761 matches
-
de viață. Presupun migrarea în torace a joncțiunii eso-gastrice. Pot fi permanente sau intermitente. Manifestări clinice Din punct de vedere clinic aproximativ 50% sunt asimptomatice (desoperire radiologică întâmplătoare) și 50% prezintă simptome provocate de refluxul gastro-esofagian: disfagie, dureri, regurgitații, disfonie, parestezii faringiene, tuse cronică nocturnă sau simptome provocate de volumul herniei: dispnee paroxistică în timpul mesei (compresiune pe plămân), palpitații, dureri de tip anginos (fenomene de compresiune pe cord) sau sughiț incoercibil (fenomene de iritație frenică). Examenul radiologic cu bariu Efectuat fie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
fi împărțite în două mari grupe(23). Un prim grup de semne și simptome apare ca urmare a „eforturilor” organismului de a readuce glicemia la normal; este vorba de semnele activării simpato-adrenergice: slăbiciune, transpirații profuze, tahicardie, palpitații, tremurături, nervozitate - iritabilitate, parestezii, foame imperioasă, greață și vărsături, paloare, puls amplu (6). Cel de-al doilea grup este reprezentat de semnele și simptomele suferinței cerebrale în condiții de hipoglicemie (simptomele neuroglicopenice): cefalee, tulburări de vedere (diplopie), apatie, confuzie, tulburări de comportament, amnezie, afazie
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92236_a_92731]
-
scăderea temperaturii corpului ori a mediului ambiant sau prin îndepărtarea în timpul nopții a unor fenomene locale de la nivelul leziunii medulare care în timpul zilei creșteau deficitul motor. Fenomene ca senzație de descărcare electrică în corp în timpul flectării gâtului (semnul lui LHERMITTE), parestezii, semne motorii paroxistice ce seamănă cu miochimiile sau miocloniile sunt destul de frecvente în SM. Mulți pacienți se plâng de numeroase simptome subiective, în special senzitive, chiar dacă examenul clinic nu obiectivizează decât minore anomalii. Aceste simptome subiective se pot explica cu ajutorul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
că debutul cel mai frecvent este cel brutal. Debutul brutal poate fi cu un singur simptom sau cu două sau mai multe simptome. Mc ALPIN observă debutul numai în proporție de 45% din cazuri, ordinea simptomelor fiind: nevrita optică 36%, parestezii 35% și deficitul motor 26%. În cadrul debutului polisimptomatic, deficitul motor este întâlnit la 50% din cazuri, urmat de parestezii 26% și nevrita optică 24%. Destul de frecvent există debuturi cu simptomatologie numai subiectivă, nespecifică unei boli neurologice, reprezentată printr-un tablou
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sau mai multe simptome. Mc ALPIN observă debutul numai în proporție de 45% din cazuri, ordinea simptomelor fiind: nevrita optică 36%, parestezii 35% și deficitul motor 26%. În cadrul debutului polisimptomatic, deficitul motor este întâlnit la 50% din cazuri, urmat de parestezii 26% și nevrita optică 24%. Destul de frecvent există debuturi cu simptomatologie numai subiectivă, nespecifică unei boli neurologice, reprezentată printr-un tablou nevrotic. Nu puține cazuri am întâlnit când bolnavii au fost tratați ani de zile ca nevrotici, prezentând parestezii diverse
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de parestezii 26% și nevrita optică 24%. Destul de frecvent există debuturi cu simptomatologie numai subiectivă, nespecifică unei boli neurologice, reprezentată printr-un tablou nevrotic. Nu puține cazuri am întâlnit când bolnavii au fost tratați ani de zile ca nevrotici, prezentând parestezii diverse, fatigabilitate psihică și fizică, 85 cefalee, amețeli, insomnie. Acest tip de debut a fost numit de către WILSON tip „prediseminand“, putând dura mai multe luni. O examinare atentă neurologică și periodică poate depista în acestă perioadă semne discrete neurologice: absența
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
absența reflexelor abdominale, nistagmus epuizabil, reflexe osteotendinoase mai vii. Personal, consider acest debut destul de frecvent și l-aș numi debut pseudoneuroastenic, caracterizat prin două mari simptome cărora de multe ori neurologul nu le dă atenția cuvenită: astenie fizică permanentă și parestezii cu localizare saltatorie. O examinare neurologică atentă însoțită de examinări paraclinice (imunologia lichidului cefalorahidian, rezonanța magnetică nucleară) ne ajută să punem diagnosticul de SM posibilă în această fază, evitând instalarea unor mari deficite neurologice. Dispariția asteniei și paresteziilor după corticoterapie
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
permanentă și parestezii cu localizare saltatorie. O examinare neurologică atentă însoțită de examinări paraclinice (imunologia lichidului cefalorahidian, rezonanța magnetică nucleară) ne ajută să punem diagnosticul de SM posibilă în această fază, evitând instalarea unor mari deficite neurologice. Dispariția asteniei și paresteziilor după corticoterapie este un semn de SM; persistența acestora după corticoterapie ne poate face să suspectăm pentru un timp acest diagnostic. Am avut în tratament pacienți la care debutul s-a produs în timpul tratamentelor balneare hidrocalorice, ei fiind trimiși în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
sau uneori un singur membru. Cotul și încheietura mâinii se fixează în flexie ușoară, în timp ce degetele se pun în flexie sau extensie. Membrul inferior se pune în extensie cu o flexie plantară a piciorului și a degetelor labei piciorului. Dureri, parestezii, achinezii, dizartrie, ataxie, diplopie, prurit sunt simptome care pot însoți criza tonică sau pot apărea separat (paroxism). 7. Crizele paroxistice pot fi unice și ocazionale, reprezentând simptome de debut. Acestea se pot repeta timp de săptămâni sau luni, după care
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
se pot repeta timp de săptămâni sau luni, după care dispar spontan. Nici una din ele nu se consideră de origine epileptică, fiindcă nu se asociază cu modificări de stări de cunoștință, iar EEG din timpul crizelor este normală. Pot apare parestezii, producând senzația de arsură sau chiar durere acută. Durerea poate fi chinuitoare și însoțită de tremurături, senzație de mâncărime a pielii. Senzația de mâncărime a pielii poate dura de la câteva secunde până la 30 min. Pruritul este în special la nivelul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ataxia este atât de puternică încât bolnavul poate cădea. Diplopia poate apărea singulară, uneori chiar de 91 100 de ori pe zi. Alte tulburări paroxistice sunt achinezia localizată într-unul sau mai multe membre, durând câteva secunde. Hemiataxia paroxistică și parestezii încrucișate sunt alte forme mai rare de manifestări paroxistice. Mai sunt amintite ca simptome paroxistice în SM: crize paroxistice cardiace scurte, tulburări paroxistice ale sudorației, tulburări de auz și gust. Se semnalează de asemenea sindroame alterne de trunchi cerebral și
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
97 fi evocată de stimuli mecanici de intensitate redusă, dând senzație de periaj sau lovire. Când zona de intrare a rădăcinii este păstrată și demielinizarea măduvei posterioare rămâne doar la nivelul coloanelor dorsale, pacienții acuză simptome deranjante, neplăcute dar nedureroase (parestezii, disestezii). Paresteziile spontane și disesteziile sunt de obicei paroxismale, mai rar sunt continue. În cazurile ușoare sunt percepute ca hipoestezie, care în realitate e un fenomen senzorial anormal și nu ca o pierdere a senzoriului. Coloanele posterioare demielinizate sunt în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
evocată de stimuli mecanici de intensitate redusă, dând senzație de periaj sau lovire. Când zona de intrare a rădăcinii este păstrată și demielinizarea măduvei posterioare rămâne doar la nivelul coloanelor dorsale, pacienții acuză simptome deranjante, neplăcute dar nedureroase (parestezii, disestezii). Paresteziile spontane și disesteziile sunt de obicei paroxismale, mai rar sunt continue. În cazurile ușoare sunt percepute ca hipoestezie, care în realitate e un fenomen senzorial anormal și nu ca o pierdere a senzoriului. Coloanele posterioare demielinizate sunt în mod particular
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
senzație de curent electric, începând de la gât și radiind la membrele superioare, urmând mișcările gâtului. Simptomele senzoriale de acest fel sunt destul de frecvente, chiar dacă exclusive pentru SM. Se datorează descărcărilor ectopice în căile mecanosenzoriale demielinizate și este echivalentul central al paresteziilor generate de demielinizările periferice ale polineuropatiilor. Paresteziile și disesteziile sunt simptome deranjante, în special când sunt amplificate de atingere sau lovire, sau provocate de mișcare. Nu ar trebui să fie definite ca fiind dureroase din considerente de acuratețe fiziopatologică. Pruritul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și radiind la membrele superioare, urmând mișcările gâtului. Simptomele senzoriale de acest fel sunt destul de frecvente, chiar dacă exclusive pentru SM. Se datorează descărcărilor ectopice în căile mecanosenzoriale demielinizate și este echivalentul central al paresteziilor generate de demielinizările periferice ale polineuropatiilor. Paresteziile și disesteziile sunt simptome deranjante, în special când sunt amplificate de atingere sau lovire, sau provocate de mișcare. Nu ar trebui să fie definite ca fiind dureroase din considerente de acuratețe fiziopatologică. Pruritul este alt simptom care nu poate fi
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
-se că odată cu evoluția în timp a SM, tulburările psihice sunt mai frecvente. BĂJENARU O. și colab. (2004) face o sistematizare a simptomatologiei SM. Manifestările clinice mai sugestive ale SM pot fi grupate astfel: 1. Simptome senzitive sub formă de: parestezii, dureri și semnul Lhermitte; 2. Simptome motorii reprezentate de deficitul motor de tip piramidal, spasticitate și contracții spastice; 3. Simptome vizuale datorită nevritei optice care se manifestă prin pierderea monoculară a vederii, însoțită destul de des de durere și scotom central
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
se manifestă prin pierderea monoculară a vederii, însoțită destul de des de durere și scotom central; 4. Simptome cerebeloase cu ataxie, tulburări de coordonare, tremurătură de tip cerebeloasă, dizartrie cerebeloasă; 5. Simptome date de lezarea trunchiului cerebral: diplopie, dizartrie, disfonie, disfagie, parestezii faciale, pareză facială, oftalmoplegie internucleară, nevralgie trigeminală și vertij; 6. Alte simptome, care mai frecvent apar în stadiile mai tardive ale SM: crize paroxistice cu durată de secunde sau minute, care apar repetat timp de mai multe săptămâni, tulburări sfincteriene
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
noi completări noțiunilor de puseu, remisie, progresivitate, perioadă stabilă etc. Astfel puseul este definit ca un episod (exacerbare) al bolii manifestat prin una sau mai multe simptome neurologice, cu sau fără confirmare obiectivă, putând fi și subiective sau chiar anamnestice (parestezii, diplopii), dar care trebuie să fi durat mai mult de 24 de ore. Exacerbarea poate fi prin semne noi sau prin agravarea unor semne neurologice vechi ale bolnavului. Puseul trebuie să modifice scara de evoluție KURTZKE cu mai puțin de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
depășit scorul de handicap EDSS de 3,0. După ROXANA CORNĂȚEANU (2004), simptomatologia și evoluția în timp a SM sugerează diagnosticul corect în cele mai multe cazuri. Forma recurent-remisivă (prezența la 80% din cazuri) debutează cu tulburări senzoriale, nevrită optică unilaterală, diplopie, parestezii ale trunchiului și membrelor, declanșată de flexia gâtului (semnul Lhérmitte), lipsa de îndemânare, ataxie și manifestări neurogene ale vezicii urinare și biliare. Evoluția acestor semne și simptome durează inițial câteva zile, se stabilizează și apoi starea se îmbunătățește spontan, sau
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
evoluție clinică treptat progresivă, această formă prezentând incidență egală la bărbați și la femei (NOSEWORTHY J. H. și colab., 2000). Alte manifestări de debut, care trebuie să sugereze acest diagnostic sunt: fenomene scurte, repetitive, de tipul durerilor paroxistice sau a paresteziilor, nevralgii trigeminale, dizartrii episodice și contracții tonice ale membrelor posturale. Semne corticale proeminente (afazia, apraxia, scăderea câmpului vizual), ca și cele extrapiramidale (coree, și rigiditate) domină rar tabloul clinic, mult mai frecvent întâlnite fiind tulburările cognitive, labilitatea emoțională, disfagia, vertijul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
a lui KURTZKE, (1983), îmbunătățită de CHOFFLON - (1993). 0. Examen neurologic normal. Toate sistemele funcționale sunt notate cu gradul 0. Poate fi acceptat gradul 1 la sistemul funcțional cerebral (mental) M1. După CHOFLON mai pot fi acceptate: decolorare temporală papilară, parestezii și unele simptome fugare, dar fără semne neurologice 1.0 Nici o invaliditate. Sunt acceptate semne discrete într-un singur sistem funcțional. Sistemul funcțional cerebral (mental) M poate avea 1. Celelalte sisteme trebuie să fie notate cu 0. Un SF-1; SF.
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
optică retrobulbară ar fi prognosticul cel mai bun, dacă este urmată de o lungă atenuare inițială. Un debut prin simptome senzitive ar fi un indiciu al unei evoluții puțin severe. Dincolo de debut, se cunosc forme senzitive ale SM, caracterizate prin parestezii și anestezii cutanate localizate, survenind prin pusee bine individualizate și care rămân benigne pe tot parcursul evoluției lor. Durata primei remisiuni este luată în considerare în aprecierea benignității. Cu cât este mai lungă prima remisiune, cu atât prognosticul este mai
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
niște simptome ale căror evoluție ar fi fost oricum regresivă în mod spontan și rapid. Doar agravările de o anumită importanță și de o anumită durată justifică un tratament și este uneori preferabil să nu instituim o corticoterapie pentru simple parestezii, fără ecou funcțional chiar dacă, pe de altă parte, cererea pacientului este presantă. Deasemenea, puseele instalate progresiv pe mai multe săptămâni survenind la pacienții deja purtărori al unui handicap notabil, pot anunța trecerea la o evoluție progresivă. Așa după cum am mai
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
rar, creșterea transaminazelor, alopecie, tulburări menstruale și foarte rar, adenopatie generalizată, convulsii și chiar șoc anafilactic. În timpul tratamentului a mai fost descrisă o aparentă accentuare a unor simptome preexistente: spasticitatea s-a accentuat, a scăzut acuitatea vizuală sau au apărut parestezii accentuate. Necroza cutanată a apărut destul de rar, fiind mai frecventă la administrarea subcutanată față de administrarea i.m. Se citează și prezența la administrare de interferon Beta-1b, a două cazuri de sindrom de diseminare intravasculară, care au decedat. O situație mai
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cele mai frecvente fiind la locul injectării, unde pot apare: eritem, durere, inflamație, prurit și edem local, dar niciodată nu a dat necroză cutanată. Alte efecte adverse au fost: vasodilatație generalizată cu roșeață, dispnee, cefalee, astenie, infecții urinare, dureri precordiale, parestezii, greață, anxietate, febra, rahialgii și reacții alergice. Cele mai multe din aceste reacții alergice se rezolvă spontan. S-a studiat deasemenea apariția anticorpilor împotriva Copaxone și s-a constatat că aceștia, deși apar din prima lună de tratament, ating un nivel maxim
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]