259 matches
-
Oxford, Basil Blackwell. SURATTEAU Jean-René (1972), L’ Idée nationale de la Révolution à nos jours, Paris, PUF. TILLY Charles (coordonator) (1975), The Formation of National States in Western Europe, Princeton (NJ), Princeton University Press. Φ DREPTURILE OMULUI, ETNICITATE, Etnie, MONDIALIZARE, NAȚIONALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, POPOR, Recunoaștere (politică de Î), Stereotip, Suveranitate/suveranism Neamtc "Neam" Neamul, fracțiune a clanului, este un grup de filiație organizat uniliniar (patriliniar, cu apartenența transmisă prin bărbați; matriliniar, cu apartenența transmisă pe linie maternă). ν Din cauza principiului exogamiei, căsătoriile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
SUMNER William (1906), Folkways, Boston, Ginn. ULLMAN-MARGALIT Edna (1977), The Emergence of Norms, Oxford, Clarendon Press. Φ Anomie, Devianță, Reglementare socială, SOCIALIZARE, Valori Ptc "P" Pact republicantc "Pact republican" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, FRATERNITATE Paradigmă familialătc "Paradigmă familială" Φ FRATERNITATE Particularisme/universalismtc "Particularisme/universalism" Dialectica lui unu și a multiplului, a singularului și a generalului, a particularului și a universalului este, fără Îndoială, cum credea și Georg Simmel, un invariant de care mintea omenească nu se poate lipsi. A gândi astfel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1906), Folkways, Boston, Ginn. ULLMAN-MARGALIT Edna (1977), The Emergence of Norms, Oxford, Clarendon Press. Φ Anomie, Devianță, Reglementare socială, SOCIALIZARE, Valori Ptc "P" Pact republicantc "Pact republican" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, FRATERNITATE Paradigmă familialătc "Paradigmă familială" Φ FRATERNITATE Particularisme/universalismtc "Particularisme/universalism" Dialectica lui unu și a multiplului, a singularului și a generalului, a particularului și a universalului este, fără Îndoială, cum credea și Georg Simmel, un invariant de care mintea omenească nu se poate lipsi. A gândi astfel Înseamnă pur
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
2002), Ethnographie de la France: histoire et enjeux contemporains des approches du patrimoine ethnologique, Paris, Armand Colin. Φ Arie culturală, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Cultură, IDENTITĂȚI CULTURALE, Ținut Personalitate de bazătc "Personalitate de bază" Φ Culturalism Pluralism culturaltc "Pluralism cultural" Φ MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Pluralitatea lumilortc "Pluralitatea lumilor" Φ DIVERSITATE, DREPT ȘI CULTURĂ, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Poportc "Popor" Termenul popor are un caracter ambivalent. Într-un registru unitar, el Înglobează ansamblul indivizilor care se Înscriu Într-un spațiu politic făcând uz de rațiune
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ethnologique, Paris, Armand Colin. Φ Arie culturală, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Cultură, IDENTITĂȚI CULTURALE, Ținut Personalitate de bazătc "Personalitate de bază" Φ Culturalism Pluralism culturaltc "Pluralism cultural" Φ MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Pluralitatea lumilortc "Pluralitatea lumilor" Φ DIVERSITATE, DREPT ȘI CULTURĂ, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Poportc "Popor" Termenul popor are un caracter ambivalent. Într-un registru unitar, el Înglobează ansamblul indivizilor care se Înscriu Într-un spațiu politic făcând uz de rațiune (poporul suveran). Pe un plan mai polemic, el desemnează fracțiunea cea mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
constituirea lui În corp politic tangibil”. Nu mai este suficientă Întreținerea unui sistem de supunere politică exclusiv; cetățenia Însăși trebuie să fie ancorată În teritoriu. Apartenența teritorială trebuie de acum Înainte să treacă În fața oricărui alt element de identificare: nici un particularism local nu mai trebuie să-i stea În cale. Referința la popor se sprijină pe o logică teritorială preexistentă; ea permite ca apariția democrației reprezentative să se Înscrie În prelungirea acestei logici. Oricât ar fi de subtil, dispozitivul astfel constituit
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
REYNAUD Jean-Daniel (1989), Les Règles du jeu. L’action collective et la régulation sociale, Paris, Armand Colin. ROSS Edward (1901), Social Control, New York, Macmillan. Φ Convenții (socio-economia Î), Instituție, INTEGRARE, Normă, Putere, Tranzacție Relativism culturaltc "Relativism cultural" Φ Culturalism, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Valori Relații rasiale (ciclul Î)tc "Relații rasiale (ciclul ~)" Φ INTEGRARE Religietc "Religie" Conform unei definiții foarte clasice a lui Emile Durkheim, o religie este „un sistem solidar de credințe și de practici cu privire la lucruri sacre, adică separate, interzise
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pp. 29-44. TRAVERSO Enzo (2001), Le Totalitarisme. Le XXe siècle en débat (texte alese și comentate), Paris, Seuil. Φ DOMINAȚIE, DREPTURILE OMULUI, POPOR, Putere, Servitute, VIOLENȚĂ Tradiție/modernitate (dialectica Î)tc "Tradiție/modernitate (dialectica ~)" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, MULTICULTURALISM, NAȚIONALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM Transgresiunetc "Transgresiune" Φ Devianță, Marginalitate/marginalizare Tranzacțietc "Tranzacție" Definirea tranzacției necesită apelul la mai multe discipline: economie (lucrările de pionierat ale lui Ronald Coase asupra costurilor intrării, informării și coalizării În cadrul unei piețe), drept (punerea În aplicare a unei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
al ierarhiei. C. R. & CARATINI Roger (1986), La Force des faibles, Paris, Larousse. HENNEBELLE Guy (coordonator) (1992), Le Tribalisme planétaire, dosar tematic al revistei Panoramiques, nr. 5, trimestrul al treilea. RIVIERE Claude (2000), Anthropologie politique, Paris, Armand Colin. Φ Conflict, ETNICITATE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, STRĂIN, Trib, VIOLENȚĂ Țtc "Ț" Țap ispășitortc "Țap ispășitor" Φ ATRIBUIRE (teoriileî), PREJUDECATĂ, VIOLENȚĂ, XENOFOBIE Ținuttc "Ținut" Comunități de comune, comunități de aglomerări, „ținuturi” cu nume motivate și construite pornind de la un element de relief, uneori derivate din toponimul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe care o persoană sau o colectivitate Îl recunoaște ca fiind ideal și care face ca persoanele, grupurile sau comportamentele cărora le este atribuit să fie considerate bune sau respectabile”. ν Opțiunile propuse privilegiază expresivitatea sau neutralitatea afectivă, universalismul sau particularismele, egocentrismul sau participarea la o comunitate de proiect. Ierarhiile care se desprind reflectă sensibilitățile momentului și nu se referă decât la un context dat, schimbările de opinie explicându-se, după caz, prin efecte de vârstă, de perioadă sau de generație
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
the Human Conditions, New York, Free Press. TODOROV Tzvetan (1989), Nous et les autres. La réflexion française sur la diversité humaine, Paris, Seuil. WILSON James (1995), Le Sens moral, trad. fr., Paris, Plon (prima ediție americană: 1993). Φ CONFLICT, INTEGRARE, Moravuri, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, SOCIALIZARE, SOLIDARITATE Victimizaretc "Victimizare" Dinamicile victimizării constituie obiectul victimologiei. Această disciplină, văzută de unii ca o ramură a criminologiei (Henting, 1972), s-a dezvoltat pornind de la studiile lui Benjamin Mendelsohn care, Încă de la sfârșitul anilor ’30, atrage atenția juriștilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rând, istoria era la fel de importantă pentru ființele umane și pentru grupuri pentru realizarea voinței divine. În sfârșit, creștinismul, prin vocația sa universală, a recunoscut egalitatea oamenilor în fața lui Dumnezeu. Istoria universală ca atare devine spațiul împlinirii iconomiei divine, depășindu-se particularismul greco-roman38. Fascinația în fața succesiunii și structurii exacte a perioadelor istorice, a istoriei lumii concepute ca întreg semnificativ, era o contribuție de neomis din sentimentul iudaic și creștin al istoriei. Dar în imaginea apocaliptică a mersului providențial al istoriei nu era
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
6 Țările implicate în conflictul iugoslav nu sunt analizate aici: repercursiunile luptelor armate încă modelează înfruntările politice și reprezintă deocamdată un obstacol în calea structurării altor clivaje. Țările baltice sunt și ele în aceeași măsură ținute în marginea analizei din cauza particularismului lor istoric pronunțat: înglobarea lor în URSS a îndepărtat traiectoria lor de cea a democrațiilor populare; inserția lor economică în spațiul scandinav le distinge astăzi de alte țări ale Europei Centrale și Orientale și le supune unor constrângeri specifice. 7
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
împăratul Sfîntului Imperiu Roman Germanie, aflat atunci în plină glorie. Împăratul împotriva Papei Una dintre primele caracteristici ale primei vîrste feudale constă în fărîmițarea autorității publice, consecință a destrămării Imperiului carolingian și în afirmarea marilor principate fundamentate cînd pe un particularism regional legat de vechile regate, cînd pe amintirea unei comunități etnice originare, cînd, în sfîrșit, pe unica putere a unui prinț, duce sau conte, care reușește să concentreze în mîna sa fiefuri și fidelități multiple. Din acest ansamblu se nasc
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
supremă de scop lăuntric al românismului: "Ortodoxia este adevărata entelehie [a] vieții" naționale românești, "legea [spirituală] care o duce spre idealul cuprins virtual în ea" (Stăniloae, 1939, p. 66). Pentru a dezamorsa contradicția în care se închid universalismul creștin și particularismul național, Stăniloae recurge la o neașteptată manevră argumentativă, îndumnezeind națiunea. Respingând apodictic doctrina catolică a naționalității ca o însușire suprapusă (deci superficială) umanității, Stăniloae consideră calitatea națională a fi esențială și intrinsecă omului: "calitatea națională a eului omenesc nu este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Totuși, formalismul, ca ipostază desăvârșită a logicii în registru judicativ, se află încă în logos; de fapt, logica însăși este logos; e drept, "de-naturat". Adepții formalismelor de tot felul pretind că tocmai datorită formalizării sale gândirea este purificată de orice particularism, că orice balast "obiectualist" este îndepărtat, iar gândirea, pură schemă logică, s-ar desăvârși. Se întâmplă aceasta, dar desăvârșirea nu este a gândirii, facultate omenească îndrituită să "cunoască" logos-ul, adică pe sine în propriul fapt-de-a-fi, căci este ea însăși
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de-o parte, între părerile timpurilor precedente, pe tărâm politic și cultural-bisericesc, și între spiritul iluminismului, cu tendințele de secularizare și laicizare, pe de altă parte"85, pornea să înlăture, pe calea reformelor imperiale, o parte din tarele lumii medievale, particularismele, spiritul îngust ecleziastic. El tindea spre instalarea în practică a principiului dominării bisericii de către stat (Staatskirchentum) și cel al statului-națiune (Staatsnation)86, care să reunească într-un tot naționalitățile existente în monarhia habsburgică. La bază stătea dreptul popoarelor de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Kreis-ului Bucovinei, la fel ca și în restul monarhiei 136. În școlile normale, principale și triviale existente sau care urmau să se înființeze, învățământul se reda numai bilingv, în limba germană și română, ceea ce va determina în timp un anumit particularism al învățământului bucovinean. Pe lângă aceste două limbi se mai avea în vedere introducerea limbii latine și grecești, în legătură cu crearea unui liceu, care urma să funcționeze în clădirile desființatei mănăstiri Sf. Ilie, fapt care "ar putea să exercite asupra sentimentelor locuitorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de mii de familii - de același ordin de mărime așadar ca Toscana, Sicilia sau Sardinia. Se dovedește Comte aici profetic ? Observăm astăzi ici și colo, în Europa, dar și în restul lumii, o răbufnire a revendicărilor minoritare, o exasperare a particularismelor care, cel puțin în unele cazuri, a dus deja la dezmembrări de state. Tocmai pentru că, în jurul anului 1850, Italia trăiește încă sub regimul descompunerii politice, ea se apropie mai mult de starea normală a societăților umane. Cu condiția să accepte
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
de specificitate (Hahn, 1973, apud Bond, Leung, Al, Tong, Chemonges-Nielson, 2004), însă unele credințe sînt generale și pot fi văzute ca "expectanțe generalizate". Aceste credințe generale despre lume sînt denumite axiome sociale, constituind imperative comportamentale implicite, dincolo de determinările contextuale sau particularismele acționale puse în mișcare de diverși actori sociali (Leung, 2002, apud Bond et al., 2004). Oamenii se regăsesc adeseori în situația în care aplică ceea ce "știu" despre lume în general atunci cînd iau decizii despre cum să acționeze într-o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fost propuse mai multe modele structurale pentru sistemul de valori. Astfel, Parsons, Shils (1951, apud Roe, Ester, 1999, p. 6) au distins cinci dimensiuni polare pe baza cărora oamenii iau decizii: afectivitate vs neutralitate afectivă, individualism vs colectivism, universalism vs particularism, realizare (caracterizarea pe baza a ceea ce face persoana, pe baza abilităților) vs descriere (cine este persoana respectivă), specificitate vs generalitate. O altă abordare referențială aparține lui M. Rokeach (Rokeach Value Survey, 1973), care descrie cum valorile sînt organizate în două
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
unitatea cu natura, protejarea mediului înconjurător, frumusețea lumii) (Smith, Dugan, 1996, p. 234). 9.10.3. Modelul lui H.D. Trompenaars Perspectiva teoretică reunită în modelul psihologului intercultural olandez include șapte dimensiuni ale sistemului de valori: universalism (valorizarea expectațiilor sociale abstracte) particularism (valorizarea legăturilor interpersonale), individualism (orientarea asupra propriului self) colectivism (orientarea spre grup), realizare (caracterizarea pe baza a ceea ce face persoana, pe baza abilităților, efortului depus) descriere (cine este persoana respectivă) se referă la caracteristicile unei persoane care determină statutul său
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dinamice. Astfel a apărut structuralismul. Această nouă epistemă a avut, pentru științele sociale, un rol profund regenerativ, inclusiv - sau, poate, În primul rând - pentru istorie. Efectele ei nu au fost, Însă, numai pozitive. Interesul pentru orice formă de alteritate, prestigiul particularismului și al pluralismului au dus la estomparea noțiunii de ierarhie, la multiplicarea sistemelor referențiale și la un relativism axiologic, care a subminat considerabil ideea de Adevăr și unicitatea criteriilor de judecată. Acestea sunt Împrejurările În care a avut loc Întâlnirea
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
lor teritoriale. Fiecare din ele refuza să recunoască în apele sale un drept oarecare al co-posesorilor posibili, și mai puțin încă națiunilor străine. Această stare de lucruri, care nu era decât un rest al servituților feudale, întreținut de spiritul de particularism și de gelozia națională a anumitor state și care suscitase un mare număr de conflicte și de convenții internaționale, nu putea supraviețui ideilor de emancipare și de libertate proclamate în lume de marea Revoluție Franceză. Încă din 16 noiembrie 1792
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
altor țări producătoare (din ce în ce mai numeroase) nu poate decât să se intensifice. Comunitatea Europeană, preocupată mai întâi de gestiunea unei crize a supraproducției, a trebuit să elaboreze niște reguli comune necesare producției, vinificării și comercializării, fără a reuși întotdeauna să controleze particularismele naționale, nici să impună loialitatea în aplicarea reglementărilor. Rolul ei este departe de a se fi încheiat astăzi, când efortul făcut în vederea calității este cuvântul de ordine comun, însă intensitatea lui rămâne extrem de inegală, iar eficacitatea variabilă. Partea a doua
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]