186 matches
-
aceleiași monede tocite. Doar că Gigi Becali a intrat mai târziu pe culoarul naționalist, deja ocupat de Vadim Tudor. Poate a sperat că e loc pentru amândoi, încercând mai degrabă să copieze modelul, decât să-l atace. A împrumutat retorica patriotardă fără să se mai încurce în acordul dintre subiect și predicat, ne-a vorbit solemn despre strămoși, Antonescu și Legiune. S-a revendicat de la valorile creștine și chiar a plusat peste dania vadimistă de tip „cina creștină“ la pungi de
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Stepaniuc, inclusiv versiunea în limba rusă a Statalității poporului moldovenesc, s-a bucurat de aprecieri „sincere” și binevoitoare ale altor istorici din Republica Moldova, însă, departe de a sublinia valoarea științifică a lucrării, elogiatorii lui Victor Stepaniuc se lansează în lozinci „patriotarde” ce subliniază statalitatea moldovenească și identitatea poporului moldovenesc: „pentru prima dată se dezvăluie bine fundamentat temeliile istorice, etnice, culturale, politice și de drept ale statalității moldovenești - bază a istoriei Patriei, a existenței poporului moldovenesc” (Vladislav Grosul, doctor în științe istorice
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
bine argumentate și susținute de surse istorice, care să creeze măcar o aparență de seriozitate și de corectitudine științifică. În realitate, teoriile despre existența celui de-al doilea popor romanic din estul Europei se construiește doar pe falsuri, pe lozinci patriotarde lipsite de o argumentație, de atacuri murdare la adresa unor personalități. Cele mai decente creații ale curentului sunt câteva sinteze consistente ale istoriei Moldovei, care merg, întotdeauna, de la întemeierea statului în secolul al XIV-lea și până în prezent, accentuându-se pe
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
au fost încă publicate. Aceasta nu din lipsă de specialiști și competență, ci numai din lipsă de libertate a cercetării științifice. Pus în alternativa de a redacta primul volum din Istoria românilor, consacrat perioadei antice, în stilul tezelor de popularizare patriotardă ale Magazinului istoric, și nu ale exigențelor științifice, academicianul D.M. Pippidi a preferat să-și dea demisia. Fapt și mai remarcabil: întregul colectiv al acestui volum s-a solidarizat cu șeful său. Acad. Pippidi o autoritate internațional recunoscută în domeniul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de care dă dovadă. Duplicitatea sa este totală și caracteristică. Animator al Cântării României (ridiculizat de altfel, ca atare, recent la o ședință a studenților de la Arhitectură), el elimină din volumele pe care le publică toate poeziile omagiale, festiviste și patriotarde. El are, deci, încă vie noțiunea artei, a poeziei neangajate, a libertății inspirației. Ba mai mult, recent, în numărul din octombrie al revistei Familia, Adrian Păunescu publică poezia Gramatică și diatriba împotriva Analfabeților, altfel spus contra activiștilor culturali, texte de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mijloacele limbii vechi și populare trebuiau îmbogățite și perfecționate sub multe aspecte, încît el a conceput limba literară ca fiind în același timp o valorificare a tradiției și o inovație în raport cu ea. De asemenea, marele poet a combătut insistent demagogia patriotardă și politicianismul categoriilor sociale care nu-i reprezentau pe români, nici prin origine, nici prin simțire și nici prin aspirațiile europene. Ideile susținute de Curentul istoric-popular au avut o mare audiență și astfel au devenit pedagogia de masă a românilor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
inept a devenit la rîndul său un activist învîrtitor de hîrtii și oprimator al inginerului specialist care-l complexa și-i producea disconfort. Am-bii activiști și-au putut apoi legitima privilegiile prin "dragos-tea de patrie", adică printr-o intensă demagogie patriotardă, a cărei tradiție este veche la români, căci tipul Cațavencu nu a fost inventat după 1947, ci avea o continuitate seculară. Faptul că, după 1950, prin tendința de a realiza un proletariat căruia să i se poată atribui revoluția proletară
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
toate episoadele piesei care înfățișează cetatea antică drept sălaș al dictaturii, iar nu al democrației, pregnant e mai cu seamă cel al uceniciei lui Atenus în arta ticăloșiei sub îndrumarea lui Gorgias. După ce a fost îndoctrinat în școală cu lozinci patriotarde (actul I), tânărul îl denunță plin de zel pe Anaharhos fiindcă a spus că în Atena hotărârile sunt luate de nepricepuți (II, p. 106) numărându-se astfel printre indivizii periculoși care subminează întreaga politică a statului (II, p. 107). Iritat
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
a Moldovei întregi ce avea să se deschidă în septembrie 1923 la Iași. Mai semnau: Maxim Boscoianu, At. Mitric, D. Prosincu, Tucu Călin, Orest Horea Pașcanu - poezii, P. Mălin, M.P. Florescu, Radu R. Dimitrescu, I. Dominte, Gh. Diaconu. Contrar tematicii patriotarde ale unor articole, când s-a votat Constituția din 1923 M.P. Florescu și-a intitulat și publicat articolul „Zile de doliu național.” De la îndemnuri: „Să nu vă calce piciorul în case jidovești”, „Nu dați bani la jidani”, făcute în mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
antagonice sau Între culturi extrem „denivelate” - Apusul și Răsăritul Europei, ca și, de altfel, Între două culturi organic diferite cum sunt cea franceză și germană; probabil am ajuns prea târziu În Germania sau Franța sau, mai știi, ereditatea mea ardeleană, patriotardă, „mi-a jucat festa” pentru o nouă și „salvatoare” readaptare, după ce odată mă adaptasem, cu eforturi dizgrațioase, e drept, mediului „vechi-regățean”, mediului sudic, Îmbibat de orientalism - comodul, coloratul și atrăgătorul fatalism!, și de cultura franceză; În timp ce eu veneam dintr-o
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Întâmplat” după decembrie ’89: unitatea națională, nesperată doar cu câțiva ani Înainte, a căzut peste cele trei provincii la modul brusc, copleșitor - de fapt, o contopire a Basarabiei și a Ardealului cu vechiul regat, așa-zisa „Întregire națională”, o expresie patriotardă și puțin falsă, deoarece nu era vorba de o „Întregire” a unor teritorii, care În istorie nu constituiseră niciodată un singur stat Împreună, era doar „visul” unor poeți și istorici romantici, precum Bălcescu sau Șincai, visători care apar În multe
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ajutorul împăratului Franz-Joseph pentru a numi un episcop care să guverneze o dioceză „formată, în cea mai mare parte, din originari unguri și imperiali”. Fără îndoială, mențiunea originii austriece a populației catolice din Huși avea menirea de a stimula coarda patriotardă a guvernului de la Viena. Vizitând așezarea în 1871, același Berardi raporta că populația catolică era românească, moldovenească - „moldavani”. Totuși episcopul n-a reușit să-și formeze o părere corectă. În raportul întocmit pentru anul precedent, la 23 ianuarie 1829, prefectul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
publicarea în Săptămâna a editorialu lui deschis antisemit Idealuri, semnat de actualul senator C.V. Tudor. A vorbit fără menajamente despre resuscitarea șovinismului și a antisemitismului în publicații pe al căror frontispiciu scria „Proletari din toate țările, uniți-vă!“, despre demagogia patriotardă și invazia de versuri proaste care compromit patriotismul și ideea națională, despre prigonirea criticii când aceasta dorește să spună adevărul despre aceste lucruri - un discurs care, rostit în acel cadru, mi s-a părut fulminant. N-a fost întrerupt, n-
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
de viață și de creație.“ (Viața românească, aprilie 1971) „Eliberarea țării de hoardele hitleriste a deschis drumul eliberării omului de exploatare. Intrat în legalitate, Partidul Comunist Român a desfășurat o acerbă luptă cu rămășițele reacțiunii, camuflate sub lozinci «democratice» și patriotarde și sprijinite de factorul dinastic. Autoritatea acestui factor fusese însă terfelită de scandalurile de culise și de alcov ale unui aventurier venal și rapace, iar farsa lozincilor «democratice» se mai jucase și în trecut, și nu mai avea șanse să
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de stil. Încă odată, arta digresiunii romantice, retorica avântată, sublimitățile discursului sunt deja procedee uzate pentru Caragiale. În articolul O, Levant, Levant ferice..., Mircea Cărtărescu observa încântat la eroii lui Bolintineanu enormul și artificialul gesticulației roman- tice, „autoparodia gesticulației lor patriotarde” sau „enorma bufonerie a unor versuri” Și Caragiale pare să sesizeze acest involuntar caracter autoparodic al unor compoziții romantice aparținând unor autori canonizați estetic. Acest caracter aparent autoparodic nu reprezintă decât un efect pervers al manierizării lor pe care dramaturgul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
b care creează efectul de explozie devine expresia unei agresivități care se află în discurs, generează și un efect retoric. Caragiale vizează acest efect care va fi asociat violenței cu care limbajul se încarcă atunci când este instrumentat politic în discursurile patriotarde. Într-un alt context epistemic, întrebarea este reluată de Horia-Roman Patapievici în articolul „Ce este «Poporul» ?”. Eseistul convine asupra faptului că o identificare culturală cu termenul de altfel destul de difuz de „spiritualitate” este valabilă numai la preterit, acordul cu prezentul
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
reținut că la multe "oficialități" din capitală și provincie noi nu serveam numai de translatori, ci și de "tălmăcitori de ziceri", în cazul unor expuneri alandala, bolovănoase, agramate sau a emiterii unor înșiruiri de propoziții și fraze jenant propagandistice și patriotarde, având datoria de a corecta inexactitățile, exagerările, fanfaronadele și aberațiile. Precizam că unele din aceste vizite erau încununate de primirea la Nicolae Ceaușescu, pentru acordarea unui interviu. Protocolul acestor interviuri avea ceva din "teatrul absurdului" și din "Ubu roi": ziariștii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și profesor nu umbrește prezența sa umană. Andrei Șerban nu Încremenește În propria sa statuie: el rămâne un perpetuu căutător al Adevărului. Cartea prezentă este un mare cadou făcut culturii române. Cetățean al planetei, Andrei Șerban detestă frazele și acțiunile patriotarde. Dar Andrei Șerban rămâne român prin geniul transgresiunii, care a permis câtorva creatori din spațiul nostru nativ să se Înscrie Într-o dimensiune universală. Și, spre bucuria noastră, Andrei Șerban se află printre ei. Basarab Nicolescu* Cronologie teatru-operă-workshop-uri Anii copilăriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
De reținut că la multe "oficialități" din capitală și provincie nu serveam numai de translator, ci și de "tălmăcitor de ziceri", în cazul unor expuneri alandala, bolovănoase, agramate sau a emiterii unor înșiruiri de propoziții și fraze jenant propagandistice și patriotarde, corectând inexactitățile, exagerările, fanfaronadele și aberațiile. Precizam că unele din aceste vizite erau încununate de primirea la Nicolae Ceaușescu, pentru acordarea unui interviu. Protocolul acestor interviuri avea ceva din "teatrul absurdului" și din "Ubu roi": ziariștii erau bine aleși, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Bisericii. Art. 7 al Constituției a fost folosit pentru lipsirea Bisericii de mijloacele ei materiale, sub pretextul "separării Bisericii de Stat". 171 Iritați de afacerile care compromiteau în mod recurent clasa politică, francezii au fost, scurtă vreme, înflăcărați de demagogia patriotardă a generalului Boulanger, care a abandonat politica în favoarea unei doamne, cu care a plecat în străinătate în momentul în care lupta pentru putere îi deschidea drumul către Președenția Franței. 172 Datoriile de război impuse Germaniei de către Franța, contra voinței aliaților
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
conștient de acest lucru pentru că citează deseori propoziția lui Machiavelli "scopul scuza mijloacele", pe care însă o atribuie "nemuritorului Gambetta". Pe lângă ocupația de avocat, este și directorul ziarului "Răcnetul Carpaților". Reprezintă tipul demagogului și reprezentantul unei adevărate școli de frazeologie patriotardă, despre care Titu Maiorescu spunea că este boala numită "lipsă de idei". Fondator și președinte al Societății Enciclopedice "Aurora Economică Română", prescurtată sugestiv AER, desfășoară o activitate intensă în oraș, în ambiția sa nemărginită de a parveni, de a ajunge
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în cinstea rivalului său politic, Dandanache, intuind că șansa de a câștiga tn viitor este legată de Zoe. Demagogia este principala sa trăsătură de caracter ("nu brațul care lovește, voința care ordonă e de vină"), iar atunci când ea îmbracă forme patriotarde, personajul este de un ridicol desăvârșit: Nu voi, stimabile, să știu de Europa d-tale, eu voi să știu de România mea și numai de România...". Discursurile sale ilustrează personajul semidoct, dar infatuat: "Industria română e admirabilă, e sublimă putem
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
visul vieții În pragul vârstei de cincizeci de ani nu este de conceput. Dar devenisem un român care, uite, simțea că «acasă» - deși nu există ceva mai dezgustător pentru mine decât dulcegăriile și sentimentalismul ieftin, mai ales cel cu coloratură patriotardă - este ceva aflat În altă țară decât aceea În care se născuse. De necrezut. Un «acasă», hai să-l numim abstract, hai să-l numim ipotetic. Dar era unicul, altul nu mai exista.” Nici ceea ce avea să se Întâmple ulterior
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fără nici o teamă pe stradă, având cuvinte injurioase la adresa monarhului corupt și venal. în Brașov începuseră niște mari manifestații de protest contra cedărilor teritoriale, în fața Corpului de Armată Brașov. Acestea se încerca să fie captate de agitatori comuniști, prin discursuri patriotarde și prin sugerarea ideii că singura forță care ne poate ajuta contra fascismului și nazismului, care ne-au mutilat țara, ar fi numai Rusia Sovietică. Se strigau lozinci absurde de denigrare a Germaniei și Italiei și de adulare a U
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
poeme rezumă pur și simplu „mesajul” liric: „Zămislirea și rodul - acesta ni-i rostul prin care umblăm peste gloria trecerii”, iar cuvântul-cheie este „melancolie” („vastă”, „tainică”). Dăinuim (1976) cuprinde poezii ce se vor patriotice, dar prin supralicitare devin doar versificări patriotarde în manieră vetust pașoptistă. Se rețin vagi înfiorări nostalgice după Satul copilăriei, după Mama, câte o Carte către tata și una adresată lui Eminescu tânăr. Plachetele ce au urmat, Solia (1980), Portretul focului (1983), Mic tratat de melancolie (1984), Peisaj
CHIRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286209_a_287538]