10,871 matches
-
Andreescu Premierul Victor Ponta a declarat, joi, la Tulcea, că dacă președintele Traian Băsescu va continua să încalce Constituția, se poate rediscuta subiectul suspendării acestuia, așa cum a propus Călin Popoescu Tăriceanu. "Domnul Tăriceanu a spus că nu trebuie să asistăm pasivi dacă domnul Băsescu va continua să încalce Constituția, că nu contează faptul că mai are trei luni sua trei zile de mandat și sunt de acord cu tot ce a spus domnul Tăriceanu. Dacă se va încălca Constituția, putem foarte
Victor Ponta, de acord cu Călin Popescu Tăriceanu privind suspendarea lui Traian Băsescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22172_a_23497]
-
să stea cu ochii în patru la mișcările FNI-ului? Cronicarul își pune aceste întrebări deoarece reprezentanții a 120.000, cel mult 200.000 de mii de păgubiți la FNI au ajuns să manevreze parlamentari și partide politice împotriva populației pasive a României, adică a plătitorilor de impozite care nu sînt cu nimic vinovați de faptul că o mică parte dintre compatrioții lor și-au pierdut banii riscîndu-i la un fond de investiții. De vină sînt și ziarele care au încercat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
mereu, în timp ce însoțitorii se pierd. Nu tinde niciodată spre desființarea formelor, ci spre ocuparea lor cu propria individualitate. Ar fi reușit cu un simplu Da! spus zeiței Calipso. Dar se situează mereu în afara lui și a determinațiilor, fără a fi pasiv. Pasivitatea nici nu e cu putință. Iar intrînd în luptă cîștigă mereu noi însușiri pentru sine". Trecînd, într-o manieră barocă, dintr-un rol în altul, fiind cînd rob, cînd cerșetor, cînd mincinos sau versatil, Ulise își conservă individualitatea. Nu
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
pildă, în descrierea obsesiv-repetitivă a dedesubtului erotic nu numai că nu favorizează, dar chiar compromite cunoașterea și explorarea lui, prin neputința de a-l transcende în vreun fel spre o reconstrucție în termeni personali. E vorba doar de o zgâire pasivă și frustrată, prin vitrină, de o promiscuitate vinovată, ci nu de o reală împroprietărire cu dedesubturi. Nu se poate nega, chiar în aceste condiții, că emanciparea acestor ani reprezintă o ruptură pe față a uniformelor comunismului. Nu. După părerea mea
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
o are spiritul de a transforma lucrurile într-un sens diferit de materialitatea percepției, de fizica ei. Diferență între percepție și imagine. Diferența dintre imaginea-ficțiune și percepție provine din structura profundă a sintezelor intenționale. Percepția se realizează printr-o sinteză pasivă; ficțiunea se realizează printr-o sinteză activă... SARTRE. Din Imaginația sa: "...Il n'y a pas, il ne saurait y avoir d'images dans la conscience. Mais l'image este un certain type de conscience. L'image este un acte
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
Coreea de Nord, etc. Naziștii își exercitau teroarea și întreaga mașinărie opresivă a statului înainte de toate împotriva evreilor, țapii ispășitori pentru toate relele; comuniștii își terorizau în primul rînd cetățenii propriilor popoare, transformați (cu rare excepții) fie în delatori, fie în instrumente pasive și timorate, fie repetînd prostește ca niște automați consemnele primite de la partid și guvern, sau în epave umane, trăind veșnic în lipsuri și privațiuni, cu gîndirea atrofiată, cu spaima năpastelor care s-ar putea abate asupra lor. Dincolo de aceste deosebiri
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
măsură mult mai mică o acțiune de forță. Dacă pînă acum comportamentul sculptorilor era unul autoritar, plecîndu-se, oarecum, de la premisa că blocul de piatră este doar o carcasă, un fel de temniță-sarcofag în care forma zace latent, așteptînd în mod pasiv momentul eliberării, de această dată s-a plecat de la prezumția formei explicite, a formei manifeste în materia brută care nu așteaptă decît un simplu impuls pentru a se manifesta. Consecința acestei atitudini este, pe de o parte, nonfigurativismul lucrărilor și
Cărbunari 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16898_a_18223]
-
export și de încasare a sumelor în valută cuvenite". Iată un concept-cheie pentru înțelegerea inerției din viața socială și economică a României: "organ de constatare"! Aici se află explicația întregului dezastru național: absolut toate instituțiile statului n-au fost decât pasive "organe de constatare" a ceea ce, în nebunia lui, Ceaușescu distrugea! Aceasta e veritabila moștenire a "Epocii de Aur", perfect ilustrată de lunile de guvernare Stolojan! într-o țară în care nimeni înafara lui Ceaușescu nu gândea, exercițiul reflecției a dispărut
România post-constantinesciană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16994_a_18319]
-
până la esența, până la rațiunea de a fi a puterii. De asemenea, este singura valabilă pentru ambii poli ai relației, cărora li se aplică însă în mod diferit: poruncitorului în diateză activă, - el trebuie să facă dreptatea, și condușilor în diateză pasivă: cererile lor trebuie să fie îndreptățite. Cea mai importantă consecință a legitimării prin justiție constă în dignificarea celor care comandă, dar mai ales a celor care ascultă și execută. Aceștia dobândesc un fel de prioritate logică și valorică: declanșează, prin
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
continuă ideile într-un mod, să-i spunem, mai științific, adăugând concepte ca energie și intelect - acesta din urmă cu cele două ramificații ale sale: intelectul superior, creator, pe care-l asociază cu "stări ca lumina", și intelectul inferior sau pasiv... - ...da, dar la Aristotel e interesant și faptul că el reabilitează materia; mai exact, complexul formă-materie (materia în sine nu e rea, căci ea constituie suportul formei, inspiră forma). Ca atare, era deja o reacție la platonism... ...e vorba despre
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
Pieței Universității, dar, fără voia lor, i-au relevat tocmai această natură, menită a se înscrie în conștiință ca un izvor al unei istorii neîntîmplate. Al unei istorii blocate în potențial. Un izvor paradoxal al idealului activ, irigînd o realitate pasivă, decăzută. Un fenomen cu atît mai semnificativ cu cît exprima putința unei credințe autentice, a unei fidelități patetice în fața vacuității morale, a disponibilității truculente a libertinilor postideologici. Cu atît mai important cu cît opunea unui contingent corupt tabloul unei utopii
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
să se opună mentalității de iobag revoltat. Dar instinctualitatea nu este doar ofensivă, ci se manifestă, prin chiar dinamica ei, și ofensator. Dacă există un specific românesc al acestei dinamici, atunci el provine din promiscuitatea presupusă de alianța în rezistența - pasivă și îndelungată - a majorității românilor la presiunile totalitarismului. Diferențele dintre indivizi au fost aplatizate la maximum, în consecință ele răbufnesc azi cu toată puterea. Promiscuitatea extremă a alianțelor forțate din exterior este răzbunată de o promiscuitate a dezbinării interne; condiții
Practica mizeriei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17085_a_18410]
-
imaginii idealizate a "omeniei" românești (când în fapt, în acești ani este vorba mai mult despre revelarea unei nebănuite bestialități primare), mi se par într-un contact mult mai bun cu starea de fapt aserțiunile care pun accentul pe caracterul pasiv al resentimentelor și prejudecăților românului de rând. Relația interetnică în cauză are, cu siguranță, o psihologie mult mai complexă, depășind mecanica asupririi numerice a unei minorități de către o majoritate. Pe de altă parte, e foarte adevărat că această majoritate nu
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
și dispariția) clișeelor care compun portretul fizic, moral și spiritual al "evreului imaginar". Cu alte cuvinte, urmăresc modul în care s-a născut și evoluat antisemitismul popular în spațiul cultural românesc. Dar și felul în care antisemitismul popular (inconștient și pasiv) l-a influențat pe cel politic (conștient și activ), de pe la jumătatea secolului al XIX-lea pînă în zilele noastre". Se reface, altfel zicînd, portretul robot al evreului imaginar și evaluarea deosebirilor față de portretul evreului real. Se apelează, pentru asta, la
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
bine păstrat e bididiu: forma reprezintă o variantă (cu asimilare fonetică) a termenului bidiviu - "cal tînăr, iute și frumos" (în DEX), sau, inițial, "cal (de călărie) de rasă arabă" ( DA), cuvînt de origine turcească. Azi bidiviu e menținut în vocabularul pasiv al multor persoane mai ales datorită prezenței sale în limba populară (în bună măsură convenționalizată) a basmelor; mai rarul bididiu, în schimb, e probabil netransparent pentru cei mai mulți vorbitori. Bidiviu este unul dintre primele cuvinte argotice românești înregistrate și puse în
"Bididiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15985_a_17310]
-
ei, a acestui obiectiv, încă așa de "fierbinte" pentru noi. Rațiunea îndeobște, își continuă Noica implacabilul rechizitoriu, n-ar fi apanajul național al românilor. Respinși de planul "conștiinței cunoscătoare", de altitudinile "spiritului", nu ne rămîne decît "calea inimii", cale metaverbală, pasivă, vădit inferioară: "iar dacă există o cale de desăvîrșire în duh - și o vom găsi în Învățături - ea se desfășoară pe alte trepte decît cele ale înțelegerii și minții. Se desfășoară pe cele ale inimii, firește. Dar, în timp ce la Augustin
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
călătorii imaginați, ca cei din scrierile lui Voltaire, principalul "vinovat" de această invenție, deși el nu a ajuns niciodată în ținuturile despre care a scris. în fond, subiectul cărții nu este Europa de Est; ea apare, în analiza lui Wolff ca obiect pasiv, dispus parcă să accepte tot ce se inventează pe seama ei. Remarcînd caracterul contradictoriu al acestei construcții, Inventarea Europei de Est oferă o "completare" a tezelor Orientalismului lui Edward Said, cartea care, cu aproape două decenii înainte, instituia postcolonialismul ca domeniu
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
la țară. Am în vedere o terapie care influențează nemijlocit, care este inclusă în costul vieții de zi cu zi, atenuează izolarea din marile orașe și infuzează totodată satisfacția esențială a adaosului creator, personalizat, la funcționarea întregului. Alături de soluția recluziunii pasive în natură (sau către origini mitic rurale), există aceea mai subtilă a promptitudinii energice, eficace, de o complementaritate care trece neobservată. La limită, chiar demonstrația de stradă (sau mitingul), asimilarea orientată a individului în mulțime este regeneratoare. Exista cândva și
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
Relatările întîlnirilor avute cu Noica, Pleșu, Dinescu, Mariana Celac, dineul dat la Ambasada Marii Britanii pentru disidenți (la care a fost invitat și Eugen Simion...) ar trebui să ducă cel puțin la o discuție onestă privind opoziția românească, a cărei atitudine pasivă (în contrast cu disidența activă, termen folosit curent de Adam Michnik) nu poate fi pusă exclusiv pe seama sprijinului acordat de Occident dictaturii lui Ceaușescu, teză susținută mai nou de Tony Judt, într-un articol din The New York Review of Books. Foarte interesantă
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
unul din personajele principale ale montării. Prezența celor doi spiriduși-comentatori, îngeri negri și viciați trimite la teatrul popular și la farsă. Asta nu ar fi rău. Nepriceperea actorilor - voci stridente, nelucrate, execuții exterioare fie prea patetice (Roxana Ivanciu), fie prea pasive (Karl Baker) - necoordonați de regizor conduce multe momente spre facil și chiar comercial. Nimeni nu prea strălucește pe scenă. Nici chiar Constantin Cojocaru - invitat de la Odeon - actor profesionist cu reale calități nu reușește să-l definească pe don Perimplin al
Iubirea mașinală a lui Don Perimplin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16193_a_17518]
-
și exerciții pe care cititorul, oricît de sceptic, este tentat să le rezolve; informații "de culise" despre elaborarea cărții și numeroase mises en abîme; stil degajat, punere în pagină atentă, sfaturi pe care le poate aplica oricine. Și, pentru că lectura pasivă e și ineficientă, dumneavoastră, personal, ce motive ați avea să (nu) citiți această carte? Andra Șerbănescu, , Editura Polirom, Collegium. Practic, Iași, 2000, 264 p., f.p.
Cum se scrie un text by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16296_a_17621]
-
probabil colegii săi) nu au citit nici una din operele lui Rousseau, zăbovind în schimb îndelung asupra lui Confucius sau a Eticii lui Aristotel. Cu tot entuziasmul său și în ciuda unei certe forțe energizatoare de care Warren - un ins mai degrabă pasiv, dacă nu letargic prin formație - trebuie să fi avut nevoie, Babbitt a sfîrșit prin a-l intimida mai degrabă decît încuraja, astfel încît după Harvard nu a urmat doctoratul, ci și-a întrerupt studiile predînd timp de doi la University
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
de activitate și pasivitate. Căci, dacă nu există scopuri și nici resurse interne, se întreabă eseistul, cum am putea vorbi despre elemente active? Tot ceea ce ne înconjoară s-ar reduce la o masă tăcută și amorfă de făpturi și entități pasive, existînd în numele unor cauze care le declanșează fără știrea și fără voința lor. Ființa umană este rezultatul unei tensiuni permanente între pasiv și activ, între ceea ce e obligată - de împrejurări sau de propriile slăbiciun - să suporte și ceea ce e obligată
Cine sîntem cu adevărat by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16582_a_17907]
-
copii. Dar cred totuși că situația de sub Ceaușescu (eu numai asta am trăit, mulțumesc lui Dumnezeu) nu se poate compara cu situația din anii '50. Marea teroare, teroarea absolută a fost atunci. Într-un fel teroarea ceaușistă, susținută prin metode pasive, este și rezultatul fricii acumulate în oameni pe vremea marii terori din anii '50. Românii s-au închis într-un soi de carapace oarecum patologică, refuzînd orice act de solidaritate. Cei cîțiva disidenți, cinci sau șase (acum e inflație) s-
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
Ion Simuț Lumea lui Creangă și a lui Coșbuc este din ce în ce mai greu regăsibilă pe măsură ce ne îndepărtăm de ea și are din ce în ce mai puțini adepți printre cititorii epocii noastre. E un proces previzibil de muzeificare, de trecere într-o zonă pasivă din rândul valorilor în circulație. Posteritatea lor a atins timpul cel mai fast, punctul de vârf al reconsiderării, cam prin anii ´60. Euforia unei societăți închise, bazată pe identitatea ei arhaică, atunci și-a celebrat ruralitatea etnografică. Astăzi Creangă și
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]