417 matches
-
Acasa > Poezie > Afectiune > FLORI DE HAR Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2005 din 27 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Prin desișul vieții mele scuturând de flori, o iască, străbătut-am drumuri grele cu toiagul meu din pască. Mulți ciulini își prinse stârvul pe-ale poalei lungi cărare, nechezat de ploi și-amurgul pe sub tălpi i-au prins în floare. Mi-au dospit fără-ncetare nori-n rănile-mi de sânge, sub copite de ninsoare îmi beam dorul
FLORI DE HAR de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378071_a_379400]
-
la noi, tata, la zilele de mare sărbătoare, era cofetarul familiei. Până la angajarea în fabrică lucrase ca ucenic, calfă și muncitor în patiserii la Brăila și Călărași. Era un desăvârșit meseriaș de la care a avut multe de învățat și mama. Pasca și cozonacii, simpli sau umpluți în diverse forme, făcuți de el erau minunați. „Numai la casa lui Gociu miroase a belșug în aceste vremuri de restriște!” ziceau sătenii când, adunați, vorbeau la horă. Mi-aduc aminte că odată, ca să mă
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
strigat ... și-a murit, poate că Dumnezeu l-a auzit ... în sfârșit! Și, poate, mama și tata n-au să se mai joace de-a armata, au să-și crească în liniște și băiatul și față, poate, au să-și pasca oile, să-și sădească florile și, poate, astea toate relele, belele, rebelele, se vor sfârși într-o bună zi. Dar, cine poate ști ? Referință Bibliografica: AM SĂ-I SPUN TOTUL LUI DUMNEZEU! / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
AM SĂ-I SPUN TOTUL LUI DUMNEZEU! de DORA PASCU în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378701_a_380030]
-
în viața noastră Cum păsările,florile,cerul senin și viu La miezul nopții vine scânteia sfântă,albastră Iubirea divină ,se-ntoarce din pustiu!... Să pui pe masa mama ,în ziua mare ,sfântă Sarmale ,friptură și ouăle roșii,pictate Vinul roșu,pasca ,gândul ce te frământa Noi punem dorul de tine și lacrimile ,toate! Soarele și Luna ,ridică cunună de spini... Viața învinge sulița și cuie ruginițe Credință în Dumnezeu după atâtea pătimi Înaltă forță iubirii infinite! Simplii trecători prin viață zbuciumata
VENIȚI,LUAȚI LUMINĂ! de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378718_a_380047]
-
apoi, în rând câte doi, mergeam, împreună cu doamna sau domnul învățător la spovedanie și la împărtășanie. Știam că trebuia să spunem adevărul, altfel nu eram iertați de păcate. Pentru această sărbătoare era pregătită coptura specială( pri această intelegandu-se, numaidecât, pasca și cozonac), precum și ouă roșii, dar puteau fi și galbene sau albastre, după culorile steagului românesc În Sâmbătă Mare era ziua în care se pregăteau aceste bunătăți, astfel încât să nu fie mare timpul până când le vom gusta, căci ispita era
PASTILE COPILARIEI MELE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378748_a_380077]
-
dar destul de intens și cu o consistență destul de paradoxală, dacă e să ne raportăm la acele vremuri și avatarurile ei. Nici un Însemn exterior, „societal” nu anunța ceea ce se petrecea. În schimb, În casele noastre, se petreceau multe... „Tu unde coci pasca?”, „Ți-e bun cuptorul?”, „Aș putea să vin la tine?”, „Îți dau și ție niște vopsea pentru ouă!”, „Unde ai găsit cacao?”, „Mergi diseară la denie?”, „Cumpără-mi și mie niște lumânări din ceară curată!”, „Când tragi vinul din butoi
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
au produs și în spațiul românesc, știut fiind că, la țară, la făcutul pâinii se folosea cu precădere secara. Pâine se făcea mai rar din făină de grâu. Grâul se folosea mai ales la coptúrile rituale, de praznic (colivă, colaci, pască, prescuri, cozonaci, mucenici etc.). Ocupându-se de „bucătăria țăranului român”, folcloristul Mihai Lupescu scria că anume „din făina de secară se făcea pită și pâine” (53, p. 57). Într-o poveste bucovineană culeasă de Elena Niculiță-Voronca, secara se laudă „că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Elie Dăianu (și sub pseudonimul Păscu Ludeanu), Mihail Fărcășanu (Mihail Villara), Corneliu Coposu s. a. Și literatura străină este bine reprezentată, traducându-se din Goethe (I. Al. Bran-Lemeny), Nietzsche (Lucia Goșteanu), D’Annunzio (Giuseppe Cifarelli), Baudelaire (Horia Bottea), Paul Valéry (I. Pasca), Kipling, Rilke, Arturo Graf. Se scrie curent despre Giovanni Papini, Luigi Pirandello, Miguel de Unamuno, Knut Hamsun, Rilke, André Gide ș.a. O vreme publică în paginile gazetei numeroși comentatori italieni, precum Mario Caporilli, Raffaello Riccardi, Mario Ferrighi, Giuseppe Cifarelli ș.a.
TRIBUNA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
la discuțiile în șoaptă ale părinților, mama îl sfătuia pe soț „să tacă, să nu scape cumva vreo vorbă la o bere cu prietenii”; știe că „toți profesorii care spuneau să nu mergem la biserică primeau pe ascuns aghiazmă sau pască sfințită de la rudele lor” („Nu aveam voie să mergem la Înviere, dar toată lumea mergea, de fapt”; „Aveam un vecin milițian, soția lui îi aducea mamei mele pască să o ducă la sfințit și îi cerea să nu spună la nimeni
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în lumina sesiunii generale a Academiei R.P.R. În: Almanahul literar, Cluj, nr.4 (29), apr. 59.C.I. Balmuș. - Doi ani de la apariția lucrării lui I. V. Stalin ''Marxismul și problemele lingvisticii”. În: Contemporanul, nr.25 (298), 26 iun. 60. Ștefan Pasca. - Un eveniment epocal în viața științelor sociale. În: Almanahul literar, Cluj, nr.6 (31), iun., 1952. „Data de 20 iunie marchează în viața științelor sociale un eveniment epocal. Într-adevăr, studiile lui I.V. Stalin în legătură cu lingvistica, studii intitulate modest («Cu privire la
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
care se dovedea de neprețuit. Supusă și robace, Aglaia era o femeie fără minte. îl adora pe leneșul și bețivanul de bărbat care- i risipea tot ce bruma putea dânsa să adune. Copiii se hrăneau prin vecini. De Paști căpătau pască și ouă roșii iar, după ce mâncau umplutura din pască și gălbenușul de la ou, se întreceau care azvârle mai departe gogoloiul de colac trimis praștie dintr-un vârf de nuia. într-o bună zi, beat, Costandin s-a aplecat peste lăptoc
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
era o femeie fără minte. îl adora pe leneșul și bețivanul de bărbat care- i risipea tot ce bruma putea dânsa să adune. Copiii se hrăneau prin vecini. De Paști căpătau pască și ouă roșii iar, după ce mâncau umplutura din pască și gălbenușul de la ou, se întreceau care azvârle mai departe gogoloiul de colac trimis praștie dintr-un vârf de nuia. într-o bună zi, beat, Costandin s-a aplecat peste lăptoc. Știma apei l-a tras în bulboană. Aprigă și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
nu profesez tămâia, îmi dă baldiseli și leșinare, io le am cu muzica la client, zău, ce vă mai deranjați la metloporie, la-nghesuială și busuioace, o facem aci, are coana Măndica și un ou să ciocnim și de-o pască să ne îndulcim abureala, vinul curge de zici că s-a spart canalizarea, zău, coane, nu se merită. Tragem de-o Înviere cu program, de băgăm în boală mahalaua. Gazolină! Carantină, zău! Sanepid și cloramină!“. Nu am rămas. Am plecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Paștelui. Pentru noi, copiii, Paștele nu avea înțelesuri creștinești prea clare dar îl așteptam cu nerăbdare pentru că venea cu bucurii: cu o hăinuță nouă sau ceva de încălțat, așa cum era tradiția în lumea satului, cu mâncăruri mai deosebite (plăcinte, cozonaci, pască, friptură, răcituri, plachie ș.a.), cu ouă roșii cu care organizam concursuri de ciocnit, cu musafiri care ne ofereau dulciuri sau câțiva bănuți, cu permisiunea de a merge la hora satului, unde ne simțeam în largul nostru și ne fuduleam cu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
tradiționale și instalat în centrul Sucevei cu binecuvîntarea unui sobor de preoți, în frunte cu arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Pimen Suceveanul. Pentru prieteni, acesta a rămas însă oul lui Flutur... * Tot în zonă, rădăuțenii au realizat cea mai mare pască din lume, punîndu-i în încurcă tură pe reprezentanții Guinness Book, căci pînă acum nimeni nu a mai încercat să omologheze o pască... Oricum, după îndelungi deliberări, aceasta a avut tradiționala formă rotundă și a fost binecuvîntată și ea în prima
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Pentru prieteni, acesta a rămas însă oul lui Flutur... * Tot în zonă, rădăuțenii au realizat cea mai mare pască din lume, punîndu-i în încurcă tură pe reprezentanții Guinness Book, căci pînă acum nimeni nu a mai încercat să omologheze o pască... Oricum, după îndelungi deliberări, aceasta a avut tradiționala formă rotundă și a fost binecuvîntată și ea în prima zi de Paști, cu spijinul aceluiași neobosit Flutur. * Cea mai mare colivă din lume, cîntărind 2,5 t, a fost pregătită la
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
că și pe vremuri, oamenii scot de la naftalina costumele ce aduc renume satului. Slujba de înviere începe la ora 00:00, dar bătrânii satului merg cu două ore înainte și împodobesc Biserică. Fiecare are în mână o coliva cu cozonac, pasca și ouă roșii, doar roșii, ca de celelalte culori sunt pentru acasă și nu prea ar trebui să se coloreze altfel. Singură culoare cu care ar trebui vopsite ouăle, ar fi cea de roșu, semnificând sângele lui Iisus Hristos vărsat
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN MÂNJEŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2079]
-
înainte să faceți și voi ouă roșii intru aducere aminte de răstihnirea mea, după cum am făcut și eu astăzi. Ciocnitul ouălor semnifică sacrificiul divinității primordiale, în Egiptul Antic, oul era simbolul legământului vieții și reprezenta, totodată sicriul sau cameră mortuara. Pasca: Gospodinele coc, o singură dată pe an, de Sfintele Paști, pasca. Aceasta are o formă rotundă, pentru că se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Având la mijloc o cruce, pasca este împodobita pe margini cu aluat împletit. Mielul
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN BĂLEŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2081]
-
răstihnirea mea, după cum am făcut și eu astăzi. Ciocnitul ouălor semnifică sacrificiul divinității primordiale, în Egiptul Antic, oul era simbolul legământului vieții și reprezenta, totodată sicriul sau cameră mortuara. Pasca: Gospodinele coc, o singură dată pe an, de Sfintele Paști, pasca. Aceasta are o formă rotundă, pentru că se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Având la mijloc o cruce, pasca este împodobita pe margini cu aluat împletit. Mielul: Mielul îl simbolizează chiar pe Iisus Hristos, care s-a jertfit
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN BĂLEŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2081]
-
vieții și reprezenta, totodată sicriul sau cameră mortuara. Pasca: Gospodinele coc, o singură dată pe an, de Sfintele Paști, pasca. Aceasta are o formă rotundă, pentru că se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Având la mijloc o cruce, pasca este împodobita pe margini cu aluat împletit. Mielul: Mielul îl simbolizează chiar pe Iisus Hristos, care s-a jertfit pentru păcatele lumii și a murit pe cruce că un miel nevinovat. Mielul este simbolul lui Iisus în întreaga tradiție creștină
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN BĂLEŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2081]
-
sat țineau post pentru curățirea păcatelor și mergeau în fiecare seară la biserică la denii. În Vinerea Seacă se ținea post negru și la biserică se cânta Prohodul Maicii Domnului. În seara de Înviere toți oamenii mergeau la biserică cu pască, cozonac, oua și vin pentru a fi sfințite de către preot. După sfințire acestea erau date de pomană la lumea din biserică și din fiecare se păstra cate o părticica din care trebuia sa guste fiecare membru al familiei. Dupa slujbă
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN TODIRESTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2082]
-
cu tot ce au mai bun. În fiecare seară a acestei săptămâni creștinii merg la Biserică pentru a asista la slujba Deniilor. Aproape la fiecare mormânt din cimitir este câte o lumânare aprinsă. în Joia Mare se pregătesc cozonacul și pasca iar în Vinerea Mare se vopsesc ouăle. Femeile, înainte obțineau vopseaua pentru ouă prin fierberea unor plante însă, acum există diferite prafuri pentru a vopsi ouăle. Înainte, cozonacul și pasca se făceau acasă dar, acum sunt cumpărate direct de la magazin. În
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN TODIRESTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2082]
-
câte o lumânare aprinsă. în Joia Mare se pregătesc cozonacul și pasca iar în Vinerea Mare se vopsesc ouăle. Femeile, înainte obțineau vopseaua pentru ouă prin fierberea unor plante însă, acum există diferite prafuri pentru a vopsi ouăle. Înainte, cozonacul și pasca se făceau acasă dar, acum sunt cumpărate direct de la magazin. În Vinerea Mare, seara, creștinii mergeau la slujba Prohodului Domnului. Mulți creștini se adunau în Biserică pentru a cânta, printre care se numărau și mulți copii. Preotul satului organizează creștinii astfel încât
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN TODIRESTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2082]
-
creștinii au câte o lumânare în mână și merg să ia lumină de la preot. La început se ține slujba afară, iar apoi creștinii intră în Biserică pentru a asista la Sfânta Liturghie. La sfârșit, fiecare familie, își pune câte o pască și patru ouă jos, șirul ținând până la clopotniță. Apoi, preotul iese din Biserică și împarte fiecare pască în două, o jumătate rămâne familiei iar cealaltă jumătate o ia preotul. Când merg acasă, creștinii au câte o lumânare aprinsă în mână
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN TODIRESTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2082]
-
ține slujba afară, iar apoi creștinii intră în Biserică pentru a asista la Sfânta Liturghie. La sfârșit, fiecare familie, își pune câte o pască și patru ouă jos, șirul ținând până la clopotniță. Apoi, preotul iese din Biserică și împarte fiecare pască în două, o jumătate rămâne familiei iar cealaltă jumătate o ia preotul. Când merg acasă, creștinii au câte o lumânare aprinsă în mână. Această lumânare trebuie să ajungă în fiecare casă a creștinilor, deoarece, simbolizează lumina Domnului. Pe lângă acestea, mai
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN TODIRESTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2082]