466 matches
-
una descendentă (Denver, 2003, p. 45). La rândul său, partizanatul nu este o stare monolitică, la o privire mai atentă distingându-se diferite grade de partizanat. Dat fiind numărul relativ mic de cazuri, vom considera doar două astfel de grade, partizanat ridicat respectiv scăzut, ponderea lor fiind foarte apropiată: 50% fiecare, raportat la totalul partizanilor, respectiv 14%, raportat la totalul populației din mediul urban). Tipurile de alegători construite pe baza încrederii, a tipului de vot, respectiv a partizanatului sunt legate între
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
astfel de grade, partizanat ridicat respectiv scăzut, ponderea lor fiind foarte apropiată: 50% fiecare, raportat la totalul partizanilor, respectiv 14%, raportat la totalul populației din mediul urban). Tipurile de alegători construite pe baza încrederii, a tipului de vot, respectiv a partizanatului sunt legate între ele. Altfel spus, cei care au un anumit nivel de încredere în partide tind să adopte și un anumit tip de vot cu precădere. Pentru a evidenția această legătură am calculat ponderea fiecărui tip de votant în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
populației și definite după ambele criterii (tip de încredere și tip de vot), principalele tipuri de alegători (în funcție de pondere) sunt „pragmatic cu încredere mare” (27%), „partizan cu încredere mare” (24%; aceștia se împart în principal în două categorii mari de partizanat, puternic, respectiv mediu/scăzut, cu o pondere aproape egală, 10% respectiv 8% din total alegători) și „pragmatic cu încredere scăzută” (14%). Este foarte probabil ca, dintre aceste trei categorii de alegători, se recrutează și cea mai mare parte a votanților
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cel mai adesea conținuturile sunt similare. Astfel, Lewis-Beck și Lockerbie (Bădescu, 2001, p. 258) modelează participarea la vot ca o funcție de diferite categorii de variabile și anume, sociodemografice (sex, vârstă, status socioeconomic, status marital), mobilizare cognitivă (educație, sofisticare, informare), politicizare (partizanat politic) și subiecte discutate în campanie. Teixeira (1993) distinge între caracteristici socioeconomice (educație, ocupație, venit), sociodemografice (sex, vârstă, status marital, rezidență, regiune, mobilitate rezidențială, rasă) și sociopolitice (partizanat, interes față de politică, eficacitate politică adică percepția alegătorului cu privire la posibilitatea de influențare
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
sex, vârstă, status socioeconomic, status marital), mobilizare cognitivă (educație, sofisticare, informare), politicizare (partizanat politic) și subiecte discutate în campanie. Teixeira (1993) distinge între caracteristici socioeconomice (educație, ocupație, venit), sociodemografice (sex, vârstă, status marital, rezidență, regiune, mobilitate rezidențială, rasă) și sociopolitice (partizanat, interes față de politică, eficacitate politică adică percepția alegătorului cu privire la posibilitatea de influențare a procesului politic) (Bădescu, 2001, p 258). Pattie și Johnston (1998) disting între paliere precum nivelul social (unde contează identificarea partizană, intensitatea identificării, vârsta, statutul de chiriaș, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
decât maghiară (Lăzăroiu, 1996; Comșa, 2004; Bobîrsc, Comșa, apud. Rotariu și Comșa, 2005), cu un grad mai scăzut de modernitate personală. La toate acestea, cu siguranță, putem adăuga factorii regăsiți în majoritatea analizelor din alte țări precum încrederea în partide, partizanatul, nivelul de integrare, evaluările de natură economică (la nivel personal și societal), încrederea în instituții, interesul pentru politică și normativismul (Blais, Young, 1997; Blais et al., 2004; Clarke et al., 2004) Cu siguranță determinările de natură socială și demografică (în
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
sentimentul general față de noua realitate economică și politică, neintegrare. Dat fiind faptul că de această dată ne interesează și aspecte specifice, legate de intenția de vot pentru un anumit partid, am inclus și predictori precum încrederea într-un anumit partid, partizanatul relativ la un anumit partid, încrederea în liderii unui anumit partid, preferințe și orientări ideologice (consideră că un lider autoritar reprezintă o soluție bună pentru România, există o afacere în gospodărie, valorizează persoanele care au o afacere, preferă siguranța riscului, consideră
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
politică, politica este complicată, etc.); M7 M0 și evaluări ale politicienilor și partidelor; M8 M0 și sentimentul general față de noua realitate economică și politică; M9 M0 și neintegrare; M10 M0 și încredere mare în PSD, D.A., PRM; M11 M0 și partizanat PSD, D.A., PRM; M12 M0 și încredere mare în liderii PSD, D.A., PRM; M13 M0 și soluție lider autoritar; M14 M0 și ideologie; M15 Toate (model complet) Apartenența la un tip de votant este rezultatul preponderent al încrederii într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
încredere mare în liderii PSD, D.A., PRM; M13 M0 și soluție lider autoritar; M14 M0 și ideologie; M15 Toate (model complet) Apartenența la un tip de votant este rezultatul preponderent al încrederii într-un partid, în liderii acestuia și al partizanatului (orientării pe termen lung spre un anumit partid). Cei care votează au încredere cel puțin într-un partid (în lideri sau sunt partizani), iar cei care nu votează sau sunt indeciși nu au încredere în nici un partid (în lideri și
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
votează sau sunt indeciși nu au încredere în nici un partid (în lideri și nu sunt partizani). Mai mult chiar, indecișii și non-votanții au profile foarte apropiate, în special în ceea ce privește caracteristicile care contează în orientarea spre un anumit partid (încredere și partizanat). Prin urmare este foarte probabil ca cea mai mare parte a indecișilor declarați să fie în realitate non-votanți. Revenind la categoria celor care declară o opțiune de vot, șansele de a vota cu un anumit partid cresc foarte mult dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
tendințe general valabile, există câteva diferențe între profilele votanților unui anumit partid (anexe, REF Ref508439805 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A4). Astfel, sursa principală a votului pentru principalele partide (D.A., PSD, PRM) este diferită, chiar dacă pentru ansamblul partidelor contează toate sursele (încredere, partizanat și încredere în lideri). Astfel, sursa votului pentru PSD constă, în principal, în încrederea în PSD, pentru D.A. în partizanat, iar pentru PRM în încrederea în lider (Vadim Tudor). Prevalența partizanatului în cazul Alianței D.A. susține afirmația anterioară conform căreia
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
sursa principală a votului pentru principalele partide (D.A., PSD, PRM) este diferită, chiar dacă pentru ansamblul partidelor contează toate sursele (încredere, partizanat și încredere în lideri). Astfel, sursa votului pentru PSD constă, în principal, în încrederea în PSD, pentru D.A. în partizanat, iar pentru PRM în încrederea în lider (Vadim Tudor). Prevalența partizanatului în cazul Alianței D.A. susține afirmația anterioară conform căreia o parte a alegătorilor tind să se afilieze puterii chiar dacă opțiunile lor reale nu sunt acestea. Supraestimarea votului pentru putere
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
diferită, chiar dacă pentru ansamblul partidelor contează toate sursele (încredere, partizanat și încredere în lideri). Astfel, sursa votului pentru PSD constă, în principal, în încrederea în PSD, pentru D.A. în partizanat, iar pentru PRM în încrederea în lider (Vadim Tudor). Prevalența partizanatului în cazul Alianței D.A. susține afirmația anterioară conform căreia o parte a alegătorilor tind să se afilieze puterii chiar dacă opțiunile lor reale nu sunt acestea. Supraestimarea votului pentru putere (D.A. în acest caz) este susținută și de faptul că o
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ponderea voturilor pentru primele două partide fiind mult mai apropiată (35% D.A. și 29% PSD) ( REF Ref129234062 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 22) comparativ cu total populație. Am văzut până acum că votul este acordat în funcție de încredere (în partid și lideri) și partizanat. Ce duce însă la încredere sau, pe termen lung, la partizanat? Cine sunt cei care au încredere într-un partid sau sunt partizanii acestuia? Sau, altfel spus, există diferențe între cei care au încredere într-un partid și cei care
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
D.A. și 29% PSD) ( REF Ref129234062 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 22) comparativ cu total populație. Am văzut până acum că votul este acordat în funcție de încredere (în partid și lideri) și partizanat. Ce duce însă la încredere sau, pe termen lung, la partizanat? Cine sunt cei care au încredere într-un partid sau sunt partizanii acestuia? Sau, altfel spus, există diferențe între cei care au încredere într-un partid și cei care au încredere în alt partid (respectiv partizanii unui partid și cei
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
sunt partizanii acestuia? Sau, altfel spus, există diferențe între cei care au încredere într-un partid și cei care au încredere în alt partid (respectiv partizanii unui partid și cei ai altuia)? De această dată dorim să explicăm încrederea și partizanatul (variabile dependente), predictorii (variabile independente) fiind tot cei din modelele anterioare. Analizele pe baza cărora vom caracteriza diferențele de încredere și partizanat sunt prezentate în anexe ( REF Ref508439871 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A5, REF Ref508439888 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A6, REF Ref508439895
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
alt partid (respectiv partizanii unui partid și cei ai altuia)? De această dată dorim să explicăm încrederea și partizanatul (variabile dependente), predictorii (variabile independente) fiind tot cei din modelele anterioare. Analizele pe baza cărora vom caracteriza diferențele de încredere și partizanat sunt prezentate în anexe ( REF Ref508439871 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A5, REF Ref508439888 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A6, REF Ref508439895 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A7, REF Ref508439900 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A8). După cum era de așteptat, încrederea în partide depinde, în principal, de încrederea
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
trecut, sunt interesați de politică și consideră că se pricep la politică, iau decizia de vot ușor, sunt mai nemulțumiți de actorii politici, consideră că alegerile determină guvernul să fie atent la părerile oamenilor, sunt mai integrați social. În general, partizanatul este funcție a încrederii într-un partid și mai puțin a încrederii în liderii acestuia (chiar dacă pe termen lung cele două sunt puternic interdependente). Această regulă este deplin ilustrată de cazul partizanilor PSD, nu însă și de către cel al partizanilor
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
într-un partid și mai puțin a încrederii în liderii acestuia (chiar dacă pe termen lung cele două sunt puternic interdependente). Această regulă este deplin ilustrată de cazul partizanilor PSD, nu însă și de către cel al partizanilor PRM sau D.A. Astfel, partizanatul PSD depinde, în principal, de încrederea în acest partid și mai puțin de încrederea în liderii PSD, partizanatul PRM de ambele, aproape în aceeași măsură, iar partizanatul D.A. depinde destul de puțin de acestea două (ca urmare a eterogenității mai ridicate
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
puternic interdependente). Această regulă este deplin ilustrată de cazul partizanilor PSD, nu însă și de către cel al partizanilor PRM sau D.A. Astfel, partizanatul PSD depinde, în principal, de încrederea în acest partid și mai puțin de încrederea în liderii PSD, partizanatul PRM de ambele, aproape în aceeași măsură, iar partizanatul D.A. depinde destul de puțin de acestea două (ca urmare a eterogenității mai ridicate rezultate în urma afilierii la nucleul central al D.A. a unor categorii de alegători „oportuniști”). Portretele partizanilor se suprapun
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
partizanilor PSD, nu însă și de către cel al partizanilor PRM sau D.A. Astfel, partizanatul PSD depinde, în principal, de încrederea în acest partid și mai puțin de încrederea în liderii PSD, partizanatul PRM de ambele, aproape în aceeași măsură, iar partizanatul D.A. depinde destul de puțin de acestea două (ca urmare a eterogenității mai ridicate rezultate în urma afilierii la nucleul central al D.A. a unor categorii de alegători „oportuniști”). Portretele partizanilor se suprapun parțial peste cele ale alegătorilor cu încredere ridicată, profilele
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
a României, preferă mai puțin siguranța riscului, declarativ sunt mai în mai mică măsură în favoarea unui lider puternic. Alegători și electorate Spațiul politic al partidelor din România urbană poate fi caracterizat pe baza acelorași indicatori discutați anterior (notorietate, încredere, vot, partizanat), de această dată separat pentru fiecare partid. Cu siguranță, acest spațiu particularizat este unul mult mai fluctuant, fiind marcat de mutații importante de alegători de la o competiție electorală la alta. Cu privire la un partid putem vorbi de spații electorale concentrice ordonate
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de alegători de la o competiție electorală la alta. Cu privire la un partid putem vorbi de spații electorale concentrice ordonate, fiecare spațiu fiind definit de un indicator specific. Un astfel de spațiu poate fi definit după cum urmează: notorietate, încredere, încredere ridicată, vot, partizanat, partizanat puternic. Astfel, un partid este caracterizat la un moment dat de anumite cote de notorietate, încredere, încredere ridicată, vot, partizanat, respectiv partizanat puternic, fiecare dintre aceste categorii succesive definind un grad de apropiere tot mai mare față de acel partid
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
alegători de la o competiție electorală la alta. Cu privire la un partid putem vorbi de spații electorale concentrice ordonate, fiecare spațiu fiind definit de un indicator specific. Un astfel de spațiu poate fi definit după cum urmează: notorietate, încredere, încredere ridicată, vot, partizanat, partizanat puternic. Astfel, un partid este caracterizat la un moment dat de anumite cote de notorietate, încredere, încredere ridicată, vot, partizanat, respectiv partizanat puternic, fiecare dintre aceste categorii succesive definind un grad de apropiere tot mai mare față de acel partid. La
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
definit de un indicator specific. Un astfel de spațiu poate fi definit după cum urmează: notorietate, încredere, încredere ridicată, vot, partizanat, partizanat puternic. Astfel, un partid este caracterizat la un moment dat de anumite cote de notorietate, încredere, încredere ridicată, vot, partizanat, respectiv partizanat puternic, fiecare dintre aceste categorii succesive definind un grad de apropiere tot mai mare față de acel partid. La această listă s-a putea adăuga și alți indicatori cum ar fi calitatea de membru de partid (următoarea ca intensitate
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]