1,557 matches
-
Concertul nr.2 de Bartók, dar o schimbare de ultimă oră a determinat-o să se prezinte cu Concertul pentru vioară op. 47 de Sibelius . Temperamentul ei vulcanic s-a potrivit cu dramatismul scriiturii pe care l-a redat cu preaplinul patosului aflat în conținutul acestei creații specifice Romantismului nordic. Tonul ei frumos a fost pus în valoare pe mișcarea mediană și în bisul - Adagio - extras din Sonata I- a de Bach. Totuși seara a rămas memorabilă prin prezența dirijorului orchestrei, Enrique
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
și momente ce au excelat prin tehnică și acuratețe (Glitter and Be Gay din opereta Candide în interpretarea Plamenkăi Angelova). Am apreciat calmul și eleganța Alexandrei Știrban cu mult îndrăgitul Höre ich Zigeunergeige din opereta Contesa Maritza, în contrast cu verva și patosul lui Victor Apetrei care ne-a adus pe scenă o abordare îndrăzneață a piesei Somebody to love din musicalul We will Rock You de Brian May și Freddie Mercury. În afara celor menționate mai sus, publicul s-a mai delectat cu
Provocarea by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84205_a_85530]
-
îndrăgostit, rămâne același burghez manierat, capabil totuși „să-și facă cu ochiul” de dragul femeii iubite. Tiparul este al unei muzici vest-europene, deciso (Ștefan Popov, bas- bariton). Cuplului Farfuridi- Brânzovenescu i s-a acordat o atenție specială; Farfuridi extrem de reliefat, cu patos, vehement, evoluează pe idiomuri latino, acest aer piazzolian sugerând cumva caracterul pătimaș hispanic. Vasile Chiș - bas bariton - se desfășoară pe suprafețe semnificative și se distinge pregnant față de montările clasice ale piesei. În sfârșit, frumoasa Zoe Trahanache primește tiparul unui personaj
O scrisoare pierdută... by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84258_a_85583]
-
sau În seara de Moș Ajun de Marin Trache. Surpriza serii ne-a fost oferită în dar de maestrul Jean Lupu, dirijorul peste care anii ce trec par a îsi pune cu greu amprenta. Acesta a interpretat cu prospețime și patos un fragment la toacă, din piesa cu același nume a părintelui Constatin Drăgușin. Momentul a lăsat întreg auditorul cu sufletele ridicate spre ceruri, prin bătăile implacabile ale instrumentului de lemn, simbol al ortodoxiei românești. Partea mediană a concertului a fost
O seara magic? cu Symbol by Janina B?DICI () [Corola-journal/Journalistic/84306_a_85631]
-
perioada pregătirii Unirii, B.P. Hasdeu și-a intitulat revista România, dând expresie unui ideal patriotic al neamului românesc. în prima revistă pe care o editează, relevă I. Oprișan, "pasiunea cu care tânărul debutant arde la flacăra marilor întrebări ale zilei, patosul cu care abordează mai ales problemele Unirii, tonul oracular-profetic al articolelor, fac din România o revistă unică în epocă." Însuflețit de hotărârile Convenției de la Paris, din 30 martie 1856, prin care s-a aprobat punerea bazelor unei noi organizări a
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7056_a_8381]
-
prevede un "un mare destin literar". Octav Șuluțiu consideră întâmplări... "o carte uluitoare", "o carte unică", "o carte mare", iar Blecher este din punctul lui de vedere un scriitor nou și original. Pompiliu Constantinescu, destul de temperat de obicei izbucnește cu patos "rareori se întâmplă (...) să întâlnim un debut mai revelator", dar este conștient de faptul că prima scriere blecheriană nu va cunoaște succesul de public din cauza "caracterului ei special" și a îndrăznelii acestei experiențe. Ca și Sebastian, Pompiliu Constantinescu pare a
M. Blecher în epoca sa by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/8078_a_9403]
-
cu studii în Elveția, un începător de soi în cultura noastră, chiar cât privește rostul criticii. Ce este critica (literară)? "Prin critică nu înțelegem numai aceea care bate fără cruțare frazeologia, sărăcia ideilor, pedanterie și obiceiurile literaturii străine introduse cu patos în pământul român, dar critica sănătoasă ce răspândește bunul..." Și această critică "sănătoasă", afirmativă cum spunem noi astăzi, e necesar să aibă judecată nepărtinitoare, cunoștința lucrurilor și a oamenilor. Și vigoare polemică, așa cum însuși dă dovadă în atitudinile privitoare la
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
eseuri bloc care o compun conțin numeroase accese de erudiție. Andrei Oișteanu cel de acum n-ar mai face, poate, atâta caz de diversitatea lecturilor sale. Numai că, pe de altă parte, n-ar mai dovedi nici un atât de tenace patos analitic în lectura unui singur basm, Harap Alb, ca scenariu inițiatic (aproape o sută cincizeci de pagini fiind dedicate acestui demers). Aerul timpului își are bunele și relele sale. Dacă astăzi Grădina de dincolo. Zoosophia dă o ușoară impresie de
Doi eseiști, la începuturile lor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4303_a_5628]
-
riscă să îmbătrânească ucenic al virtualităților.” Că încă are nevoie o va dovedi nefericitul Îndreptar pătimaș. De aceea, trebuie să se redefinească: „Un suflet vast încins în formele franceze...” Prin asta, „să evităm panta elegiilor.” Să renunțe la lirism. Căci: „Patosul dezlănțuit, fără chinga normativă, duce la dezarticularea spiritului, la un gotic deșănțat.” Vrea să se schimbe fără să se piardă. Să devină „un om ce-și controlează reflexele din spor de viață nu din uscăciune”. Va fi definit „de extaze
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4233_a_5558]
-
aduce din zona centrului înapoi câte unul, câte doi, viii și cei morți, plini de speranța întoarcerii sub același stejar, alunecând gând sădit cândva în rădăcinile cusute în cerc, în triunghi -. Să mai asculte vocea cu timbrul ei fără șovăiala, patosului ce nu i-a trădat. Toți vor aștepta o altă nuntă, aceleași porți se vor deschide, rămâneți încă afară durerile de cap nu mai au înțeles, de-atâta joc și zăbavă în soare, mă dor și gleznele de la picioare! A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
îi trezește memoria involuntară, în care femeia se regăsește în ipostaza de copil care și-a păstrat “așteptarea pasională” și “plăcerea copilarească” de a primi. Această trăire avea să destrame boala acceptată de eroină, monotonia zilelor... Acțiunea este estompată de patosul trăirii, nici nu mai trebuie să facă ceva, este suficient că s-a gândit, că și-a consumat actul fizic prin gând, deoarece “tot așa, trăise în minte toate aventurile lumii”. În ciuda construcțiilor realiste, în roman întâlnim pasaje de un
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
pentru mine...” O frază înregistrată de Domnul R. fără nici un comentariu. A tăcut și atunci, și mai târziu, fără a înceta să o întoarcă pe toate părțile. Ar putea spune, cel mai simplu: „O declarație de dragoste, laconică, de un patos disimulat.” Și punct! Dar Domnul R. nu s-a oprit la punct. A pus în loc două puncte explicative, apoi le-a înlocuit cu punct și virgulă (acestea cer completări, variante), în fine, s-a oprit la trei puncte de suspensie
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
diferența între vis și starea de veghe. De aceea, poate, fericirea din vis îl făcea să caute argumente, tot în vis, că ceea ce trăiește este chiar realitatea, refuzând adevărul (trist!) al vieții conștiente. Și acum câteva nopți dorea cu același patos să se convingă singur că nu este vis, că el chiar zboară! S-a trezit gemând și a fost cuprins, instantaneu, de o tristețe copleșitoare. „Așadar, orice vârstă ai avea, copilul din tine își cere drepturile. Ești în stare să
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
imn adus vieții umane, purtată la cea mai înaltă frumusețe și puritate spirituală, consideră că se vor întoarce identitar mereu și mereu numai cei care au meritat viața, pentru că au afirmat-o, au slăvit-o, au iubit-o la înalt patos sufletesc. Căci este ca și cum ei înșiși ar fi re-creat-o. Ceilalți, oamenii fără idealul de a se ridica deasupra lor înșiși, vor muri fără întoarcere. Prin urmare, trăim de fiecare dată un Azi etern. Pentru că " Toate lucrurile vor reveni pururi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Unul nu este nimic. Cine nu înțelege unitatea, nu înțelege nimic. Universul este în fiecare lucru. Este un unic creator continuum. Este oare atât de utopic să credem cu Nietzsche că energiile concertate ale unei omeniri viețuind la unison în patos poetic ar reuși să instaureze în sfârșit prezentul absolut eternitatea ? Energia, de o calitate superioară, dezvoltată de actul poetic fie artistic, fie al transformării unei secvențe de viață într-un poem viu, nu ar putea fi captată într-o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
adolescenți adunați pe stadioane, lansând din când în când și câte o ghiulea antiimperialistă, mai bine s-ar duce chiar în groapa cu lei, să le miroase excrementele de aproape. După aceea să vină și să declame în fața noastră, cu patos și cu convingere! Însă nu vreau să mă bag acolo unde nu-i resortul meu, că îmbătrânesc repede (!), și nu mă încântă în nici un fel pensia, nici măcar aceea pe caz de boală cu comisie aranjată. Eu am un principiu: munca
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
se ascundea imperialismul, capitalismul, iar privirea lui trebuia să fie oțelită, ca să Îl sfărâme, să-i dovedească inanitatea... Dar „acestea“... Licența poetică era prea căutată; În fine, se potrivea cu ce se recita la televizor seara, de către actori plini de patos, care să nu lase muncitorul să dormiteze cu paharul În mână, să Îi amintească măcar că viața lui sub comuniști e o „necesitate Înțeleasă“ - o necesitate a tovarășilor secretari și prim-secretari, de care țineau cu dinții, pentru că fără această necesitate
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
filosof! Nelu:Dincolo,s-au aprins discuțiile pe tema economiei de piață. Americanu:Economia de piață.Puf! Așa cum spune onorabilul Auguste Barbier : Ce ne pasă nouă de lătrăturile grosolane ale tuturor șarlatanilor care dau cu cu clanța, ale neguțătorilor de patos,ale făuritorilor de emfază și ale tuturor măscăricilor dănțuitori în frază?”. Popa:Se ceartă rău? Nelu:Nu.Mai degrabă se pregătesc pentru “Cartea Recordurilor”,la rubrica “Cea mai guralivă femeie de pe mapamond”. Popa(pentru sine):Să rețin cugetarea.După ce-
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
din problemele pe care le avem în raportarea la ierarhie: ne dorim titluri, nu și capacitățile pe care ele le presupun. Pentru unele persoane "a iubi" semnifică la fel de mult ca "sinergia faptelor'; ceea ce nu-i împiedică să folosească verbul cu patos. Să-l folosească, adică să-l verbalizeze, ceea ce poate însemna și ai reduce existența la vorbe. Orientarea generală către sinteza valorilor te face să asculți cu atenție ceea ce spune o femeie frumoasă. Iar atunci când spune prostii acestea îi sunt scuzate
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
către individ, și poate chiar mai jos decât atât. Rămâne doar speranța că, în noul context, noțiunile de individ și persoană vor suferi o puternică modificare de sens care să ascundă ceea ce se pierde și să indice cu mai mult patos ce s-a câștigat (individul tehnic?). Într-un fel, a învăța ceva presupune a reface anumite trasee străbătute de cei care au descoperit acel ceva; o reluare a unor drumuri ce este foarte aproape de traseele inițiatice. Saltul apare atunci când găsim
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
loc. Învățătura nu-i decât un alt nume dat vanității. Este efortul ființelor umane de a-și pierde calitățile omenești. (rând liberă Aș putea jura și în fața lui Goethe că sunt un scriitor foarte talentat. Conținut fără cusur, umor sănătos, patos cât să stoarcă lacrimi cititorului. Un roman distins, perfect în felul lui, care să fie citit cu voce tare, cu respectul cuvenit. Aș putea scrie un astfel de roman dacă n-aș fi un timid. Însă o astfel de conștiință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
inflație, nici de demagogie, întrucît e vorba de un domeniu esențial al umanului. Aparența sa de nefixare, de varietate deconcertantă, de capriciu impenitent constituie tocmai măsura însemnătății sale. Elocvent, Platon atribuia paradoxurile iubirii unui daimon, id est unei zeități, lămurind patosul său prin imaginea androginului, dramă a diviziunii Unului, metaforă mitică a unei căutări insațiabile, a unei nestinse nostalgii. Ceea ce în Antichitate se desfășura pe un plan de explicație abstractă, simbolică, devine în epoca noastră apanajul doctrinei psihanalitice a lui Freud
Despre pornografie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9965_a_11290]
-
români." Bucățile care urmează, în selecția pe care o am în față, sînt foarte marcate istoric. Dorințele partidei naționale în Moldova (Fragment), ca și Discurs la mormântul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza sînt, mai mult decît texte ocazionale, pătrunse de tot patosul momentului, o secțiune prin sistemul de idei al unui intelectual român la jumătatea secolului XIX. De pildă, credința nezdruncinată că "faptele mari opresc chiar moartea". Riscante vorbe, pentru România de azi, unde faptele mari domină, cel mult, posteritatea primelor trei
În urma unui târg de carte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9041_a_10366]
-
sfârșitul omului în cosmos. * Scriu pentru oameni și nu am nici cea mai mică credință în scrisul meu. Credința care „poate muta munții din loc“ nu susține fariseismul scriitorului, reprezentantul unei categorii de indivizi care visează la geniul confuziei cu patosul înălțării la adevărurile nevrozei implantate în carne de dinainte încă să ne fi trezit că am învățat să vorbim între două glaciațiuni. * Nu suntem bine priviți în cosmos de principiul care îi guvernează existența, pentru că nu îi acceptăm disciplina, regulamentul
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
și trebuie să negăm, fiindcă în noi vrea (subl. aut., - n.n.) ceva să trăiască și să se afirme, ceva ce, poate, nu cunoaștem încă, nu vedem încă!ť Vibrația internă sesizată de filosof în această permanentă schimbare și devenire aparține patosului, nu etosului, patos de care omul este prea puțin conștient, trăind de fapt starea unică, secvența, conștiența momentului și a finalității sale ca Ťmoralăť". Aparent, această mișcare care se află în spatele întregii vieți fenomenale se contrage în istorie. Dar Nietsche
Profil Nietzsche by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9542_a_10867]