător, sondajele indică
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de metri pătrați de spații comerciale: magazine auto, depozite cu mărfuri străine greu vandabile în țările de origine, tot felul de birouri ș.a. Agricultura comasată, mecanizată și "irigată" doar 4,5% din potențial, cu prețul multor vieți omenești, rămâne foarte parcelată prin faimoasa Lege 18 și apoi părăsită cu lașitatea iresponsabililor. Fabrici și ramuri industriale bine asigurate de exporturi (exemplu, textilele), cooperative meșteșugărești cu multe produse căutate pe piețele externe au fost falimentate cu alte potopuri de "legi partinice". Toate întreprinderile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
lumii, a fost exilată la periferia Istoriei. Europa a devenit provincială în comparație cu uriașele Imperii și a devenit provincie nu doar în cadrul lumii occidentale, ci și în cadrul erei planetare. Or Europa nu-și poate asuma pro-vincialismul decît dacă încetează a fi parcelată și atomizată în state care se bucură fiecare de suveranitate absolută. Paradoxal, provincializarea sa reclamă ca ea să-și depășească națiunile pentru a le conserva și să se constituie în Lege superioară statelor. Astfel, situația actuală cere mult mai mult
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
rurală Sărata și linia ferată „până spre fundul grădinilor orașului Bacău”. Terenul, ce urma să fie expropriat din țarina hrisovuliților, avea o suprafață de 31,5 hectare, dintre care 6 hectare erau alocate pentru amenajarea parcului, restul „urmând să se parceleze în loturi pentru construcția de case”. În ciuda faptului că Serviciul Tehnic comunal avea angajat un inginer proiectant licențiat la Paris, la insistențele primarului Ioan Grigoriu, elaborarea proiectului a fost încredințată lui Petru Budu - la acea vreme funcțioar în cadrul Direcției de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]