545 matches
-
este acum văzut ca făcând parte din organizarea școlară care ar putea conduce la stimularea studiului și a succesului învățării. 3.4.1. Implicarea parentală Joice Epstein 24 (1996, 2002, 2005) a realizat un sumar selectiv al studiilor și politicilor parteneriale școală-familie-comunitate pentru a ilustra schimbările petrecute în acest domeniu. Potrivit acestuia, istoria a început în anii `70 cu studii nesistematice asupra implicării părinților. Perspectiva asupra acestei relații era mai degrabă dihotomică, interesul concentrându-se asupra rolurilor pe care părinții trebuie
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
influentă din ce în ce mai mare asupra capitalului unor firme importante. Acest proces este amplificat de existența Internetului și a mijloacelor de comunicații. Cunoașterea reprezintă o sursă ce poate fi în mod permanent reînnoită. Cei “3I” ai cunoașterii sunt: inovarea, învățarea și interactivitatea partenerială, toate se condiționează reciproc. Ea asigură succesul durabil al celor care o cultivă în mod perseverent. Se apreciază că singurul bun care se bucură de avantajul creșterii prin folosință este cunoașterea. Ea nu se uzează în timp, ea sporește mereu
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
mizelor produse de "grupurile de interese" cele mai diverse, dacă sunt garanți ai obiectivelor și activităților împărtășite de către cei mai mulți dintre concitadinii săi, dacă sunt manageri capabili să facă interdependente și coerente politica, economia, sociocultura orașului, dacă stăpânesc cu măiestrie jocurile parteneriale, dacă sunt strategi capabili să construiască o viziune a locului orașului în lumea "globalizată". Primarii orașelor actuale nu mai enunță singuri "interesul general". Ei sunt constrânși să experimenteze, să inoveze moduri noi de gestionare a comunităților urbane eterogene, compuse din
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
http://ec.europa.eu/health/ph information/reporting/statistical fr.htm. 369 Negarea sau conflictul se regăsesc mai ales în familille structurate rigid, în care rolurile sunt cele tradiționale, clar delimitate pentru bărbați și pentru femei. Familiile cu o structură internă flexibilă, parteneriale, sunt mai capabile să redistribuie rolurile și responsabilitățile în funcție de situația creată de boli. Boala cronică este un adevărat test pentru menținerea cuplului... 370 Constatări privind faptul că persoanele celibatare, văduve sau divorțate au mai multe probleme de sănătate decât cele
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de transnaționalitate este, de fapt, expresia transformărilor de amploare ce au avut loc În modul de administrare și gestiune a corporației moderne, toate acestea sub presiunea unor factori, precum progresul tehnologic, globalizarea dezvoltării economice, tendința de diminuare a rolului firmei parteneriale (stakeholders value firm) În favoarea firmei acționariale (shareholders value firm), noua ideologie mondială a guvernării corporative (corporate governance), precum și resuscitarea importanței maximizării averii acționarilor, ca obiectiv primordial al unei corporații moderne. Grade ridicate de control global și de ajustabilitate financiară ale
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
text - cititor capătă noi valențe, un rol deosebit revenindu-i cititorului. Aceste schimbări de perspectivă implică redefinirea conceptului de literatură văzută acum ca parteneriat în act. Autorului îi aparține creația de text, iar creația de operă este rezultatul acestui act partenerial. Literatura se înființează prin lectură, literatura nu pre există lecturii. Potrivit perspectivei pragmatice și teoriilor receptării, se configurează distincția dintre valoarea imanentă și valoarea dobândită a unui text literar, cea din urmă depinzând foarte mult de calitatea actului de lectură
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
și scriitură este indisociabilă. Literatura nu mai poate fi redusă la text, deși are în mod obligatoriu un suport textual, ea este și „întrebuințare”, adică lectură. Autorului îi aparține creația de text, iar creația de operă este rezultatul acestui act partenerial. Literatura se înființează prin lectură, literatura nu preexistă lecturii. Exegeza, interpretarea, critica latentă sunt incluse în actul lecturii, iar acestea devin preocupări ale scriitorului din această perioadă ajuns la o mare conștiință a artei sale (M. Proust, A. Gide, P.
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
în competiție. În această rundă, actorii se comportă potrivit faptului că au un rezervor pozitiv de cooperare (de colegialitate). Dar unii actori defectează (cum este, spre exemplu, cazul Universității „Dunărea de Jos” din Galați). În rundele 2 și 3, comportamentul partenerial a crescut , dar și bugetele s-au mărit corespunzător. Între timp, comunicarea dintre universități a crescut, iar dacă în prima rundă în general universitățile nu aveau informații cu privire la bugetele altor competitori, activitățile și grupurile-țintă sprijinite, aceste informații au putut fi
Împărţirea resurselor comune: cooperare, parteneriate, competiţie şi comportament oportunist în accesarea fondurilor disponibile în cadrul POSDRU pentru finanţarea şcolilor doctorale. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
competitori în runda anterioară. Ca urmare, dacă majoritatea universităților au avut în prima rundă comportamente colegiale, în rundele următoare putem observa strategii de tip tit for tat . În aceste runde, universitățile pot fi mai degrabă încadrate în categoria necolegiale, dar parteneriale. În runda a doua au participat 25 de universități, dintre care, de data aceasta, doar 8 au fost colegiale, în timp ce în runda a treia au participat 25 de universități și două institute de cercetare, dintre care doar 6 au fost
Împărţirea resurselor comune: cooperare, parteneriate, competiţie şi comportament oportunist în accesarea fondurilor disponibile în cadrul POSDRU pentru finanţarea şcolilor doctorale. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
doua au participat 25 de universități, dintre care, de data aceasta, doar 8 au fost colegiale, în timp ce în runda a treia au participat 25 de universități și două institute de cercetare, dintre care doar 6 au fost colegiale. Cu privire la comportamentul partenerial, în runda a doua au fost contractate 30 de proiecte, dintre care 19 în parteneriat , în timp ce în runda a treia au fost contractate 29 de proiecte, dintre care 24 în parteneriat. Este de menționat însă că nu toate parteneriatele sunt
Împărţirea resurselor comune: cooperare, parteneriate, competiţie şi comportament oportunist în accesarea fondurilor disponibile în cadrul POSDRU pentru finanţarea şcolilor doctorale. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
sub control. Dacă în matricea în care am definit comportamentele universităților, în teorie comportamentul necolegial și nepartenerial ar fi produs cele mai proaste rezultate, din analiza datelor reiese că cele mai proaste rezultate sunt un produs al comportamentului necolegial și partenerial. Constrângerile instituționale definite în ghidurile care au stat la baza elaborării și evaluării proiectelor au fost insuficiente pentru a promova parteneriate eficiente din punctul de vedere al costurilor, conducând mai degrabă la parteneriate artificiale, care să demonstreze caracterul strategic al
Împărţirea resurselor comune: cooperare, parteneriate, competiţie şi comportament oportunist în accesarea fondurilor disponibile în cadrul POSDRU pentru finanţarea şcolilor doctorale. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
ajungându-se mai degrabă la un tip de isomorfism pe care l-aș putea numi de tip laissez-faire decât coercitiv. S-a ajuns astfel la rezultate sub-optime de utilizare a resurselor comune, isomorfismul manifestându-se prin omogenizarea comportamentelor necolegiale și parteneriale, care nu produc însă cele mai bune rezultate în raport cu criteriul cost-eficiență al proiectelor și cu utilizarea bunului comun. Este un efect pervers, chiar paradoxal, în teoria guvernării bunurilor comune elaborată de Ostrom, aceasta considerând că, pe măsură ce comunicarea între actorii care
Împărţirea resurselor comune: cooperare, parteneriate, competiţie şi comportament oportunist în accesarea fondurilor disponibile în cadrul POSDRU pentru finanţarea şcolilor doctorale. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
natură să îngreuneze desfășurarea birocratică a proiectelor. După cum am observat, creșterea numărului parteneriatelor nu a fost direct proporțională cu creșterea raportului cost-beneficiu relativ la costul per doctorand. Deși am observat o translație de la comportamente parțial-colegiale și neparteneriale la comportamente necolegiale, dar parteneriale, această modificare nu este o evoluție în sensul pozitiv, ci, pe dimensiunea analizată (cost beneficiu), este o involuție, în sensul că presupune costuri mai mari. În vederea obținerii unor rezultate mai bune este necesară abordarea cooperării atât la nivel guvernamental, cât
Împărţirea resurselor comune: cooperare, parteneriate, competiţie şi comportament oportunist în accesarea fondurilor disponibile în cadrul POSDRU pentru finanţarea şcolilor doctorale. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
Riscurile și amenințările sunt prezente la nivel național și international, acestea regăsindu-se mai ales în mediul competitiv, legislativ, juridic, financiar, de mediu, digital, uman, științific, tehnologic și marketing etc. Entitățile prezintă vulnerabilități mai ales în cadrul resurselor umane, tehnice, informaționale, parteneriale și financiare, care fac principalul obiect al riscului. Vulnerabilitățile, riscurile și amenințările sunt evaluate în funcție de siguranță și securitate. Gestionarea riscurilor constă în a detecta vulnerabilitățile, a anticipa amenințările și de a pune în aplicare mijloacele de prevenire și de adaptare
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
posibilă numai atunci când familia înțelege menirea școlii: aceea de a fi principalul izvor de cultură și factor de civilizație, iar școala vede în familie un aliat, un colaborator sincer, permanent și direct interesat de întregul proces instructiv-educativ. Ca orice relație partenerială, relația școalăfamilie trebuie construită cu migală și cu măiestrie. O concluzie care se impune este aceea că atitudinea elevului față de muncă și față de învățătură este rezultatul influențelor educative exercitate de familie și școală asupra lui. Dacă părinții și cadrele didactice
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaela Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93074]
-
va trebui, așadar, să găsească înțelepciunea și resursele de a construi și un nou cetățean. Este nevoie așadar, sociologic majoritar, de un nou actor social capabil în mod autentic să se deschidă față de un "celălalt" privit într-o grilă relațională partenerială. Nimeni nu va mai fi izolat de nimeni, iar cine se va insulariza mai departe se va adînci și mai mult în sărăcie și anistorie. Iar după conștientizarea nevoii de învățare a abilităților de a lucra împreună cu "celălalt" ca partener
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
decît reușita individuală (specifică individualismului) modelează distinct mecanismul lenei sociale. În ceea ce privește România, deși cu multe simptome colectiviste, românii dovedesc achiziționarea unui pattern relațional diferit de cel interdependent, cu multe note specifice individualiste (Gavreliuc, 2009). Acest individualism nu este însă unul partenerial, articulat într-o competiție deschisă cu "celălalt", vegheat de o regulă a jocului social respectată transindividual (ca în versiunea sa nord-americană), ci unul în care "celălalt" se transformă din competitor în "dușman", pe care "trebuie să-l dobor" pentru a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al Doilea Război Mondial, psihologul social american contactează cercetători din Japonia și Germania, în vederea realizării unor replici ale studiului inițial. Lewin prevedea că natura politică democratică sau autocratică a societăților vizate va fi un bun predictor pentru stilul de conducere partenerial sau autoritar al liderilor identificați acolo. El a ales tocmai Germania și Japonia, deoarece ambele țări înfrînte în cadrul celui de-al Doilea Război Mondial experimentaseră politic totalitarismul. În 1960, în Japonia, Misumi și Nakano au realizat un studiu asemănător asupra
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cîștigătoare era premiată. Astfel, competiția inițială s-a transformat într-un conflict acerb, la limita violenței fizice directe. Odată cu propunerea unui scop supraordonat, conflictul intergrupuri s-a transformat în cooperare intergrupuri, vechile "dușmănii" fiind uneori substituite chiar cu o relație partenerială. O primă replică la acest experiment a fost realizată în Marea Britanie, de către Tyerman și Spencer, în 1983. Experimentul s-a desfășurat într-o tabără de cercetași, avînd ca grupuri experimentale patru patrule specifice. Spre deosebire de experimentul lui M. Sherif, în acest
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
relațiile intergrupuri dobîndesc două funcții majore: cea identitară, prin care grupurile își revendică și asumă o identitate socială cu sens (meaningful), și cea instrumentală, prin care grupurile militează pentru atingerea scopurilor proprii. Dacă grupurile conviețuiesc într-un climat social competitiv partenerial, scopurile supraordonate pot reechilibra tensiunile inerente între in-grup și out-grup; însă dacă climatul social mai larg e caracterizat de experiența unor raporturi intergrupuri ostile, dușmănoase, bazate pe neîncredere și suspiciune, atunci promovarea unor scopuri supraordonate nu mai poate scoate din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fără a fi întreținut vreodată prea multe iluzii despre căsătorie pe care continui să o consider drept o instituție mediocră, profund asimetrică din perspectiva beneficiilor pe care le aduce membrilor cuplului, am avut șansa de a trăi într-o relație partenerială, cu o bună și în mare parte dreaptă alocare a sarcinilor domestice și de îngrijire, o relație de prietenie, punctată de descoperirea unor afinități nebănuite, printre care sensibilitatea la problematica de gen. Nevoia imperios resimțită de a construi noi structuri
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mai dificilă împlinirea din perspectivă familială a feministelor. Este o chestiune cât se poate de pragmantică. Lucrurile stau însă cu totul diferit când vine vorba de bărbații feminiști care au, cred eu, succes mai mare în relații tocmai pentru că sunt parteneriali. Un alt aspect legat de relația viață de familie- carieră este cel care ține de ceea ce numim capacitarea economică a femeilor, dar și valorizarea lor ca producătoare de cunoaștere. Astfel, conștiente de capcanele dependenței economice, de valorizarea femeilor mai degrabă
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
pentru ca în viața lor de zi cu zi să spargă aceste capcane. Se aruncă astfel în vârtejul carierei (independență economică, creșterea stimei de sine) nu doar de dragul acesteia, ci fiind conștiente că numai așa vor putea intra în relații realmente parteneriale sau în care acestea să negocieze de pe poziții de egalitate cu bărbații. De asemenea, acestea dezvoltă o formă de "elitism" în trăirea experiențelor femeiești și feminine, tocmai pentru că le conștientizează și pentru că le revalorizează printr-o grilă sensibilă la diferențe
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
dar puneam foarte multă pasiune în încercările de a-i face să înțeleagă că și noi avem creier și că nu au dreptul doar să ne folosească în viață. Mama mea mi-a spus întotdeauna că militarii sunt mult mai parteneriali decât civilii, poate generația ei așa a fost, dar în generația mea nu. Unul dintre prietenii mei mi-a reproșat că dacă l-ar vedea un coleg gătind alături de mine, l-ar umili atât de tare. Șocată, am remarcat că
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mi-a fost greu să îl fac să mă înțeleagă, să înțeleagă cât de importante sunt cauzele feministe, din fericire, relația noastră a fost una care mi-a adus mult echilibru. A fost relația cea mai apropiată de o relație partenerială, fiind iubitul, prietenul cel mai bun și partenerul meu în luarea deciziilor importante în acea perioadă. Feminismul învățat la școală și experimentat în viața mea de familie, m-a ajutat în relațiile în care predominau dezamăgirile, relațiile de putere și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]