324 matches
-
politic anumitor oameni care s-au distins prin ceva remarcabil) primesc o conotație negativă și întrețin conflictul social modern în momentul în care sunt conferite, în mod arbitrar, unei clientele social-politice, fără nicio relevanță cu meritele acesteia. Printr-o distribuție partizană a privilegiilor, o putere politică arbitrară și partizană nu poate institui în societate decât un regim ticăloșit, arbitrar și partizan; o luptă a diverselor categorii socio-profesionale pentru... privilegii. Cu excepția lui Jean-Paul Sartre, intelectualul care s-a pronunțat pentru eliminarea tuturor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ceva remarcabil) primesc o conotație negativă și întrețin conflictul social modern în momentul în care sunt conferite, în mod arbitrar, unei clientele social-politice, fără nicio relevanță cu meritele acesteia. Printr-o distribuție partizană a privilegiilor, o putere politică arbitrară și partizană nu poate institui în societate decât un regim ticăloșit, arbitrar și partizan; o luptă a diverselor categorii socio-profesionale pentru... privilegii. Cu excepția lui Jean-Paul Sartre, intelectualul care s-a pronunțat pentru eliminarea tuturor privilegiilor, gândirea socialistă occidentală nu a creat în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o evaluare a meritelor celor ce obțin privilegii! Meritocrația nu există decât în societățile liberalizate din Occident... Dacă în Evul Mediu privilegiile erau conferite pe baza unor distincții, în societatea modernă privilegiul politic este mai mult o formă arbitrară și partizană de instituire a puterii, mai ales în cadrul unor regimuri pseudodemocratice, unde puterea politică nu creează posibilități multiple de a alege, nu echilibrează raporturile de forțe, ci doar corupe și distruge potențialul uman. Principiul puterii, în forma lui occidentală, este profund
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ușurată lupta poporului sovietic. Cînd în toamna anului 1941, victoriile lui Hitler devin amenințătoare și Moscova începe să se găsească în pericol, IC își va accentua presiunea, și apelul la ajutor va lua forma explicită de apel la acțiune armată partizană, extinzînd în Occident consemnele care nu priveau pînă atunci decît Balcanii, și în special Iugoslavia. Dar înainte de a fi putut lua primele măsuri, partidele comuniste din țările ocupate suferă, pe 22 iunie și în zilele următoare, un val de arestări
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
activează de acum încolo în clandestinitate: chiar și în Luxemburgul anexat Reich-ului. Aceste partide clandestine vor institui, după modalitățile specifice fiecăruia, atît mișcările de rezistență de masă, cărora le determinaseră limitele și strategia în mai 1941, cît și formațiunile armate partizane asupra cărora vor păstra un control mai strîns. Într-adevăr, în ciuda represiunii, concordanța de acum înainte totală dintre lupta pentru independența națională și salvgardarea Uniunii Sovietice înzecește fervoarea comuniștilor care se angajează cu pasiune în această luptă. Stalin devine aliatul
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
17 august 1956, la capătul unui îndelungat proces început în noiembrie 1954, el este declarat neconstituțional și ilegal. Partidul comunist din Marea Britanie se găsește de asemenea într-o situație aparte. Sistemul electoral uninominal cu un tur presupune și favorizează bipolarizarea partizană. În practica lor, comuniștii britanici a trebuit întotdeauna să țină cont de acest lucru, îndeosebi în relațiile lor cu partidul muncitoresc, la care ceruseră din nou să adere în 1945 și 1946. La alegerile din 1945, partidul comunist prezintă douăzeci și unu
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
în permanență relația cu biografia autoarei, pe care, totuși, deși marcantă, nu o consideră întru totul responsabilă, în dezvoltarea anumitor teme. Spre deosebire de poeții de după 1980, la care există sentimentul unei intime solidarități între viață și literatură, generația '60 a fost partizana unei poetici a naturalului, resimțind dureros artificialitatea inerentă a oricărui text literar. Lucrul se explică, în condițiile reacției lor la înghețul tematic și stilistic din epoca dogmatică, prin nevoia de sinceritate, de emoție așa-zicând "caldă", care se vrea "vibrantă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
care face din poet mediator al conflictului între eu și lume. Punând la îndoială realitatea textului, pe care o consideră ireală, spre deosebire de poeții de după 1980, la care există sentimentul unei intime solidarități între viață și literatură, Generația '60 a fost partizana unei poetici a naturalului, resimțind dureros artificialitatea inerentă a oricărui text literar 66. Căutarea sensului unei astfel de existențe "este obligată să îmbrace haina cuvântului (subl. n. A.I.P.). Neîncrederea în cuvânt și conștientizarea că acest fel de a viețui
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
fiecăreia dintre aceste dispuneri opozitive i se poate atașa, în subtext, o opoziție dominantă, între două tipuri de limbaj: "pe de o parte, limbajul care reflectă sau raportează cu exactitate în legătură cu faptele nedisimulate de nici un plan sau dorință personale sau partizane; iar pe de altă parte, limbajul care este infectat de planuri și dorințe partizane și tocmai din acest motiv colorează și distorsionează faptele pe care și le propune să le reflecte"227. În mod evident, primul tip de limbaj este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care împărtașesc un soclu de valori si idei comune. Iar a doua formă, teoretizată de Paul Sabatier (1988), se numește "advocacy coalition" și se deosebește de "epistemic communities" printr-o implicare mai pronunțată în obținerea unor scopuri politice (o natură partizană mult mai vizibilă față de neutralitatea primei forme de policy network). 33 Pentru o exemplificare a acestei ideii, a se vedea A. Lijphart, Patterns of Democracy, Princeton, Princeton University Press, 1999. 34 Chiar dacă trebuie să remarcăm tentativele recente de rafinare a
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
de formare a partidelor central și est-europene, detaliată în cea de-a doua secțiune, justifică de ce ideologia este deseori difuză în spațiul politic postcomunist (van Biezen 2003; Millard 2004; Webb și White 2007). Acesta este principalul motiv pentru care identificarea partizană este slabă în statele postcomuniste. Există trei elemente majore care indică prezența unei ideologii difuze în spațiul politic românesc. Primul dintre acestea este convergența ideologică. Cu excepția partidelor situate la extremă, diferențele dintre celelalte partide s-au diminuat treptat. Dacă primul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
oamenii și structurile de partid, vânarea posturilor și pozițiilor puterii etatico-administrative la toate nivelurile: central, județean, local. Toate acestea în detrimentul celorlalte părți angajate în jocul puterii și alocării resurselor: cetățenii, societatea civilă și chiar statul. Fagocitarea aparatului statal și distribuirea partizană a resurselor generează clientelismul și efectele negative ale acestuia: corupția, discriminarea, polarizarea socială, degradarea umană. Centrarea partidelor pe politica de cucerire și exploatare grupal-clientelară a puterii de stat, neglijarea marilor proiecte de infrastructură, educație, sănătate, incompetența și imoralitatea unei părți
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
asumarea ideologicului ca stare și atitudine ar permite repoziționarea eco-sistemică a acestuia și, implicit, abordarea din interior, mai nuanțată și adecvată a ideologiilor și a relațiilor acestora cu partidele politice. Raportare la lume prin interese de grup, partid, expresie politică partizană, ideologicul evoluează în legătură organică cu mediul său existențial. În opinia mea, ecosistemul ideologicului, mediul său existențial, îl constituie ipostazele gândirii, altfel spus, raporturile acesteia cu lumea și cu sine. Ideologicul apare și evoluează în mediul ambiant al proceselor de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și judecăților comune, cât și în forma sistematizată a programelor, platformelor și doctrinelor elaborate de persoane calificate și medii specializate. Atât în forma nesistematizată, cât și în cea sistematizată, ideologicul decurge din situații social-politice date și răspunde, într-o manieră partizană, acestor situații, sugerând, recomandând, inducând sau impunând, de la caz la caz, în funcție de tipul partidului și a regimului politic, o anumită opțiune, schemă atitudinală, model de acțiune. Ideologicul motivează ideatic interese și poziții, susține și promovează priorități ale devenirii, încearcă să
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
promovează priorități ale devenirii, încearcă să legitimeze forțe și acțiuni sociale, combate și distruge poziții și argumente ale adversarilor politici. Motivând pozițiile și interesele unei parțialități sociale, proiectând o suprarealitate ordonatoare, dezirabilă, ideologicul este gândire implicată, esențialmente, politic. Ca modalitate partizană a gândirii politice, ideologicul este, după cum am arătat, doar una dintre ipostazele acesteia: ipostaza paralogică. Aceasta conferă ideologicului identitatea combativă, limitativă și exclusivistă cu efecte politice, deseori, neproductive și periculoase. Un ideologic centrat exclusiv pe paralogic, blocat în deturnările, dezinformările
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
două tururi susținut de partidul prezidențial i-a fost opusă varianta sistemului (german) mixt membru-proporțional, susținută în principal de PNL. A doua parte a explicației subliniază tentațiile incontestabile ale ingineriei electorale, deoarece acest tip de schimbare oferă posibilități de redesenare partizană a circumscripțiilor electorale ("redistricting"), pentru a maximiza efectele propriilor voturi și/sau a risipi cât mai multe dintre voturile adversarilor. Aceasta înseamnă, printre altele, re-trasarea limitelor colegiilor astfel încât să coincidă cu fiefurile propriului partid și, implicit, crearea unor districte în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ori a colegiilor necompetitive. IR Analiza determinanților recrutării pentru colegiile necompetitive Înainte de analiza propriu-zisă a factorilor considerați decisivi pentru atribuirea colegiilor necompetitive se cuvine o rapidă trecere în revistă a spațiilor despre care vorbim mai precis, a zonelor de dominație partizană. În treizeci și două dintre cele patruzeci și două de județe a existat cel puțin un colegiu necompetitiv. Capitala este și ea prezentă prin trei colegii. Tabelul 1 de mai jos prezintă distribuția pe județe și partide a parlamentarilor aleși
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
În aceste condiții, este alterată logica participării la procesul de guvernare, așa cum este ea înțeleasă în democrațiile consolidate și, în ultimă instanță, elaborarea politicilor publice. Un alt aspect care atinge elaborarea politicilor publice este tematica în jurul căreia se organizează competiția partizană în statele postcomuniste. Actorii politici sunt confruntați cu o agendă specială, determinată de tranziție și de integrarea europeană. Principala consecință este faptul că omniprezența temei reformei și consensul general privind obiectivele cheie (stat de drept, democrație, economie de piață), schimbă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
confruntați cu o agendă specială, determinată de tranziție și de integrarea europeană. Principala consecință este faptul că omniprezența temei reformei și consensul general privind obiectivele cheie (stat de drept, democrație, economie de piață), schimbă natura dezbaterii politice și influențează competiția partizană. Pentru a se distinge de competitori, partidele sunt nevoite să dezvolte strategii noi referitoare la ritmul reformelor, la credibilitatea actorilor care implementează aceste reforme cât și la conduita pe scena politică (Innes 2002). Activitatea parlamentară este afectată mai ales de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și cele ale electoratului, de-a lungul a două axe: atitudinea față de integrarea europeană și cea față de axa dreapta-stânga. Studile în cauză au demonstrat că aleșii sunt, în general, mai favorabili construcției europene decât electoratul lor, dar că poziționarea lor partizană pe axa dreapta-stânga este apropiată celei a cetățenilor 30. Astfel că o serie de lucrări au fost dedicate chestiunii socializării reprezentanților, văzută ca o modificare a atitudinii lor față de procesul de integrare europeană în contextul apartenenței lor la Parlamentul European
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
1.3. Grupuri coezive și competitive pe o axă stânga-dreapta ? Chestiunea coeziunii intra-partizane și tendințele în ceea ce privește formarea coaliților în sânul PE au fost obiectul unei largi literaturi în cursul ultimului deceniu 51. Într-adevăr, în sistemele parlamentare, coeziunea intra-partizană este fundamentală "căci "guvernul" și "opoziția" sunt definite prin competiția între partide disciplinate acolo unde adoptarea unei politici depinde de capacitatea guvernelor de a-și asigura majorități parlamentare"52. Dacă pe scenele naționale ale statelor membre ale Uniunii Europene, partidele
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
cele naționale. În sfârșit, prezența deputaților ce provin din partide guvernamentale la nivel național tinde să întărească coeziunea grupului politic. În consecință, autorii ce au studiat această chestiune sublinează că "în Parlamentul European se votează în primul rând potrivit linilor partizane mai degrabă decât a celor naționale" acestă tendință fiind din ce în ce mai prezentă 55 și că, în comparație cu legislativele naționale, coeziunea grupurilor politice europene este mai scăzută. Ea este totuși superioară grupurilor din Congresul american 56. Aceste rezultate suprinzătoare au incitat cercetătorii să
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
poziției sale63. De altfel, structurarea jocului politic în Parlamentul European este mai complexă decât apare din aceste studii și evaluarea importanței relative a liniei de diviziune stânga-dreapta continuă să fie dezbătută în literatură, o serie de autori considerând că logica partizană întârzie să apară, în timp ce alții consideră că "principiul stânga dreapta se exprimă din ce în ce mai puternic în PE"64. Dacă dimensiunea stânga-dreapta apare ca dominantă, Parlamentul este totuși traversat de o serie de diviziuni și în absența unei dinamici majoritate-opoziție, coalițiile ce
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
au oprit aici, căci până în anii 1970, câteva familii politice constituiseră "structuri confederale extraparlamentare ce regrupau diferitele partide naționale membre"10. De fapt, primele inițiative în acest sens s-au născut în anii 1950 și au avut ca model cooperarea partizană din sânul Internaționalelor: o structură minimalistă organizată în principal în jurul Biroului ce se reunea la intervale neregulate și care era format din secretariatele internaționale și diferiți alți delegați ai partidelor membre 11. Doritori să formalizeze contactele dintre grupurile din Adunarea
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
exprimat intenția în acest sens; 4. să respecte, atât în programul, cât și în acțiunile sale, principiile fondatoare ale Uniunii Europene, de libertate, democrație, respect al drepturilor omului și al libertăților fundamentale, precum și al statului de drept. Atunci când o organizație partizană îndeplinește aceste condiții, aceasta primește titlul de partid politic european, ceea ce îi dă dreptul la finanțare din bugetul Uniunii Europene. Cum se împarte acest buget între diferitele partide europene? 15% din suma care este alocată finanțării acestora este împărțită în
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]