28,539 matches
-
sancționare disciplinară; c) În termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, În situația În care obiectul conflictului individual de muncă constă În plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și În cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator; d) pe toată durata existenței contractului, În cazul În care se solicită constatarea nulității unui contract individual sau colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestora; e) În termen de 6 luni de la data nașterii
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
obținerea și împărțirea beneficiilor. Prin întreprinderi mixte se înțelege cooperarea dintre parteneri ce depășesc limitele frontierelor naționale, bazate pe investirea comună de capital și legiferată juridic în contractele respective. Persoana juridică - societatea comercială - este un purtător de drepturi și obligații patrimoniale proprii, se manifestă în circuitul civil în numele său și are existență independentă de persoanele care intră în componența sa. Patrimoniul persoanei juridice este distinct de averea asociaților și nu depinde de soarta lor. Patrimoniul propriu este o premiză a răspunderii
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
al cărei “patrimoniu este inseparabil de bunurile personale” ale fondatorului, se distinge averea personală de cea utilizată în activitatea de întreprinzător. Cu toate acestea, cele mai răspândite persoane juridice, sunt societățile cu răspundere limitată și societățile pe acțiuni, deoarece răspunderea patrimonială este în limita propriei sale averi. Persoana juridică participă în nume propriu în activitatea de antreprenoriat, poate fi chemată în judecată și poartă răspunderea de sine stătător, dar nu exclusiv. Categoriile societăților comerciale cu investiții străine Potrivit art. 2, alin
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
în anumite cazuri traduse și autentificate în România. Atunci când părțile la încheierea contractelor sunt persoane juridice străine, lucrurile stau altfel. Potrivit Legii nr. 105 din 22.12.1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat, persoanele juridice străine cu scop patrimonial valabil constituite în statul naționalității sunt recunoscute de plin drept în România - art. 43 alin. 1 - Sistemul recunoașterii de plin drept este consacrat și în textele Codului Comercial Român - art. 237-250cu precizarea că societățile comerciale străine vor fi recunoscute ca
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
aprobate de asociați (art. 35 alin. 1lit.d din Legea nr. 31/1990). Formarea capitalului social Aportul la formarea capitalului social este obligația pe care și-o asumă fiecare asociat de a aduce în societate un anumit bun, o valoare patrimonială. Aportul poate avea ca obiect orice bun cu valoare economică a asociatului, care prezintă interes pentru activitatea societății. Potrivit art. 1492 cod civil, fiecare asociat trebuie să pună în comun „sau bani sau alte lucruri”. Aportul poate fi în numerar
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
martie a anului următor. Potrivit prevederilor art. 25 din Legea contabilității nr. 82/1991 republicată, registrele de contabilitate, precum și documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate, se păstrează timp de 10 ani în arhiva persoanelor juridice fără scop patrimonial, cu începere de la data încheierii exercițiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, cu excepția statelor de salarii care se păstrează timp de 50 de ani. Registrele de contabilitate, precum și documentele justificative se păstrează în arhivă, de regulă, în forma lor
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
considerat cel căsătorit. Femeile erau excluse din sfat, cu câteva excepții (de exemplu, văduvele), și puteau să participe doar atunci când se discutau chestiuni care priveau direct proprietatea lor. În satul arhaic, voturile erau egale, având la bază egalitatea de drepturi patrimoniale. Totuși, votul „celor buni și bătrâni” avea o importanță mai mare, dar nu în sensul că voturile lor erau cuantificate diferit, ci în sensul că acționau, involuntar, ca niște formatori de opinie. Mai târziu, apar obști în care voturile sunt
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
acestă sumă, se redacta un act cu care părțile mergeau la judecătorie (Stahl, 1998, vol. II, pp. 44-47). Adunarea obștească apare și ca parte și instanță de autentificare în toate contractele încheiate care ar putea aduce o schimbare de natură patrimonială, dar și ca instanță de judecată locală. Aceasta avea fie un caracter moralizator, de exemplu prin „strigarea peste sat” care este practicată și azi, fie de mediere. Abia în cazul în care situația respectivă nu se rezolva prin aceste mijloace
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
contribuabili. Existența ei a fost mai mult o formalitate, fără mijloace financiare. „Comunele administrative nu s-au amestecat cu un rol oficial în administrarea averilor devălmașe; obștile sătești au continuat alături de comunele administrative să aibă grijă de problemele de interes patrimonial obștesc... Satul liber devălmaș nu avea un șef; satul se conduce prin obștea sa, adică prin totalitatea membrilor săi.” (Stahl, 1998, vol. II, pp. 31-35) Întâietatea obștii asupra gospodăriei și individului era, pe lângă egalitarism, cea de a doua normă care
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
piețelor împiedicau transformarea lemnului în marfă, preocuparea pentru conservarea pădurii nu exista. Din contră, pădurea era percepută ca un obstacol în calea asigurării bunului trai, motiv pentru care „defrișarea pădurii era un imperativ cultural, o acțiune de îmbunătățire a fondului patrimonial” (Stahl, 1998, vol. II, p. 164). Dată fiind structura dovezilor empirice furnizate de studiul lui Stahl, analiza asupra acestor sisteme de resurse se va centra pe zona Vrancei. Împărțirea inițială a Munților Vrancei a fost un rezultat al colaborării dintre
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
materiale, Robotizare, Echipamente cu control numeric 2. Sistemul informațional pentru activitatea comerciala: Prelucrare comenzi, Studii de piață, Elaborarea planului de aprovizionare, Publicitate si promovare, Planificarea vânzărilor 3. Sistemul informațional financiar-contabil: Bugetarea trezoreriei, Analiza rentabilității, Înregistrarea tranzacțiilor, Calculația costurilor, Evidența elementelor patrimoniale, Calcule periodice de sinteză, Contabilitate fiscală 4. Sistemul informațional pentru managementul resurselor umane: Evidența competențelor, Planificarea necesarului de forță de muncă, Salarizare, Pregătire și perfecționare, Evidența personalului Tendința de globalizare a economiei mondiale, inclusiv în domeniul bancar manifestată prin fuziuni
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
credit; - rezolvă orice alte sarcini conforme cu legea și cu actul constitutiv, ce intră în competența sa B. Vicepreședintele Are următoarele atribuții: - angajează unitatea în relațiile cu persoanele fizice și juridice, în limita delegării primite din partea consiliului de administrație; - angajează patrimonial cooperativa de credit în lipsa președintelui și în limita delegării date de consiliul de administrație; - reprezintă cooperativa de credit în fața organelor de justiție, în lipsa președintelui; - răspunde de aducerea la îndeplinire, în spiritul legii, a hotărârilor consiliului de administrație; - coordonează, îndrumă
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
modul cum este organizată și condusă contabilitatea cooperativei de credit, potrivit prevederilor Legii contabilității nr.82/1991 și ale Regulamentului privind aplicarea Legii contabilității, aprobat prin H.G. nr.704/1993 - exercită controlul financiar preventiv asupra operațiunilor din care derivă obligații patrimoniale; - urmărește întocmirea documentelor justificative pentru orice operație care afectează patrimoniul cooperativei de credit și înregistrarea în contabilitate a operațiunilor patrimoniale; - organizează inventarierea patrimoniului cooperativei de credit; - răspunde de întocmirea bilanțului contabil propriu al cooperativei de credit. D. Compartimentul creditare Este
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
privind aplicarea Legii contabilității, aprobat prin H.G. nr.704/1993 - exercită controlul financiar preventiv asupra operațiunilor din care derivă obligații patrimoniale; - urmărește întocmirea documentelor justificative pentru orice operație care afectează patrimoniul cooperativei de credit și înregistrarea în contabilitate a operațiunilor patrimoniale; - organizează inventarierea patrimoniului cooperativei de credit; - răspunde de întocmirea bilanțului contabil propriu al cooperativei de credit. D. Compartimentul creditare Este subordonat președintelui sau vicepreședintelui cooperativei de credit și îndeplinește următoarele atribuții principale: - urmărește aplicarea normelor și a regulamentelor - cadru cu privire la
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
mai sus care solicită credite trebuie să aibă cont de disponibil deschis la cooperativa de credit și să efectueze operațiunile de încasări și plăți prin acest cont; - Persoanele care semnează cererile de credite să aibă calitatea juridică pentru a angaja patrimonial clienții respectivi; - Evidența contabilă a acestora să fie organizată potrivit prevederior legale și să fie ținută la zi; - Să desfășoare activitate economică rentabilă dovedită cu documete contabile; - Să aibă credibilitate și o bună situație patrimonială și financiară. Nivelurile dobânzilor anuale
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
calitatea juridică pentru a angaja patrimonial clienții respectivi; - Evidența contabilă a acestora să fie organizată potrivit prevederior legale și să fie ținută la zi; - Să desfășoare activitate economică rentabilă dovedită cu documete contabile; - Să aibă credibilitate și o bună situație patrimonială și financiară. Nivelurile dobânzilor anuale la creditele acordate se aprobă de către consiliul de administrație al fiecărei cooperative de credit, în limitele prevăzute de circularele transmise de Casa Centrală și sunt unice pentru fiecare plafon de credit, pentru toți membrii cooperatori
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
proprii, contractul constituind „laboratorul” teoriei generale a obligaŃiilor, model la care se pot raporta toate celelalte instituŃii juridice de drept obligaŃional. Pe de altă parte, în plan practic, realizarea contractului constituie, de fapt, exprimarea unei operaŃiuni economice, a unui interes patrimonial, conŃinut care reprezintă, totodată, fundamentul logic și cauza oricărui contract. Pornind de la cele două planuri de abordare, putem afirmă ca bază oricărui contract comercial, rezultat al încheierii unei afaceri, o constituie operaŃiunile și tehnicile economice utilizate în diferitele etape, plecând
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ și consensual. Caracterul bilateral (sinalagmatic). Prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare apar obligaŃii reciproce care cad în sarcina ambelor părŃi. Astfel avem de-a face cu obligaŃii reciproce. Caracterul oneros..Ambele părŃi urmăresc obŃinerea unui folos patrimonial adică primirea unui echivalent în schimbul prestaŃiei la care se obligă. Caracterul comutativ. Vânzarea are un caracter comutativ deoarece în momentul încheierii contractului ambele părŃi cunosc existenŃa și întinderea obligaŃiilor asumate. Caracterul consensual . Încheierea contractului prin simplul acord de voinŃă al
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
proprii, contractul constituind „laboratorul” teoriei generale a obligaŃiilor, model la care se pot raporta toate celelalte instituŃii juridice de drept obligaŃional. Pe de altă parte, în plan practic, realizarea contractului constituie, de fapt, exprimarea unei operaŃiuni economice, a unui interes patrimonial, conŃinut care reprezintă, totodată, fundamentul logic și cauza oricărui contract. Pornind de la cele două planuri de abordare, putem afirmă ca bază oricărui contract comercial, rezultat al încheierii unei afaceri, o constituie operaŃiunile și tehnicile economice utilizate în diferitele etape, plecând
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ și consensual. Caracterul bilateral (sinalagmatic). Prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare apar obligaŃii reciproce care cad în sarcina ambelor părŃi. Astfel avem de-a face cu obligaŃii reciproce. Caracterul oneros..Ambele părŃi urmăresc obŃinerea unui folos patrimonial adică primirea unui echivalent în schimbul prestaŃiei la care se obligă. Caracterul comutativ. Vânzarea are un caracter comutativ deoarece în momentul încheierii contractului ambele părŃi cunosc existenŃa și întinderea obligaŃiilor asumate. Caracterul consensual . Încheierea contractului prin simplul acord de voinŃă al
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
decât cele prevăzute de dispozițiile legale, la prestarea unei munci împotriva voinței sale sau la o muncă obligatorie, se pedepsește cu închisoare de la unu la 3 ani. Art. 211 Proxenetismul (1) Determinarea sau înlesnirea practicării prostituției ori obținerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituției de către una sau mai multe persoane se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) În cazul în care determinarea la începerea sau continuarea practicării prostituției s-a realizat prin constrângere
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (3) Dacă faptele sunt săvârșite față de un minor, limitele speciale pedepsei se majorează cu jumătate. (4) Prin practicarea prostituției se înțelege întreținerea de acte sexuale cu diferite persoane în scopul obținerii de foloase patrimoniale pentru sine sau pentru altul. Art. 212 Exploatarea cerșetoriei (1) Fapta persoanei care determină un minor sau o persoană cu dizabilități fizice ori psihice să apeleze în mod repetat la mila publicului pentru a cere ajutor material, sau beneficiază de
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
sine sau pentru altul. Art. 212 Exploatarea cerșetoriei (1) Fapta persoanei care determină un minor sau o persoană cu dizabilități fizice ori psihice să apeleze în mod repetat la mila publicului pentru a cere ajutor material, sau beneficiază de foloase patrimoniale de pe urma acestei activități, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Dacă fapta este săvârșită în următoarele împrejurări: A) de părinte, tutore, curator ori de către cel care are în îngrijire persoana care cerșește; B
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
altul de foloase necuvenite se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani. (2) Dacă fapta a fost săvârșită de o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, sindicat sau patronat, ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani. (3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, potrivit art.112. Art. 293 Fapte săvârșite de către membrii instanțelor de arbitraj sau în legătură cu aceștia Dispozițiile art. 288 și 289
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
compromițătoare pentru persoana amenințată ori pentru un membru de familie al acesteia, în scopul prevăzut în alin. (1). (3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) și (2) au fost comise în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru altul, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. Art. 206 Hărțuirea (1) Fapta persoanei care, în mod repetat, urmărește victima ori îi supraveghează locuința, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către această, cauzându-i
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]