759 matches
-
maxim primăvara-vara, la persoane care profesează ca agricultori, pădurari sau care se expun prin activități recreaționale (drumeții, picnicuri, campare). Patogenie În parcursul ciclului natural, borrelia exprimă pe suprafață două proteine antigenice, A (OspA) și C (OspC), care reprezintă factori de patogenitate. Transmiterea la mamifere este dependentă de legarea OspC de o proteină salivară a căpușei. Pentru a produce infecția mamiferelor, contactul cu căpușa trebuie să depășească 24 ore. Evoluția infecției parcurge 3 faze, asemănătoare luesului: faza primară cutanată, inconstantă, însoțită de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Prof. Univ. Dr. Doina MIHALACHE PARTEA I INFECȚIILE INTRAABDOMINALE - considerații teoretice INTRODUCERE Infecțiile intraabdominale (IIA) sunt frecvent întâlnite în practica medicală, reprezentând o cauză majoră de morbiditate și mortalitate (164, 231). Peritoneul este frecvent expus riscului unor infecții grave din cauza patogenității particulare a germenilor, a condițiilor anatomice ale seroasei peritoneale, care favorizează extinderea prin lipsa cloazonărilor, și de mișcările respiratorii și a peristalticii intestinale. Peritoneul este adaptat oricărei agresiuni microbiene cu condiția ca invazia să nu fie masivă și de lungă
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
de copii ADN HPV la fiecare diviziune celulară și, random, replicare de mai multe ori (sute) per ciclu celular. Un alt factor important în dezvoltarea cancerelor asociate HPV îl reprezintă variantele virale care diferă prin proprietățile chimice, biologice și de patogenitate. Bazat pe variațiile în secvențele regiunilor L1, L2 și LCR au fost identificate 5 variante naturale al HPV16: Europeană (E), Asiatică (As), Asian-Americană (AA), Africană-1 (Af1), și Africană-2 (Af2). Variații intratipice au fost observate și în genele E2, E4, E5
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
de copii ADN HPV la fiecare diviziune celulară și, random, replicare de mai multe ori (sute) per ciclu celular. Un alt factor important în dezvoltarea cancerelor asociate HPV îl reprezintă variantele virale care diferă prin proprietățile chimice, biologice și de patogenitate. Bazat pe variațiile în secvențele regiunilor L1, L2 și LCR au fost identificate 5 variante naturale al HPV16: Europeană (E), Asiatică (As), Asian-Americană (AA), Africană-1 (Af1), și Africană-2 (Af2). Variații intratipice au fost observate și în genele E2, E4, E5
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
având centrul de rotație la nivelul hipomoclionului. Deplasarea dintelui este mai mare deasupra și dedesubtul punctului de rotație, unde lățimea spațiului alveolo-dentar este mai mică. Rezultă că la forțele orizontale sunt solicitate numai o parte din fibrele ligamentare, ceea ce explică patogenitatea forțelor orizontale, la care parodonțiul nu este bine adaptat funcțional. b) mobilitatea verticală sau axiala -este mai puțin vizibilă la examenul clinic decât cea transversala. În inocluzia de repaus, dinții sunt ușor egresați datorită presiunii sangvine desmodontale, fibrele ligamentare fiind
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Când bacteriile, virușii sau alți agenți patogeni infectează corpul, se ascund în locuri diferite. Fiecare component al sistemului imun este adaptat într-un anume fel pentru localizarea acestora. B. Teorii etiopatogenice în SM Pentru a ajunge la actualele teorii de patogenitate în SM, trebuie să trecem în revistă cunoștințele și informațiile anterioare privitoare la această boală demielinizantă a sistemului nervos central (SNC). În primul rând, pentru susținerea concretă a diagnosticului de SM este necesar să îmbinăm toate datele aferente: cele clinice
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
bazat pe o pletoră de observații clinice și mai ales cercetări experimentale, a stăruit în descifrarea factorilor etiopatogenici, continuând eforturile de a preciza care dintre factorii ambientali (chimici, fizici, bacterieni, toxici, virali etc.) au prioritate în geneza și mereu sporita patogenitate a diferitelor forme de cancer. Cum bine se observă, ambele trepte de înțelegere plăteau un greu tribut unilateralității. Așa-numiții „agenți carcinogenetici“, fie că era vorba de o substanță chimică (gudroane, sterili ș.a.), radiație (X, UV ș.a.), bacterie ori virus
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
complexul MHC, să nu mai poată fi recunoscute de receptorii limfocitelor TCD8+. Respectiva schimbare în structura antigenului viral este un fenomen grav: nu numai că selecția în acest fel de clone de virus gripal dă naștere la sușe rezistente, cu patogenitate crescută, care se răspândesc în populație, dar co-evoluția oferă, în fine, o explicație plauzibilă a persistenței și re-emergenței virusurilor gripale de-a lungul anilor. Modificările din genomul viral, chiar de mică amploare, precum mutațiile punctiforme, pot face inoperabile vaccinurile preparate
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ipotezei că VHB și VHC ar contribui la mecanismele hepatocarcinogenezei, atât în mod direct, cât și indirect, prin provocarea bolii hepatice cronice necro-inflamatorii. 8.1.2. Carcinogeneza cu virusul hepatitic B (VHB) 8.1.2.1. Istoric și probleme de patogenitate ale VHB Virusologul american Samuel Blumberg și colaboratorii săi au identificat, în 1965, un antigen necunoscut în serul unui aborigen australian cu leucemie. Ei au intro dus un test serologic care detecta respectivul antigen pe care l-au numit „Australia
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
urcați În pătuț intram rapid În lumea visurilor pline de farmec. A doua zi o luam de la capăt. Nimeni nu se Îmbolnăvea deși sunt convins că și În acele vremuri bântuiau virusurile respiratorii. Reactivitatea noastră naturală era mai mare decât patogenitatea lor. Am fost părtaș și la săniuș. Aveam sanie din lemn de salcâm, care luneca pe zăpadă mai iute ca vântul și-mi făcea o plăcere deosebită să mă avânt cu ea pe pârtia de "pe groapă", dealul răsăritean al
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
specia bovine în scopul recoltării, prelucrării, conservării și livrării de material seminal pentru însămânțări artificiale; 3. bacterii comune cu potențial patogen (UFC) microorganisme ce nu pot să producă îmbolnăviri în condiții fiziologice corespunzătoare ale animalului gazdă, dar care își manifestă patogenitatea numai în anumite condiții favorizante ce induc neutralizarea barierelor antiinfecțioase ale gazdei; 4. germen/agent patogen specific - microorganism ce se dezvoltă pe seama gazdei, inducând procese manifestate printr-o stare morbida specifică (boală infecțioasă); 5. unitate formatoare de colonii - numărul de
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 24 noiembrie 2004 referitoare la cerinţele de sănătate şi calitate pentru materialul seminal congelat de bovine ce poate fi comercializat în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164809_a_166138]
-
martie 2004 Capitolul I PREVEDERI GENERALE 1. ETIOLOGIE Boala de Newcastle, cunoscută și sub denumirea de pseudopestă aviară este o infecție a păsărilor produsă de orice tulpină de paramyxovirus (APMV-1) aparținând genului Rubulavirus, familia Paramyxoviridae, care are un indice de patogenitate intracerebrală determinat pe pui de găină în vârstă de o zi egal sau mai mare de 0,7. 1.1. Păsări susceptibile Paramyxovirusurile infectează o mare varietate de păsări cuprinzând păsări sălbatice, păsări în captivitate, găini, curci, și alte specii
NORMĂ SANITARA VETERINARA din 23 decembrie 2003 privind Planul de contingenţă al bolii de Newcastle*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158423_a_159752]
-
de organe de la cadavre pe medii speciale și se transportă la laborator în condiții corespunzătoare; se efectuează examene serologice: microtestul de inhibare a hemaglutinării, evaluarea capacității de formare a plajelor; izolarea de virus pe ouă embrionate de găină; indicele de patogenitate intracerebrală. După izolarea și identificarea virusului tulpinile de virus se vor trimite la laboratorul de referință pentru subtipizare. ... b) Norma Sanitară Veterinară privind Programul de supraveghere, profilaxie, și combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la
NORMĂ SANITARA VETERINARA din 23 decembrie 2003 privind Planul de contingenţă al bolii de Newcastle*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158423_a_159752]
-
moarte sau păsări ucise în scop de diagnostic și probe de tampoane traheale și tampoane cloacale recoltate de la păsări vii; ... b) identificarea virusului prin reacția de inhibare a hemaglutinării, utilizând un antiser de referință contra bolii de Newcastle; ... c) testul patogenității intracerebrale efectuat pe păsări SPF în vârstă de o zi. ... FIȘA NR. 8 PROCEDURĂ DE NOTIFICARE INTERNĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ Prezenta este întocmită în conformitate cu prevederile Codului Zoo-Sanitar Internațional, Titlul 1.2 - Notificări și informații epizootologice, art. 1.2.0.3. Administrațiile
ANEXĂ din 23 decembrie 2003 privind Manualul de instrucţiuni pentru boala de Newcastle*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158422_a_159751]
-
DE NEWCASTLE Capitolul I PREVEDERI GENERALE 1. ETIOLOGIE Boală de Newcastle, cunoscută și sub denumirea de pseudopesta aviară este o infecție a păsărilor produsă de orice tulpina de paramyxovirus (APMV-1) aparținând genului Rubulavirus, familia Paramyxoviridae, care are un indice de patogenitate intracerebrala determinat pe pui de găină în vârstă de o zi egal sau mai mare de 0,7. 1.1. Păsări susceptibile Paramyxovirusurile infectează o mare varietate de păsări cuprinzând păsări sălbatice, păsări în captivitate, găini, curci, și alte specii
ORDIN nr. 1.114 din 23 decembrie 2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind Planul de contingenta şi Manualul de instrucţiuni pentru boala de Newcastle. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156003_a_157332]
-
de organe de la cadavre pe medii speciale și se transporta la laborator în condiții corespunzătoare; se efectuează examene serologice: microtestul de inhibare a hemaglutinării, evaluarea capacității de formare a plajelor; izolarea de virus pe ouă embrionate de găină; indicele de patogenitate intracerebrala. După izolarea și identificarea virusului tulpinile de virus se vor trimite la laboratorul de referință pentru subtipizare. ... b) Normă Sanitară Veterinară privind Programul de supraveghere, profilaxie, și combatere a bolilor la animale, de prevenire a transmiterii de boli de la
ORDIN nr. 1.114 din 23 decembrie 2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind Planul de contingenta şi Manualul de instrucţiuni pentru boala de Newcastle. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156003_a_157332]
-
moarte sau păsări ucise în scop de diagnostic și probe de tampoane traheale și tampoane cloacale recoltate de la păsări vii; ... b) identificarea virusului prin reacția de inhibare a hemaglutinării, utilizând un antiser de referință contra bolii de Newcastle; ... c) testul patogenității intracerebrale efectuat pe păsări SPF în vârstă de o zi. ... FIȘA NR. 8 PROCEDURA DE NOTIFICARE INTERNĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ Prezenta este întocmită în conformitate cu prevederile Codului Zoo-Sanitar Internațional, Titlul 1.2 - Notificări și informații epizootologice, art. 1.2.0.3. Administrațiile
ORDIN nr. 1.114 din 23 decembrie 2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind Planul de contingenta şi Manualul de instrucţiuni pentru boala de Newcastle. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156003_a_157332]
-
2. Test de imunofluorescența (IF) 3. Test de imunoadsorbtie cu anticorpi marcați enzimatic (ELISA) 4. Testul de amplificare a catenelor de ADN (PCR^(TM)) 5. Testul de însămânțare pe medii 6. Testul biologic 7. Teste de îmbogățire 8. Testul de patogenitate Apendice 1 Medii nutritive pentru izolarea și cultivarea bacteriei Ralstonia solanacearum Apendice 2 Materiale pentru pregătirea probei Apendice 3 Materiale pentru testul IF Apendice 4 Determinarea nivelului de contaminare în testul IF Apendice 5 Materiale pentru testul ELISA Apendice 6
ANEXE din 19 decembrie 2002 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151504_a_152833]
-
repetată, de preferință printr-un test de însămânțare pe plăci selective. *4) Identificarea unei culturi pure de Ralstonia solanacearum este obținută prin cel puțin unul dintre testele enumerate în secțiunea ÎI pct. 4.1, în combinație cu un test de patogenitate (secțiunea ÎI pct. 4.3). Caracterizarea tulpinilor este opționala, dar este recomandată pentru fiecare situație nouă. 2. Detectarea și identificarea bacteriei Ralstonia solanacearum în probele de tuberculi de cartof Protocolul este destinat detectării infecțiilor latențe în tuberculii de cartof printr-
ANEXE din 19 decembrie 2002 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151504_a_152833]
-
vor interfera în acest test. *9) Test(e) de confirmare Identificarea certă a unei culturi pure de Ralstonia solanacearum se obține prin cel puțin unul dintre testele enumerate în secțiunea ÎI pct. 4.1, în combinație cu un test de patogenitate (secțiunea ÎI pct. 4.3). Caracterizarea tulpinilor este opționala, dar este recomandată pentru fiecare caz nou. Secțiunea ÎI DIAGNOZA PUTREGAIULUI BRUN AL TUBERCULILOR DE CARTOFI ȘI A VESTEJIRII BACTERIENE LA PLANTELE DE CARTOFI ȘI TOMATE 1. Simptome 1.1. Simptome
ANEXE din 19 decembrie 2002 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151504_a_152833]
-
FAP (Janse, 1991; Stead, 1992a; Stead, 1992b). Profilul culturii trebuie să fie identic cu cel al controlului pozitiv. Utilizarea D-ribozei │ - │ - │ + │ ├────────────────────────────┼──────────┼────────────┼────────────┤ │Activitate pectolitica │ Scăzută │ Scăzută │ Ridicată │ └────────────────────────────┴──────────┴────────────┴────────────┘ Determinarea rasei Rasă se poate determina (Buddenhagen et al., 1962) în baza testelor de patogenitate la plante de tomate sau vinete și la plante de tutun și printr-un test de hipersensibilitate (HR) la frunzele de tutun (Lozano și Sequeira, 1970): ┌──────────────────────────┬───────────��───────────────────────────────────────┐ │ │ Rasă* - frunze de tutun │ Necroza (48 de ore) │ HR (12 - 24 │ Cloroza │ │ │și ofilire
ANEXE din 19 decembrie 2002 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151504_a_152833]
-
Necroza (48 de ore) │ HR (12 - 24 │ Cloroza │ │ │și ofilire (7-8 zile)│ ore) │ (2-8 zile) │ ├──────────────────────────┴─────────────────────┴──────────────┴──────────────┤ │* rasă 4 (patogena pe ghimbir și alte câteva plante gazdă) și rasă 5 (patogena│ │doar pe dud) nu sunt incluse. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Caracterizarea raselor prin testul de patogenitate sau prin testul de hipersensibilitate la tutun poate să nu fie foarte exactă dar, în schimb, pot fi deduse din biovar și gazdă naturală de origine. Cultură poate fi caracterizată în continuare prin: Amprenta genomică Diferențierea moleculară a tulpinilor din
ANEXE din 19 decembrie 2002 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151504_a_152833]
-
continuare prin: Amprenta genomică Diferențierea moleculară a tulpinilor din complexul Ralstonia solanacearum se poate face prin: Analiza RFLP (Cook et al., 1989) Repetarea secvențelor PCR [REP-, ERIC- BOX-PCR (Louws et al, 1995; Smith et al, 1995)] 4.3. Testul de patogenitate Acesta este un test pentru confirmarea diagnosticului de Ralstonia solanacearum și pentru stabilirea virulentei culturilor identificate de Ralstonia solanacearum. Se prepară un inocul de 10^6 celule/ml din cultura și din tulpina martor pozitiv. Se inoculează 5-10 plante de
ANEXE din 19 decembrie 2002 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151504_a_152833]
-
4. Coloniile cu morfologie caracteristică se pot purifica prin subcultura pe un mediu nutritiv comun (apendicele 1). 5.5. Se identifică culturile pure (secțiunea ÎI pct. 4.1) și confirmarea culturilor de Ralstonia solanacearum se face printr-un test de patogenitate (secțiunea ÎI pct. 4.3). Interpretarea rezultatului testului de însămânțare pe plăci selective. Testul plăcilor selective este negativ dacă după 6 zile nu sunt izolate colonii bacteriene sau dacă nu sunt izolate colonii caracteristice de Ralstonia solanacearum, cu condiția să
ANEXE din 19 decembrie 2002 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151504_a_152833]
-
Se observă vestejirea, epinastia, cloroza și/sau piticirea. 6.5. Se izolează din plantele infectate (secțiunea ÎI). Se identifică culturile pure cu morfologie caracteristică (secțiunea ÎI pct. 4.1) și se confirmă culturile de Ralstonia solanacearum printr-un test de patogenitate (secțiunea ÎI pct. 4.3). 6.6. Dacă se consideră necesar, se verifică absența infecției în loturile de plante-test care nu prezintă simptome. Din fiecare plantă test se prelevează o secțiune de 1 cm de tulpina, provenită de la 2 cm
ANEXE din 19 decembrie 2002 privind controlul bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al.*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151504_a_152833]