1,208 matches
-
românesc revarsă-nspre Carpați, Oricât i-ar sta hain un Prut în cale, Vibrează inima-i a dor nestins de frați, Urzind în cântec România Mare. De ziua Domniei Voastre, Maestre Vasile Iovu, noi, mirosloveștenii atinși de harul îngeresc ce vă particularizează între virtuoșii care dezleagă vraja lemnului, vă îmbrățișăm cu drag, știind că (raportat la condiția noastră) - deși atât de sus, deși atât de departe - ne sunteți mereu atât de aproape! LA MULȚI ANI, CU SĂNĂTATE! ȘI... Vă așteptăm din nou
URZIND ÎN CÂNTEC ROMÂNIA MARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/349482_a_350811]
-
pe ideea logică, într-un mod clar, transmite mesajul, care, spre deosebire de presa scrisă , e spus în puține cuvinte. Se ține cont că, „vorba zboară”, nu te mai poți întoarce la idee, ca pe pagina scrisă. Și mai e ceva. Vocea particularizează. O recunoști de la distanță. Așa dar, „dialogul’ cu ascultătorul e provocator, când transmite ceva special, despre un centru cultural, un muzeu sau o destinație de călătorie (veniți să vedeți!). Iar un loc cu valențe culturale te atrage mai mult, când
DIALOGUL CU ASCULTATORUL E PROVOCATOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 124 din 04 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349616_a_350945]
-
învățătura sa dogmatică. Ea arată că conținutul dogmelor privește viața și participarea la adevăr ca viață, ca mântuire. Am arătat până acum că viața în Iisus Hristos și Învierea în Iisus Hristos ne este dată în Sfintele Taine și am particularizat cu Taina Sfintei Împărtășanii. Este cuprinzător și esențial să spun că în Sfânta Împărtășanie ne este dată și starea de jertfă a lui Iisus Hristos - Mortul și Înviatul, și că din aceasta se hrănește și dispoziția noastră de jertfă. Precum
DESPRE ASUMAREA PERSONALĂ A ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350339_a_351668]
-
serii sinonimice, constelații metaforice, metafore implicate cu termenul figurat eliptic. Cât privește structura semantică, ne oprim la trei mari capitole: personificarea (nonuman - uman), de-personificarea (uman - nonuman) și transferul ontologic (nonuman - nonuman). Toate trei derivă din releul tutelar identitate - alteritate, particularizându-l în diverse chipuri, așa cum probează, în desfășurările ei concrete, analiza componențială. Avem de consemnat, în plus, sinteza personificare - de-personificare. În această sinteză vedem mecanismul profund al simbolului artistic. Altfel spus, în definirea noastră, simbolul este expresia lingvistică a
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
a înțeles pe ea însăși. Cel mai greu i-a venit omului să înțeleagă faptul că face parte dintr-un sistem care se cheamă natură. Că viața lui individuală (oricât de agitată) are puțin sens. Chiar și Pascal l-a particularizat, crezându-l legat de divinitate. Și atunci, omul nu a pregetat să se autodefinească enorm. Generație după generație și-a etalat cu voluptate rafinamentele și abjecția, disperarea și lipsurile, îngâmfarea și ticurile. Creația spirituală l-a transformat într-un adevărat
EL, OMUL... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347535_a_348864]
-
-și ia zborul în amurg.Negru și cenușiu sunt”personaje” situate antinomic și complementar față de mesajul transmis.Omologiile sunt luminate prin trăsături schematice,-vezi soldații în armură-dar și între registre cosmogonice și psihice,între .simbolice și alchimice, ori ontice și, particularizând,prin rezonanță,între acestea și cele estetice și sociale.Culorile pentru a se evidenția se rup din cenușiu nopții,conturul abia vizibil ne stimulează imaginația,ne propune să visăm. Numai cu ochii închiși visul capătă contur.Pictorița ne propune ceea ce
CULORILE TOAMNELOR, MESAJUL NUANŢAT AL DOAMNELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361891_a_363220]
-
folosește la fel de intens articolele grecești O și I, ca și dialectul căldărăresc. Cu ce este mai prejos sufixul grecesc -imos decât articolele grecești O și I? Cu alte cuvinte, TOATE dialectele sunt egale, și nu au suferit transformările care le particularizează în Europa, ci în India. În curînd voi demonstra că sufixul -imos nu este doar grecesc, ci și indian. În loc să trateze limba ca pe un continuum lingvistic, încercând s-o compare cu dialectele indiene, domniile lor presupun eronat, necunoscând suficient
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
silabe până la rădăcina unde respiră, unică, esența Frumosului.” (Vladimir Alexandrescu). Rostiri și tăceri își dau întâlnire în acest topos presărat cu îngândurări, incertitudini, bucurii, ispite, amăgiri, ispășiri, penitențe, melanholii, imagerii. Poemele poartă încărcătura afectivă pe care numai Theodor Răpan o particularizează în felul său prin Cuvântul ales, captivant, revelatoriu: „Doamne, cât suflet risipit ca să cioplesc un singur Cuvânt... Câte splendori ucise ca să nu devină Cuvinte... Ca să pătrunzi în tăcere, câte ispite întoarse din drum!” Muzeul de păstrăvi este un „epistolar al
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
nou și eu nu pot ajunge la ea, poate că nu pot să lupt pentru ea, m-am gândit eu”, spune autoarea. Hrana aceasta, despre care vorbește Victorița Duțu este împărtășirea de destinul artistului, in speță al scriitorului. Detaliile ce particularizează proza ei au o latură spectaculoasă. La acestea vin să se adauge tiparele ceremoniale ale desfășurarii vietii cotidiene, plină de culoare și de parfumul unei altei lumii, așa cum este în „Căprioara”. De remarcat că în această povestire există posibilitatea imixtiunii
„ILINCA”, PROZĂ SCURTĂ DE VICTORIŢIA DUŢU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352538_a_353867]
-
spus, aparența, omul social). Evocarea asemănării cere talent și meșteșug; 2. Chipul (omul lăuntric, deseori disimulat, non-confesiv). Suprinderea lui îi pretinde sculptorului intuiție precisă și adâncă; 3. Ființa (omul esențial, ideea de om, sădită în orice făptură cugetătoare, condiția umană particularizată). Sugerarea ființei (a modului în care omul lăuntric se raportează la Marele Mister) presupune, din partea sculptorului, capacitatea de a empatiza (vital) cu modelul, dincolo de orice contingență. Vom apela, spre a ilustra și proba aceste afirmații, la unul dintre busturile cele
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
o secvența strict realistă, înregistrată cu un păstos “bine temperat” (Strada Cosmos), dintr-o dezinvoltă “denunțare” a propriului bovarism (Mod de întrebuințare) sau din câteva stranii enunțuri metaforice divergente, foarte concrete, închegând același stil adeseori ambiguu și “neglijent” care o particularizează (Pelerin): “Pasăre fenix fără vaier dă stingerea/ Cine stoarce tăcerile decât cel uitat/ de lumina-n cuiele foamei de sine/ Nu scânci, privește, afară-i lumina/ nespânzurată/ Singurătatea treiera-ntunecimile pieptului/ Clopote albe, trase de vânt ca de viață/își
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
Călătorul ține să culeagă mai multe impresii dar fiecare le vede în felul său. În ceea ce mă privește, atunci, când calc cu adevărat pe un anume pământ, când îi văd cerul și oamenii, numai atunci simt cu adevărat ceea ce îl particularizează, numai văzându-l pot să-l descriu, cu oamenii lui, cu obiceiurile locului, pentru că, bogăția aceasta spirituală, echivalează cu o a doua cunoaștere a acelui univers. Am revenit, astfel, după un anumit timp, la Timișoara, oraș, care ca și Cluj-Napoca
GUSTUL PEREGRINĂRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351239_a_352568]
-
confuzie la lectură (a se vedea, de exemplu, episodul morții prin înec al adolescentei Ariana). La baza cărții stă conceptul de fericire ca obiectiv de atins prin iubire. Evident, personajele lui Carmen Alexandrina doresc atingerea unui deziderat general uman. Ceea ce particularizează poveștile ce ne sunt prezentate este teza conform căreia nefericirea constituie plata pentru păcat. Nu la păcatul biblic, comis cu ajutorul șarpelui, se referă aici prozatoarea, ci la un alt păcat al Evei, mai puțin evident, prin urmare unul care trebuie
DESPRE CĂUTAREA FERICIRII PRIN IUBIRE, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345550_a_346879]
-
se îngroapă în lumină de nuferi”( Pasăre fără nume). Lirismul profund, nu este conceput ca o expresie a atitudinilor subiective, nici ca o caracteristică a începuturilor, a creației de tinerețe, el este o constantă fundamentală, în ființa Poetului, care îl particularizează, definindu-l: ,,Mă uit în gol: A fi ori a nu fi.../ Îngrop în cântec lacrimile și/ Mai țin de vorbă clipa ce se-agață/ De veșnicie c-un crâmpei de ață.( Mă uit) Romantică prin conținut, clasică prin formă
MAI ŢIN DE VORBĂ CLIPA de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354792_a_356121]
-
și imprevizibil în numărul mare de dezbateri, privind condiția lui socială, se face creându-și o identitate asupra căreia partenerii nucleonari participă cu prisosință. De-a lungul existenței sale omul și-a creat un spațiu care l-a identificat și particularizat prin tot ceea ce a creat material și spiritual. Cunoașterea trecutului l-a făcut să își dorească apropierea de cei în vârstă, prețuirea și iubirea față de trecut și încrederea în viitor. Prezentul a fost pentru mulți un șoc existențial, al abundenței
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
de identitate, literații ca pe o bogăție spirituală acumulată în drumul spinos al civilizației, o cultură ce se cuvine a fi valorificată. Cultura unui popor însumează sensul vieții de veacuri încifrat prin coduri și descifrat prin datini, tradiții care îl particularizează, dacă poporul respectiv își dorește să o facă prin identitate, ca acțiune conservatoare a avuției spirituale și materiale, o tradiționalizare lipsită de circumspect. Fiecare datină, în tradițiile străvechi ale unui popor, este o formă de particularizare a sinelui fiecărui membru
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
de 2/3 din fond vehiculează informații despre români, unele constituind ample și documentate comentarii privind istoria, limba, etnografia, geografia, aria de locuire a populațiilor neolatine din centrul și sud-estul Europei, situația politico-statală a Țărilor Române. Printre elementele ce o particularizează în istoria biblioteconomiei românești este meritul de a fi prima bibliotecă publică ce a pătruns în circuitul informațional național și internațional prin publicații proprii: Catalogul general al cărților, manuscriselor și hărților; Catalogul stampelor; Catalogul notelor muzicale și Buletinul Fundațiunii Urechia
BIBLIOTECA ESTIVALĂ „V. A. URECHIA” DIN GALAŢI – LOCUL IDEAL ÎN PERIOADA VACANŢEI COPIILOR ŞI ADULŢILOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353884_a_355213]
-
pe ideea logică, într-un mod clar, transmite mesajul, care, spre deosebire de presa scrisă, e spus în puține cuvinte. Se ține cont că, „vorba zboară”, nu te mai poți întoarce la idee, ca pe pagina scrisă. Și mai e ceva. Vocea particularizează. O recunoști de la distanță. Așa dar, „dialogul’ cu ascultătorul e provocator, când transmite ceva special, despre un centru cultural, un muzeu sau o destinație de călătorie (veniți să vedeți!). Iar un loc cu valențe culturale te atrage mai mult, când
O CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354153_a_355482]
-
un serviciu indispensabil vieții de zi cu zi. ... 8. Judecătoria Pașcani consideră că textul de lege criticat este constituțional, precizând că dispozițiile criticate reglementează modul de desfășurare a relațiilor contractuale și condițiile în care se pot naște astfel de relații, particularizate la situația de fapt concretă, aceea că există un singur branșament, comun, între rețeaua publică de distribuție a utilităților și rețeaua interioară a condominiului. Obligația ca asigurarea serviciilor publice de furnizare a apei să se facă numai dacă la nivel
DECIZIA nr. 382 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293604]
-
însă nu și egoul, care se fortifică prin inițiere: E viața labirint care nu are / Nici uși și nici ferestre și nici chei. / În fiecare colț e o-ntrebare / Ce-așteptă-o cât de mică dezlegare. Scriitorii valoroși sunt unici, stilul lor particularizează prin trăiri și mesaje, elevați și inițiați, departe de a fi calea de acces a cuiva, care nu cunoaște codul înaintării spre lumină. Când am început acest eseu, cu o îndrăzneală voită, mi-am spus că nu voi cita nimic
METANOIA FORMELOR LITERATURII ŞI A OMULUI NOU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358840_a_360169]
-
pot să fac să fiu întreagă?”. Uneori este resimțită dorința imperativă de a-i fi descoperite sentimentele (Parcurge-mă), alteori se cufundă in rememorarea confesivă a unei iubiri boeme (Plouă a toamnă). Poeta vede lumea prin filtrul sensibilității artistice care particularizează: „Când privesc stelele pe cer/ Mă consolez că pentru mine/ Deși sunt două, au mister” (Consolare). Aceeași Pasiune expune puterea cuvântului imortalizat în scris, astfel devenind o mărturie peste timp, unire în gândire, înrudire spirituală, dăinuire. Valoarea testamentară a cuvântului
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
fără a compromite capacitatea de producție și competitivitatea industriei românești. Implementarea acestor acțiuni va contribui la reziliența sectorului industrial energointensiv și la adaptarea sa la schimbările din mediul economic și energetic global. Abordarea politicilor industriale în aceste sectoare va fi particularizată pe specificul fiecărei industrii, ținând cont de baza industrială, infrastructură, direcțiile europene, regulamentele și directivele aflate în vigoare. Un tip de abordare va urmări crearea unor noi modele economice care să valorifice în continuare baza industrială și să mențină competitivitatea
STRATEGIA din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292202]
-
de Management al Riscului la Inundații În România, procesul de monitorizare și evaluare se desfășoară în baza Hotărârii Guvernului nr. 379/2022 privind aprobarea Metodologiei de elaborare, implementare, monitorizare, evaluare și actualizare a strategiilor guvernamentale. Această Hotărâre a Guvernului a fost particularizată în procesul de actualizarea Strategiei Naționale de Management al Riscului la Inundații pe termen mediu și lung prin elaborarea unei metodologii dedicate - Metodologia de monitorizare și evaluare a Strategiei Naționale de Management al Riscului la Inundații pe termen mediu și
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
se poate realiza prin: a) consultarea studenților în vederea stabilirii unor opțiuni flexibile de programare a cursurilor, respectiv de participare în sistem online sau hibrid, raportat la studenții care au responsabilități de muncă sau familiale; ... b) consiliere academică și profesională particularizată la nevoile acestora, inclusiv prin oferirea de sprijin în vederea gestionării timpului, prioritizarea sarcinilor de lucru și îndeplinirea cerințelor academice, în vederea finalizării studiilor universitare; ... c) servicii de îngrijire a copiilor în campusurile universitare sau parteneriate cu creșe și grădinițe
HOTĂRÂRE nr. 387 din 16 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296796]
-
încheierii de sesizare, instanța de trimitere nu solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție interpretarea, in abstracto, a unor texte legale considerate îndoielnice, lacunare sau neclare, ci, în realitate, urmărește soluționarea pe fond a litigiului, tinzând la obținerea unor răspunsuri particularizate în raport cu situația concretă a contestatorului. ... 44. Această concluzie reiese din modalitatea de formulare a celor două întrebări. Pe de o parte, prima întrebare nici măcar nu indică un text legal care să fie supus interpretării Înaltei Curți de
DECIZIA nr. 200 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299713]