218 matches
-
așteaptă deja, ca să nu mai vorbim că în seara asta e un pot cît toate zilele, se dă de gol zbughind-o pe ușă în cea mai mare viteză. — Informația e putere, Părințele, zice Roja, așezîndu-se în genunchi și trăgîndu-și patrafirul pe creștet. — Cine ești? îi răspunde Părințelul cu un tremur în voce aproape insesizabil, ne cunoaștem de undeva? — Un demon m-a călăuzit la dumneata, îi răspunde Roja plin de seriozitate. — Dacă îți bați joc de mine, vezi că te
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
palma Părințele. Pacoste ce ești. N-ar trebui să fii așa nedumerit. Ia-o și fă ce vrei cu ea. O spui așa de parcă ar fi vorba de un obiect. O să-ți duc dorul, Părințele, dă-mi ceva ca amintire, patrafirul ăsta mi-a plăcut de cum l-am văzut, se poate? întreabă Roja scoțîndu-i-l de după gît și făcîndu-l sul, întotdeauna mi-am dorit să am și eu ceva sfînt care să fie numai al meu, să-i transmit ceva Angelinei? mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
nespuse.” A intrat în biserica mare a mânăstirii, cu noi toți copiii după el și cu monahul, ba i-a pus și pe vodă cu doamna în genunchi și pe sfântul schimnic, a intrat în altar, și-a pus un patrafir și cu o cruce și o carte în mână a început să citească o dezlegare, ca la spovedanie, „pentru toate păcatele roabei lui Dumnezeu Ancuța, cele spuse și nespuse”, se auzea răspicat glasul sfinției sale, acoperit din când în când la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ei lăsă în sală un monah bătrân și împuținat la trup. Ștefan tresări, îl recunoscu pe ieromonahul Gherasim, dar privirea blândă a acestuia alunecă peste fața lui ca și cum nu l-ar fi văzut niciodată. Își scoase dintr-o desagă un patrafir, o cruce de lemn și o carte. Trase în mijlocul încăperii unul din pupitrele ce stăteau în colțuri, îmbrăcă patrafirul, se închină, sărută crucea, puse cartea și crucea pe pupitru, își descheie rasa la piept și scoase o cutie micuță din
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
privirea blândă a acestuia alunecă peste fața lui ca și cum nu l-ar fi văzut niciodată. Își scoase dintr-o desagă un patrafir, o cruce de lemn și o carte. Trase în mijlocul încăperii unul din pupitrele ce stăteau în colțuri, îmbrăcă patrafirul, se închină, sărută crucea, puse cartea și crucea pe pupitru, își descheie rasa la piept și scoase o cutie micuță din metal aurit cu intarsii de peruzele în formă de cruce, o deschise, se căută din nou în desagă și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
aurit cu intarsii de peruzele în formă de cruce, o deschise, se căută din nou în desagă și, zâmbind, adăugă la cele puse pe pupitru un ulcioraș. Le făcu semn celor patru Brâncoveni să îngenunche, căută să-i acopere cu patrafirul peste capete și își întoarse privirile spre ușă. Înainte de a începe rugăciunea, îi rugă turcește pe cei doi oșteni, să iasă. Au salutat ceremonios și au ieșit fără comentarii. Rugăciunea pregătitoare pentru taina spovedaniei a început să curgă lin, picurată
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fiu eu primul. De lângă el, Radu îl cuprinse pe după umeri și-i șopti blând: N-avea grijă, atunci o să fiu eu înaintea ta, așa se cade că sunt mai vârstnic... Un călugăr îi dădu în mâini lumânarea în timp ce monahul cu patrafir îi apropie potirul de buze. Simți ceva cald cum îi străbate tot trupul. Ridică privirea în sus spre turnul din fața lui, i se păru că la o fereastră întunecată se mișcă ceva alb. Să fie doamna, maica adică? Sau poate
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
barbă ascuțită și vânătă, ca o bidinea, și bea multă țuică, de unde și porecla. Ocăra, pronunțând foarte des numele necuratului, se văieta chiar în biserică, la lume, de bătrânețe și dureri prin încheieturi și spovedea copiii, care-i râdeau sub patrafir, întrebîndu-i dacă au mâncat fasole și varză acră. Cânta mormăind, sughițând, trecând repede de la cele mai grave registre la un schelălăit înfricoșat spre hazul credincioșilor tineri. Babele îl mustrau de la obraz, dar îl venerau, și de altfel și el le
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Saint-Sulpice. Eu În scrisoare am spus că nu suntem satanici vieux jeu, adoratori du Grand Tenancier du Mal, și că nu avem nevoie să facem simierii de Biserica din Roma, cu toate acele borcănele de anafură și, cum le zice, patrafire... Noi suntem mai degrabă niște Palladieni, apoi, o știe toată lumea, pentru noi Lucifer e prensipiu binelui, la o adică Adonai e prensipiu răului, pentru că această lume a creat-o el, iar Lucifer Încercase să i se opună...” „Bine, bine”, zicea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și ceru nerăbdător explicații. Când află hotărârea lui Apostol, se uită pe rând la toți trei, neputîndu-și ascunde mirarea. Apoi se scuză pentru o secundă, ieși afară, desigur să spuie și preotesei ce minune s-a întîmplat, și reveni cu patrafirul, crucea și cartea de rugăciuni. ― Dacă-i așa, să ne rugăm Domnului să vă blagoslovească unirea, murmură preotul, foarte blând, deschizând cartea. Citi rugăciunile obișnuite, căutând să le înveșmînteze în cât mai multă evlavie și solemnitate. Pe urmă sărutară cu toții
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
bucuria care i se hărăzește din mila cerului. Fata plânse și groparul se înduioșă. ― Acuma însă poftiți și luați loc, să cinstim cu un pahar de vin ceasul acesta de fericire, cum e datina strămoșească! zise Boteanu, scoțând și împăturind patrafirul. Ca și cum ar fi fost aranjate toate pe rotile, pe dată sosi servitoarea cu sticla plină și cu paharele și, peste câteva clipe, însăși preoteasa, strălucitoare de nerăbdare. ― Uite, căprioară, prietenul nostru și-a ales mireasă pe Ilona! strigă preotul, cu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
santinela nu mai e pe coridor... Poate că afară îl așteaptă Ilona și Klapka și preotul Bote-anu. Dar, în vreme ce-și depănă nădejdile strălucitoare, ușa se deschise iar, și în prag se arătă preotul Constantin Boteanu, înalt, slăbuț, cu patrafirul pe piept, cu o carte subsuoară, cu crucea în mână. O clipă se uită blând, nedumerit, apoi intră, închise ușa și merse drept la Apostol, murmurând cu glas cântat, pătrunzător: ― În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, acum
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
acum și pururea și-n vecii vecilor... Apostol crezu o secundă că speranțele lui, printr-o minune cerească, au pornit să se împlinească. Zdrobit de povara suferințelor, se prăbuși în genunchi, sărută cu lăcomie crucea, își ascunse obrajii în cutele patrafirului și izbucni într-un hohot de plâns înăbușit. Pieptul i se umflă sub puterea loviturilor inimii rănite în care sângele se zvârcolea ca într-o temniță de plumb. Șiroaiele de lacrimi curgeau pe florile de aur ale patrafirului îmbibat cu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
în cutele patrafirului și izbucni într-un hohot de plâns înăbușit. Pieptul i se umflă sub puterea loviturilor inimii rănite în care sângele se zvârcolea ca într-o temniță de plumb. Șiroaiele de lacrimi curgeau pe florile de aur ale patrafirului îmbibat cu miros de tămâie, ca un râu desfundat de o furtună năprasnică. Printre gemetele lui sacadate, glasul preotului, moale și mângâietor, i se strecura sfios în suflet, cu vorbe simple, nemeșteșugite, din care, încetul cu încetul, se închegă acolo
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
-i tu cum am... Să aibă grijă de logodnica mea... să aibă mare grijă... Căci ele amândouă mi-au sădit în inimă iubirea... și din iubirea lor mi-am întruchipat credința... și credința călăuzitoare... și... și... Își ascunse fața în patrafir, în rămășițele mirosului de tămâie, murmurând cuvinte fără șir. Preotul îi mângâie părul umed, îngînînd: ― În mijlocul tuturor ispitelor vieții, ai rămas fiul părintelui tău, Apostole! N-ai uitat învățăturile lui, ci le-ai purtat pururea în sângele tău fierbinte... Ți-
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
amintește de postul Paștilor, când mama o trimitea pe ea și pe Elena la popă, să se mărturisească, era un preot bătrân, înțelept, nu le punea niciodată întrebări jenante la care ar fi răspuns printr-o minciună, le așeza doar patrafirul pe cap și rostea, miluiește Doamne, pe roabele tale Carmina și Elena și le iartă greșelile lor cele de voie și cele fără de voie, izbăvește sufletul lor, amin. Le primea ouăle în palmele lui stafidite, uscate, asemănătoare cu două scoici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
avea grijă de noi și ne va face mari și sănătoși) și-l auzim pe părintele zicând: “Băieții să rămână pentru spovedit”. Adică noi. Intrăm toți doisprezece în altar. Parcă am fi niște apostoli. Preotul ne spune să îngenunchem, pune patrafirul pe capul câtorva dintre noi, face un fel de slujbă, după care ne cheamă, unul câte unul, într-un alt loc, pentru spovedania propriu-zisă, care e, sau se vrea a fi, secretă. Părintele, însă, ne-a spus cândva, că nu
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
secretă. Părintele, însă, ne-a spus cândva, că nu e frumos să tragi cu urechea și să vrei să auzi lucruri care nu sunt spuse pentru tine. Așa că fiecare stă, cuminte și răbdător, la locul său, așteptându-și rândul. Sub patrafir se află acum Titi Bîjgoi, Ioniță Dumitru în catalog. (De unde-i vine numele ăsta? Nimeni nu știe precis. Sigur este, însă că, de când se știu ei, așa le este cunoscut în sat tot neamul. Bîjgoaica cea bătrână, adică bunică-sa
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
a cadavrelor unor disidenți politici, arderea de vii a unor persoane, utilizarea grăsimii pentru prepararea de vaselină și farduri, modificarea trupurilor morților la ardere, prepararea de zahăr din cenușă umană etc., unele dintre asemenea zvonuri ajungând la urechea sa sub "patrafir", adică sub spovedanie 169. El le considera niște fantasmagorii, întreținute însă de preoții vremii, și se lansa într-o serie de întrebări retorice denunțătoare ale mediul clerical. Șerboianu utiliza aici separația clară între el însuși și mediul clerical infestat de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
servesc ca preot la Crematoriu, mi-a fost dat să aud punându-mi-se și susținându-se o mulțime de întrebară, care mai de care mai simpliste, ba unele chiar sub valoarea rațiunei. Așa, de exemplu, am fost întrebat "sub patrafir" dacă este adevărat, că la Crematoriu se aduc "noaptea" (?!) cadavrele celor presupuși a fi omorâți de poliție și de jandarmi în diverse rebeliuni și greve, pentru ca să li se piardă urma; dacă-n adevăr Crematoriul cumpără trupuri omenești, încă fiind în
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
În sinea mea: Doamne, cum se poate ca părintele să păcătuiască așa?! Părintele a avut, e drept, destul de tîrziu prezența de spirit de a ieși rapid În Întîmpinarea noastră ca să poată Închide ușa care ne dezvăluise marele păcat și cu patrafirul atîrnat În grabă după gît, nea spovedit. La Întoarcerea de la biserică, cu greu am catadicsit să povestim mamei cum descoperiserăm noi ce mare păcat făcuse părintele. Mama, cîntărindu-și cu grijă cuvintele, ne-a spus că părintele are voie de la Dumnezeu
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
mințile, vorbește anapoda și, când îl apucă, o ține una și bună, cu vorbe proaste... el știe ce spune. Rogu-te, milostivește-te și citește-i sfinția-ta o moliftă, că poate l-o mai lumina Dumnezeu! Popa își puse patrafirul, luă Evanghelia și ieși în curte să-l vadă pe băiat, care aștepta la poartă. ― Ei, ia spune, taică, ce vânt te-aduse pe la mine? ― Păi, banii după pește, taică părinte! ― Aha! făcu popa, avea dreptate frate-său că spune
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
În zadar). Ajunși În țintirim, cei șase petrecăreți scoaseră din ladă toate hainele bătrânei și le Înșirară pe crucile din apropiere, făcându-le să semene cu niște sperietori, iar unul dintre ei, Condrat, trăgând peste hainele de lucru odăjdiile și patrafirul luat de la pălimar, se deghiză În preot - și acum așteptau cu sufletul la gură momentul În care bătrâna se va trezi din somn. Ca să nu se plictisească, băieții nu uitară să ia pe drum cu ei și vreo două butelcuțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
nou să merg să le spun oamenilor. De data aceasta eram în biserică la Mitocul Maicilor în Iași, într-o vineri, la slujba de Sf.Maslu. În momentul când preotul (părintele Popa prodecan la Facultatea de teologie) mi-a pus patrafirul pe cap și a început să citească Sf.Evanghelie, am tresărit: spunea clar să merg să spun oamenilor; erau cuvintele Mântuitorului de data asta, dar aceleași pe care le mai auzisem. Nici până atunci, nici după aceea și am fost
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
mine, nu erau fulgere obișnuite, din astea am văzut destule la viața mea, nu, nu, acolo e altceva, altfel arată când vine vijelia, cine poate să înțeleagă ce semn mai e... S-au strâns amărăștenii, a venit și popa-n patrafir, cu cădelnița, îi jale de sufletul lor, le-a luat apa și biserica. Și numai locul acela, că e mai pe-un dâmb, n-a fost acoperit de apă și-acolo se vedeau luminile, parcă răsăreau din pământ. Oare ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]