280 matches
-
Mihai Eminescu venea pe jos din Ipoteștiul său natal pentru a-și vizita mătușile. O mărturie a faptului că Eminescu citea în chiliile mănăstirii din cărțile religioase este prezența unei însemnări autografe a poetului pe fila 92, jos, a unui pateric manuscris, păstrat la Biblioteca Academiei Române, care a aparținut călugărițelor Fevronia, Sofia și Olimpiada Iurașcu. După tradiția atonită, călugărițele de la Agafton erau așezate în mormânt înfășurate doar în rogojini, fără sicriu. Această rânduială este întâlnită în poezia "„Mai am un singur
Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/311626_a_312955]
-
Uric (microfilm). Dintre celelalte manuscrise: De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor, scris în anii 1680-1691 în limba română de către Miron Costin (microfilm); copiile manuscriselor Aritmologhion (1672), Hrismologhion (1673) și Vasiliologhion (1673) de Nicolae Milescu Spătarul; un Pateric scris în Mitropolia din Chișinău de monahul Manasie în 1816 (original). Colecția de cărți cu autografele scriitorilor, savanților, altor personalități este un obiect de interes pentru mulți bibliofili. Cele mai prețioase autografe aparțin personalităților: Vasile Alecsandri, Dumitru Moruzi, Leon Boga
Biblioteca Națională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/314528_a_315857]
-
și crimă. Influența alcoolului se resimte direct asupra scoarței cerebrale, provocând excitarea și aprinderea simțurilor spre pofta desfrâului; iar împreună distrug milioane de celule nervoase care niciodată nu se mai refac 86. Sfântul Ignatie Briancianinov, în lucrarea sa Tâlcuri la Patericul egiptean, arată de ce vinul era considerat printre pricinile care duc la curvie (desfrânare). Astfel, el zice: Vinul de viță în țările calde are o altă însemnătate decât în țările cu climă temperată. În țările cu climă caldă, întrebuințarea vinului este
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
s-au răcit, atunci arată bărbați și femei jucând împreună și-l face pe pustnic să privească lucruri și forme de rușine, uneori atingându-se și de trupuri, stârnind într-însele fierbințeala dobitocească 92. 87 Sf. Ignatie Briancianinov, Tâlcuri la Patericul egiptean, trad. de Pr. Gheorghe Roșca, în colecția Comorile Pustiei, vol. 9, Edit. Anastasia, București, 1997, pp. 40-41. 88 Ibidem, p. 14. 89 Sf. Nil Ascetul, Cuvânt ascetic, în Filocalia..., vol. I, p. 197. 90 Sf. Ioan Carpatinul, Una sută
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
au. Gândul rău odată acceptat face ca sufletul să pornească deja pe calea păcatului 120, făcând pe om să-l iubească și înstrăinând în acest mod pe om de Dumnezeu care nu privește cu bunăvoință 121 astfel de comportament. În Pateric se disting trei mișcări ale trupului: una naturală (φυσιkη kινησις), alta provenind din excesul hranei și al băuturii, și o a treia provocată de către demoni. Dacă gândurile pe care le iscă (demonul) nu sunt însoțite de patimă atunci, crede Avva
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
în traversarea mării de pământ a Bărăganului meu drag în serile reci și pline de brumă din noiembrie. Marcel Proust avea dreptate: realitatea nu se formează decât în memorie. Toate cele peste măsură sunt de la draci, spune un Părinte în Patericul Egiptean, un citat care-mi pare acum înfipt, la propriu, în creier. O notă scrisă după o noapte petrecută în compania mai multor studenți de mai multe naționalitați și culori. Un exercițiu de socializare aproape obligatoriu în care am fost
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Omul în sine este un fenomen: fost inginer de mine reconvertit în cizmăria ortopedică, neoprotestant (penticostal? evanghelic? baptist? sau din toate câte puțin), gata să ajute cu voioșie netrucată pe oricine. Duce o existență apropiată de cea a Părinților din Pateric. Are o cameră de lucru minusculă, unde bocăne cât este ziua de lungă, croind pantofi pe măsura picioarelor cu defecte, dar și pingelind cu plăcere pantofii mai uzați, mai obosiți ai românilor de passage care fac apel la serviciile sale
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
prigonit pe creștini și a încercat să reînvieze pagânismul. Însă, concepția creștină despre filantropie se deosebea prin felul cum era privit aici omul sărac: că reprezentându-l pe Însuși Iisus Hristos - idee ce {\footnote 52 Sf. Ignatie Briancianinov, Tâlcuiri la Patericul egiptean, 2, Traducere din limba rusă de preot Gheorghe Roșca, în col. Comorile pustiei, vol. 9, Editura Anastasia, București, 1996, p. 11.} {\footnote 53 Sf. Grigorie de Nazianz cf. Jean Bernardi, Grigorie din Nazianz. Teologul și epoca să (330390), Traducere
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
profesor - folosindu-și umorul mereu viu - regreta că oamenii nu au învățat doar să citească. În felul acesta, am fi scăpat de multe păcate. Scrisul iresponsabil, asemenea vorbirii, generează amplificarea, cu fiecare generație, a gândului și a vieții nelegiuite. În Pateric se relatează cum, în cele din urmă, un pretins cărturar își face curaj să-l întrebe pe Sfântul Petru de ce nu este și el trecut în lumea celor drepți, adăugând că multe cărți a scris la viața lui. Răspunsul a
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu putem să anticipăm când și modalitățile prin care se dezvoltă sau cenzurează imaginarul. Bibliografie ***Antologia della filosofia italiana, București 1957. *** Biblia, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, 2008. *** Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, București 1998. *** Patericul, Editura Episcopiei Ortodoxe Române Alba Iulia, 1993, *** Texte care au zguduit lumea, Editura Moldova, Iași, 1995. *** The Declaration of Independence. *** The Oxford English Dictionary, Oxford University Press, 1961. Adămuț, Anton I., Literatură și filosofie creștină, Editura Fides, Iași, 1997. Albert
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Istoria bisericească universală, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București ,1992, p. 95). 34 În acest mediu au fost elaborate o seamă de lucrări care s-au transmis ca formă a tradiției. Printre acestea se încadrează Patericul, tradus în limba română și publicat în cadrul Episcopiei Ortodoxă Română Alba Iulia, 1993, Ioan Moshu, Limonariu, Tradusă și publicată în același mediu, Episcopia Ortodoxă Română Alba Iulia, 1991, sau Paladie Istoria Lausiacă, tradusă și tipărită de Editura Institutului Biblic și
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lucrând cu mâinile noastre. Ocărâți fiind, binecuvântăm. Prigoniți fiind, răbdăm. Hiliți fiind, ne rugăm. Am ajuns ca gunoiul lumii, ca măturătura tuturor, până astăzi. (I Corinteni 4, 10-13) În monahismul timpuriu Deja vedem diferite forme de "nebunie în Hristos" în Patericul egiptean, la Părinții pustiei, Avva Antonie cel Mare profețea: A zis iarăși: Va veni vremea ca oamenii să înnebunească și când vor vedea pe cineva că nu înnebunește se vor scula asupra lui, zicându-i că el este nebun, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
inima lor nepocăită”42. La originile bolii 45 Însă, cu aceste explicații și paralelisme nu pretindem că am epuizat misterul suferinței drepților și al vieții de huzur al păcătoșilor nepocăiți. Acestea rămân mai departe taine ascunse În Dumnezeu. Citim la Pateric cum Avva Antonie, iscodind adâncul judecăților lui Dumnezeu, a Întrebat : „Doamne, cum unii mor după o viață atât de scurtă, În vreme ce alții ajung la adânci bătrâneți ? De ce unii sunt săraci, iar alții bogați ? Cum nelegiuiții se Îmbogățesc, iar cei drepți
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sa personală și să fie Încredințat că participă el cel dintâi la succesul ori la eșecul de obște 90, fiindcă avem nevoie de ajutorul fiecăruia dintre frați „mai mult decât are nevoie o mână de alta”91. IV.5. Părinții Patericului despre slujirea bolnavilor Sfatul patristic este categoric În privința iubirii aproape‑ lui și a slujirii acestuia : fiecare să socotească drept cel mai mare câștig folosul pe care‑l aduce aproapelui său, căci În folosul aproapelui stă folosul nostru. În Patericul egiptean
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Părinții Patericului despre slujirea bolnavilor Sfatul patristic este categoric În privința iubirii aproape‑ lui și a slujirii acestuia : fiecare să socotească drept cel mai mare câștig folosul pe care‑l aduce aproapelui său, căci În folosul aproapelui stă folosul nostru. În Patericul egiptean, Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 87 ni se istorisește că undeva trăia un bătrân pe nume Apollo. Ori de câte ori cineva Îi cerea un ajutor el mergea cu bucu‑ rie, zicând : „Cu Hristos am astăzi să lucrez pentru sufletul meu, căci aceasta
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mântuiască. Niciodată să nu uitați că la fel a făcut și Hristos pentru noi. A pătimit pentru noi, din iubire pentru noi, lucruri care nu plac nimănui : suferință, durere, ocară și batjocură”96. Compătimirea și Îngrijirea bolnavilor 89 Citim În Paterice cum monahi tineri care au primit ca ascultare să se Îngrijească de bolnavii aflați la sfârșit de drum În viața de aici, Împlineau aceasta cu atâta conștiin‑ ciozitate și devotament, Încât nu mergeau niciodată la a‑și Împlini somnul nopții
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mănăs‑ tirilor noastre, pentru că au fost nenumărate astfel de clădiri unde bolnavii erau Îngrijiți, mângâiați sufletește, Întăriți duhovnicește și În cele din urmă, unii primeau vindecarea. Vom aminti doar câteva pe care le‑am considerat mai ilus‑ trative. Astfel, din Patericul românesc aflăm, printre altele, că „pe lângă grija pe care o avea pentru Împodobirea biserici‑ lor și mântuirea sufletelor, mitropolitul Atanasie Crimca (al Moldovei și Sucevei † 1631) s‑a Îngrijit și de alinarea bolilor și suferințelor trupești. Astfel, În anul 1610
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ci mulțumesc Domnului pentru această șansă de curățire, de mântuire. Ei doresc să se purifice de impuritățile sufletești prin suferința din această viață, pentru a scăpa de suferința viitoare care e veșnică și de nesuferit. Așa se explică de ce În Paterice sau În Viețile sfinților citim cum unii dintre părinții cuvioși, În marea lor smerenie, cugetând că nu au săvârșit nimic bun pe pământ și că Încă sunt cuprinși de slăbiciuni și neputințe, Își asumau suferințele trimise de Dumnezeu pentru răscumpărarea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Ștefan, care mărturisea : „Toate cele făcute de Dumnezeu sunt folositoare. Eu știu Însă că asemenea suferințe sunt consecințele păcatelor. Și e mai bine să ispășim aici păcatele, decât să suportăm după moarte chinuri fără sfârșit”187. În lucrarea duhovnicească intitulată Pateric 188, ni se isto‑ risește că se afla la Chilii un frate, care ajunsese la o sme‑ renie atât de mare, Încât se ruga totdeauna astfel : „Doamne, trimite‑mi o boală, căci atunci când sunt sănătos, nu‑ți dau ascultare”. Și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
dat urmă‑ torul răspuns : „Ei, părinte Nicodim ! Boala vine pentru păca‑ tele mele. Dacă vreau să scap de boală, rămân cu păcatul. 158 Suferința și creșterea spirituală Deci, mai bine primesc cu răbdare tot ce‑mi dă Dumnezeu”192. În Patericul atonit ni se mai istorisește faptul că un preot l‑a Întrebat pe un călugăr bolnav : „— Cum e cu sănătatea, părinte ? — Bine. Acum că am În mine mai multă boală, nu voi merge la Tatăl meu cu mâinile goale”193
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
s‑a dat ca să‑și ridice firea din păcat și din patimi, În durere mulțu‑ mește astfel lui Dumnezeu pentru că l‑a iubit și l‑a miluit prin sfânta Lui pedagogie. Mulțumirea este prin ea Însăși aducătoare de bucurie. În Pateric, ni se istorisește cum un părinte rus, pe nume Tihon, Îmbunătățit duhovnicește fiind, era convins că durerile și necazurile curăță și lustruiesc omul, și că nu e nimic mai mare decât aceasta, nici chiar rugăciunea lui Iisus. El susținea pe
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sfinți care au răbdat supliciile bolii nu se plângeau de această dureroasă stare, ci Își exprimau cre‑ dința că dacă noi am ști cât de folositoare sunt suferințele pentru suflet, le‑am primi ca pe cele mai mari daruri. În Patericul egiptean, ni se relatează despre un bătrân care „adeseori pătimea și se Îmbolnăvea. Și s‑a Întâmplat Într‑un an să nu se Îmbolnăvească și s‑a Întristat cumplit și plângea, zicând : «M‑a părăsit Dumnezeu și nu m‑a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și posibilitățile de vindecare, Îngeri În halat alb și mesageri ai vieții, cărora nu se sfiesc a le săruta mâinile prin care Dumnezeu a lucrat vindecarea. IX.7. Frământările unui medic priceput, devotat și misionar al lui Hristos În volumul Patericul secolului XX270, ni se istorisesc, printre altele, frământările unui medic pătruns de credință și de dragoste creștină, care, fiind un foarte bun specialist, medic priceput și devotat, dorea să devină, printre studenții săi, și un bun misionar al credinței creștine
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
fiu viața mea, rău am trăit, din cauza mea moarte mi‑am fost eu Însumi, În Tine Încep să trăiesc. Tu grăiește‑mi (...) Am crezut În cărțile Tale și cuvintele lor sunt foarte tainice”277. 266 Suferința și creșterea spirituală La Pateric ni se povestește, printre multe altele, și despre sfârșitul pământesc al fericitului Stareț Paisie Aghioritul († 12 iulie 1994), poate unul dintre ultimii mari asceți și mistici ai Sfântului Munte. Starețul a dus o viață duhovni‑ cească foarte Înaltă. „Cine ar
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
suferinței, rugăciunile celorlalți, omul poate deveni nerăbdător din pricina slăbiciunii, așa cum remarcă marele bătrân filocalic - Sfântul Ioan295, sau obosește repede și concentrarea‑i lipsită de intensitate mai ales atunci când insul este cuprins de vreo boală letală ce‑i macină ființa. La Pateric ni se istorisește că ucenicul unui mare avvă era grav bolnav. Bătrânul Îl Îndeamnă să nu lase rugăciunea, ci să o sporească. Revenind după un timp, ucenicul se afla În proximitatea morții. Bătrânul Îl Întreabă : „Te mai poți ruga ?” „Nu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]